TITLUL I
Dispozitii generale

CAPITOLUL I
Scopul si sfera de cuprindere a Codului fiscal

Scopul si sfera de cuprindere a Codului fiscal

Art. 1. - (1) Prezentul cod stabileste cadrul legal pentru impozitele si taxele prevazute la art. 2, care constituie venituri la bugetul de stat si bugetele locale, precizeaza contribuabilii care trebuie sa plateasca aceste impozite si taxe, precum si modul de calcul si de plata al acestora. Prezentul cod cuprinde procedura de modificare a acestor impozite si taxe. De asemenea, autorizeaza Ministerul Finantelor Publice sa elaboreze norme metodologice, instructiuni si ordine în aplicarea prezentului cod si a conventiilor de evitare a dublei impuneri.
(2) Cadrul legal de administrare a impozitelor si taxelor reglementate de prezentul cod este stabilit prin legislatia privind procedurile fiscale.
(3) În materie fiscala, dispozitiile prezentului cod prevaleaza asupra oricaror prevederi din alte acte normative, în caz de conflict între acestea aplicându-se dispozitiile Codului fiscal.
(4) Daca orice prevedere a prezentului cod contravine unei prevederi a unui tratat la care România este parte, se aplica prevederea acelui tratat.
(5) Orice masura de natura fiscala care constituie ajutor de stat se acorda potrivit dispozitiilor Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, cu modificarile si completarile ulterioare.

Impozitele si taxele reglementate de Codul fiscal

Art. 2. - Impozitele si taxele reglementate prin prezentul cod sunt urmatoarele:
a) impozitul pe profit;
b) impozitul pe venit;
c) impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;
d) impozitul pe veniturile obtinute din România de nerezidenti;
e) impozitul pe reprezentante;
f) taxa pe valoarea adaugata;
g) accizele;
h) impozitele si taxele locale.

CAPITOLUL II
Interpretarea si modificarea Codului fiscal

Principiile fiscalitatii

Art. 3. - Impozitele si taxele reglementate de prezentul cod se bazeaza pe urmatoarele principii:
a) neutralitatea masurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori si capitaluri, cu forma de proprietate, asigurând conditii egale investitorilor, capitalului român si strain;
b) certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care sa nu conduca la interpretari arbitrare, iar termenele, modalitatea si sumele de plata sa fie precis stabilite pentru fiecare platitor, respectiv acestia sa poata urmari si întelege sarcina fiscala ce le revine, precum si sa poata determina influenta deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale;
c) echitatea fiscala la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferita a veniturilor, în functie de marimea acestora;
d) eficienta impunerii prin asigurarea stabilitatii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal, astfel încât aceste prevederi sa nu conduca la efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice si juridice, în raport cu impozitarea în vigoare la data adoptarii de catre acestea a unor decizii investitionale majore.

Modificarea si completarea Codului fiscal

Art. 4. - (1) Prezentul cod se modifica si se completeaza numai prin lege, promovata, de regula, cu 6 luni înainte de data intrarii în vigoare a acesteia.
(2) Orice modificare sau completare la prezentul cod intra în vigoare cu începere din prima zi a anului urmator celui în care a fost adoptata prin lege.

Norme metodologice, instructiuni si ordine

Art. 5. - (1) Ministerul Finantelor Publice are atributia elaborarii normelor necesare pentru aplicarea unitara a prezentului cod.
(2) În întelesul prezentului cod, prin norme se întelege norme metodologice, instructiuni si ordine.
(3) Normele metodologice sunt aprobate de Guvern, prin hotarâre, si sunt publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(4) Ordinele si instructiunile se emit de ministrul finantelor publice si se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(5) Institutiile publice din subordinea Guvernului, altele decât Ministerul Finantelor Publice, nu pot elabora si emite norme care sa aiba legatura cu prevederile prezentului cod, cu exceptia celor prevazute în prezentul cod.
(6) Anual, Ministerul Finantelor Publice colecteaza si sistematizeaza toate normele în vigoare având legatura cu prevederile prezentului cod si pune aceasta colectie oficiala la dispozitia altor persoane, spre publicare.

Înfiintarea si functionarea Comisiei fiscale centrale

Art. 6. - (1) Ministerul Finantelor Publice înfiinteaza o Comisie fiscala centrala, care are responsabilitati de elaborare a deciziilor cu privire la aplicarea unitara a prezentului cod.
(2) Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei fiscale centrale se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.
(3) Comisia fiscala centrala este coordonata de secretarul de stat din Ministerul Finantelor Publice care raspunde de politicile si legislatia fiscala.
(4) Deciziile Comisiei fiscale centrale se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.

CAPITOLUL III
Definitii

Definitii ale termenilor comuni

Art. 7. - (1) În întelesul prezentului cod, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarea semnificatie:
1. activitate - orice activitate desfasurata de catre o persoana în scopul obtinerii de venit;
2. activitate dependenta - orice activitate desfasurata de o persoana fizica într-o relatie de angajare;
3. activitate dependenta la functia de baza - orice activitate dependenta care este declarata astfel de persoana fizica, în conformitate cu prevederile legii;
4. activitate independenta - orice activitate desfasurata cu regularitate de catre o persoana fizica, alta decât o activitate dependenta;
5. asociere, fara personalitate juridica - orice asociere în participatiune, grup de interes economic, societate civila sau alta entitate care nu este o persoana impozabila distincta, în întelesul impozitului pe venit si pe profit, conform normelor emise în aplicare;
6. autoritate fiscala competenta - organul fiscal din cadrul Ministerului Finantelor Publice si serviciile de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale, dupa caz, care au responsabilitati fiscale;
7. contract de leasing financiar - orice contract de leasing care îndeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii:
a) riscurile si beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte;
b) contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului catre utilizator la momentul expirarii contractului;
c) perioada de leasing depaseste 75% din durata normala de utilizare a bunului ce face obiectul leasingului; în întelesul acestei definitii, perioada de leasing include orice perioada pentru care contractul de leasing poate fi prelungit;
8. contract de leasing operational - orice contract de leasing încheiat între locator si locatar, care nu îndeplineste conditiile contractului de leasing financiar;
9. comision - orice plata în bani sau în natura efectuata catre un broker, un agent comisionar general sau catre orice persoana asimilata unui broker sau unui agent comisionar general, pentru serviciile de intermediere efectuate în legatura cu o operatiune comerciala;
10. contributii sociale obligatorii - orice contributii care trebuie platite, în conformitate cu legislatia în vigoare, pentru protectia somerilor, asigurari de sanatate sau asigurari sociale;
11. credit fiscal - o diminuare a impozitului pe venit sau a impozitului pe profit cu suma impozitului achitat în strainatate, conform conventiilor de evitare a dublei impuneri sau asa cum se stabileste în prezentul cod;
12. dividend - o distribuire în bani sau în natura, efectuata de o persoana juridica unui participant la persoana juridica, drept consecinta a detinerii unor titluri de participare la acea persoana juridica, exceptând urmatoarele:
a) o distribuire de titluri de participare suplimentare care nu modifica procentul de detinere a titlurilor de participare ale oricarui participant la persoana juridica;
b) o distribuire în bani sau în natura, efectuata în legatura cu rascumpararea titlurilor de participare la persoana juridica, alta decât rascumpararea care face parte dintr-un plan de rascumparare, ce nu modifica procentul de detinere a titlurilor de participare al nici unui participant la persoana juridica;
c) o distribuire în bani sau în natura, efectuata în legatura cu lichidarea unei persoane juridice;
d) o distribuire în bani sau în natura, efectuata cu ocazia reducerii capitalului social constituit efectiv de catre participanti.
Daca suma platita de o persoana juridica pentru bunurile sau serviciile furnizate catre un participant la persoana juridica depaseste pretul pietei pentru astfel de bunuri sau servicii, atunci diferenta se trateaza drept dividend;
13. dobânda - orice suma ce trebuie platita sau primita pentru utilizarea banilor, indiferent daca trebuie sa fie platita sau primita în cadrul unei datorii, în legatura cu un depozit sau în conformitate cu un contract de leasing financiar, vânzare cu plata în rate sau orice vânzare cu plata amânata;
14. franciza - sistem de comercializare bazat pe o colaborare continua între persoane fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care o persoana, denumita francizor, acorda unei alte persoane, denumita beneficiar, dreptul de a exploata sau de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu;
15. know-how - orice informatie cu privire la o experienta industriala, comerciala sau stiintifica care este necesara pentru fabricarea unui produs sau pentru aplicarea unui proces existent si a carei dezvaluire catre alte persoane nu este permisa fara autorizatia persoanei care a furnizat aceasta informatie; în masura în care provine din experienta, know-how-ul reprezinta ceea ce un producator nu poate sti din simpla examinare a produsului si din simpla cunoastere a progresului tehnicii;
16. mijloc fix - orice imobilizare corporala, care este detinuta pentru a fi utilizata în productia sau livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriata tertilor sau în scopuri administrative, daca are o durata normala de utilizare mai mare de un an si o valoare mai mare decât limita stabilita prin hotarâre a Guvernului;
17. nerezident - orice persoana juridica straina si orice persoana fizica nerezidenta;
18. organizatie nonprofit - orice asociatie, fundatie sau federatie înfiintata în România, în conformitate cu legislatia în vigoare, dar numai daca veniturile si activele asociatiei, fundatiei sau federatiei sunt utilizate pentru o activitate de interes general, comunitar sau nonpatrimonial;
19. participant - orice persoana care este proprietarul unui titlu de participare;
20. persoana - orice persoana fizica sau juridica;
21. persoane afiliate - o persoana este afiliata cu alta persoana, daca relatia dintre ele este definita de cel putin unul dintre urmatoarele cazuri:
a) o persoana fizica este afiliata cu alta persoana fizica, daca acestea sunt rude pâna la gradul al III-lea inclusiv;
b) o persoana este afiliata cu o persoana juridica daca persoana detine, în mod direct sau indirect, inclusiv detinerile persoanelor afiliate, minimum 33% din valoarea sau numarul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot detinute la persoana juridica ori daca controleaza în mod efectiv persoana juridica;
c) o persoana juridica este afiliata cu alta persoana juridica, daca orice alta persoana detine direct sau indirect, inclusiv detinerile persoanelor afiliate, minimum 33% din valoarea sau numarul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot detinute la fiecare persoana juridica ori daca controleaza în mod efectiv fiecare persoana juridica; în întelesul acestei definitii, o asociere fara personalitate juridica se considera persoana juridica;
22. persoana fizica nerezidenta - orice persoana fizica care nu este persoana fizica rezidenta;
23. persoana fizica rezidenta - orice persoana fizica ce îndeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii:
a) are domiciliul în România;
b) centrul intereselor vitale ale persoanei este amplasat în România;
c) este prezenta în România pentru o perioada sau mai multe perioade ce depasesc în total 183 de zile, pe parcursul oricarui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat;
d) este cetatean român care lucreaza în strainatate, ca functionar sau angajat al României într-un stat strain.
Prin exceptie de la prevederile lit. a)-d), nu este persoana fizica rezidenta un cetatean strain cu statut diplomatic sau consular în România, un cetatean strain care este functionar ori angajat al unui organism international si interguvernamental înregistrat în România, un cetatean strain care este functionar sau angajat al unui stat strain în România si nici membrii familiilor acestora;
24. persoana juridica româna - orice persoana juridica care a fost înfiintata în conformitate cu legislatia României sau care are locul de exercitare a conducerii efective în România;
25. persoana juridica straina - orice persoana juridica care nu este persoana juridica româna;
26. pret de piata - suma care ar fi platita de un client independent unui furnizor independent în acelasi moment si în acelasi loc, pentru acelasi bun sau serviciu ori pentru unul similar, în conditii de concurenta loiala;
27. proprietate imobiliara - oricare din urmatoarele:
a) orice teren;
b) orice cladire sau alta constructie ridicata ori încorporata într-un teren;
c) orice recolta, material lemnos, depozit mineral sau alta resursa naturala atasata terenului;
d) orice proprietate accesorie proprietatii prevazute la lit. a)-c), inclusiv orice septel si orice echipament utilizat în agricultura sau silvicultura;
e) orice drept de proprietate descris la lit. a)-d), inclusiv dreptul de folosinta sau dreptul de a obtine venit dintr-o astfel de proprietate;
28. redeventa - orice suma ce trebuie platita în bani sau în natura pentru folosirea ori dreptul de folosinta al oricaruia dintre urmatoarele:
a) drept de autor asupra unei lucrari literare, artistice sau stiintifice, inclusiv asupra filmelor, benzilor pentru emisiunile de radio sau de televiziune, precum si efectuarea de înregistrari audio, video;
b) orice brevet, inventie, inovatie, licenta, marca de comert sau de fabrica, franciza, proiect, desen, model, plan, schita, formula secreta sau procedeu de fabricatie ori software.
Nu se considera redeventa, în sensul prezentei legi, remuneratia în bani sau în natura platita pentru achizitiile de software destinate exclusiv operarii respectivului software, fara alte modificari decât cele determinate de instalarea, implementarea, stocarea sau utilizarea acestuia. De asemenea, nu va fi considerata redeventa, în sensul prezentei legi, remuneratia în bani sau în natura platita pentru achizitia în întregime a drepturilor de autor asupra unui program pentru calculator;
c) orice transmisiuni, inclusiv catre public, directe sau indirecte, prin cablu, satelit, fibre optice sau tehnologii similare;
d) orice echipament industrial, comercial sau stiintific, orice bun mobil, mijloc de transport ori container;
e) orice know-how;
f) numele sau imaginea oricarei persoane fizice sau alte drepturi similare referitoare la o persoana fizica.
În plus, redeventa cuprinde orice suma ce trebuie platita în bani sau în natura pentru dreptul de a înregistra sau transmite sub orice forma spectacole, emisiuni, evenimente sportive sau alte activitati similare;
29. rezident - orice persoana juridica româna si orice persoana fizica rezidenta;
30. România - teritoriul de stat al României, inclusiv marea sa teritoriala si spatiul aerian de deasupra teritoriului si marii teritoriale, asupra carora România îsi exercita suveranitatea, precum si zona contigua, platoul continental si zona economica exclusiva, asupra carora România îsi exercita drepturile suverane si jurisdictia în conformitate cu legislatia sa si potrivit normelor si principiilor dreptului international;
31. titlu de participare - orice actiune sau alta parte sociala într-o societate în nume colectiv, societate în comandita simpla, societate pe actiuni, societate în comandita pe actiuni, societate cu raspundere limitata sau într-o alta persoana juridica sau la un fond deschis de investitii;
32. transfer - orice vânzare, cesiune sau înstrainare a dreptului de proprietate, precum si schimbul unui drept de proprietate cu servicii ori cu un alt drept de proprietate.
(2) Criteriile care stabilesc daca o activitate desfasurata de o persoana fizica reprezinta o activitate dependenta sau independenta sunt prevazute în norme.

Definitia sediului permanent

Art. 8. - (1) În întelesul prezentului cod, sediul permanent este un loc prin care se desfasoara integral sau partial activitatea unui nerezident, fie direct, fie printr-un agent dependent.
(2) Un sediu permanent presupune un loc de conducere, sucursala, birou, fabrica, magazin, atelier, precum si o mina, un put de titei sau gaze, o cariera sau alte locuri de extractie a resurselor naturale.
(3) Un sediu permanent presupune un santier de constructii, un proiect de constructie, ansamblu sau montaj sau activitati de supervizare legate de acestea, numai daca santierul, proiectul sau activitatile dureaza mai mult de 6 luni.
(4) Prin derogare de la prevederile alin. (1)-(3), un sediu permanent nu presupune urmatoarele:
a) folosirea unei instalatii numai în scopul depozitarii sau al expunerii produselor ori bunurilor ce apartin nerezidentului;
b) mentinerea unui stoc de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident numai în scopul de a fi depozitate sau expuse;
c) mentinerea unui stoc de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident numai în scopul de a fi procesate de catre o alta persoana;
d) vânzarea de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident, care au fost expuse în cadrul unor expozitii sau târguri fara caracter permanent ori ocazionale, daca produsele ori bunurile sunt vândute nu mai târziu de o luna dupa încheierea târgului sau a expozitiei;
e) pastrarea unui loc fix de activitate numai în scopul achizitionarii de produse sau bunuri ori culegerii de informatii pentru un nerezident;
f) pastrarea unui loc fix de activitate numai în scopul desfasurarii de activitati cu caracter pregatitor sau auxiliar de catre un nerezident;
g) pastrarea unui loc fix de activitate numai pentru o combinatie a activitatilor prevazute la lit. a)-f), cu conditia ca întreaga activitate desfasurata în locul fix sa fie de natura preparatorie sau auxiliara.
(5) Prin derogare de la prevederile alin. (1) si (2), un nerezident este considerat a avea un sediu permanent în România, în ceea ce priveste activitatile pe care o persoana, alta decât un agent cu statut independent, le întreprinde în numele nerezidentului, daca persoana actioneaza în România în numele nerezidentului si daca este îndeplinita una din urmatoarele conditii:
a) persoana este autorizata si exercita în România autoritatea de a încheia contracte în numele nerezidentului, cu exceptia cazurilor în care activitatile respective sunt limitate la cele prevazute la alin. (4) lit. a)-f);
b) persoana mentine în România un stoc de produse sau bunuri din care livreaza produse sau bunuri în numele nerezidentului.
(6) Un nerezident nu se considera ca are un sediu permanent în România daca doar desfasoara activitate în România prin intermediul unui broker, agent, comisionar general sau al unui agent intermediar având un statut independent, în cazul în care aceasta activitate este activitatea obisnuita a agentului, conform descrierii din documentele constitutive. Daca activitatile unui astfel de agent sunt desfasurate integral sau aproape integral în numele nerezidentului, iar în relatiile comerciale si financiare dintre nerezident si agent exista conditii diferite de acelea care ar exista între persoane independente, agentul nu se considera ca fiind agent cu statut independent.
(7) Un nerezident nu se considera ca are un sediu permanent în România numai daca acesta controleaza sau este controlat de un rezident ori de o persoana ce desfasoara o activitate în România prin intermediul unui sediu permanent sau altfel.
(8) În întelesul prezentului cod, sediul permanent al unei persoane fizice se considera a fi baza fixa.

CAPITOLUL IV
Reguli de aplicare generala

Moneda de plata si de calcul a impozitelor si taxelor

Art. 9. - (1) Impozitele si taxele se platesc în moneda nationala a României.
(2) Sumele înscrise pe o declaratie fiscala se exprima în moneda nationala a României.
(3) Sumele exprimate într-o moneda straina se convertesc în moneda nationala a României, dupa cum urmeaza:
a) în cazul unei persoane care desfasoara o activitate într-un stat strain si îsi tine contabilitatea acestei activitati în moneda statului strain, profitul impozabil sau venitul net din activitati independente si impozitul platit statului strain se convertesc în moneda nationala a României prin utilizarea unei medii a cursurilor de schimb valutar pentru perioada careia îi este aferent profitul impozabil sau venitul net;
b) în oricare alt caz, sumele se convertesc în moneda nationala a României prin utilizarea cursului de schimb valutar la data la care se primesc sau se platesc sumele respective ori la alta data prevazuta în norme.
(4) În întelesul prevederilor alin. (3), cursul de schimb valutar, folosit pentru a converti în moneda nationala a României sumele exprimate în moneda straina, este cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a României, exceptând cazurile prevazute expres în norme.

Venituri în natura

Art. 10. - (1) În întelesul prezentului cod, veniturile impozabile cuprind veniturile în numerar si/sau în natura.
(2) În cazul venitului în natura, valoarea acestuia se stabileste pe baza cantitatii si a pretului de piata pentru bunurile sau serviciile respective.

Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal

Art. 11. - (1) La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe în întelesul prezentului cod, autoritatile fiscale pot sa nu ia în considerare o tranzactie care nu are un scop economic sau pot reîncadra forma unui tranzactii pentru a reflecta continutul economic al tranzactiei.
(2) În cadrul unei tranzactii între persoane afiliate, autoritatile fiscale pot ajusta suma venitului sau a cheltuielii oricareia dintre persoane, dupa cum este necesar, pentru a reflecta pretul de piata al bunurilor sau serviciilor furnizate în cadrul tranzactiei. La stabilirea pretului de piata al tranzactiilor între persoane afiliate se foloseste cea mai adecvata dintre urmatoarele metode:
a) metoda compararii preturilor, prin care pretul de piata se stabileste pe baza preturilor platite altor persoane care vând bunuri sau servicii comparabile catre persoane independente;
b) metoda cost-plus, prin care pretul de piata se stabileste pe baza costurilor bunului sau serviciului asigurat prin tranzactie, majorat cu marja de profit corespunzatoare;
c) metoda pretului de revânzare, prin care pretul de piata se stabileste pe baza pretului de revânzare al bunului sau serviciului vândut unei persoane independente, diminuat cu cheltuiala cu vânzarea, alte cheltuieli ale contribuabilului si o marja de profit;
d) orice alta metoda recunoscuta în liniile directoare privind preturile de transfer emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.

Venituri obtinute din România

Art. 12. - Urmatoarele venituri sunt considerate ca fiind obtinute din România, indiferent daca sunt primite în România sau în strainatate, sub forma de:
a) venituri atribuibile unui sediu permanent în România;
b) venituri din activitatile dependente desfasurate în România;
c) dividende de la o persoana juridica româna;
d) dobânzi de la un rezident;
e) dobânzi de la un nerezident care are un sediu permanent în România, daca dobânda este o cheltuiala a sediului permanent;
f) redevente de la un rezident;
g) redevente de la un nerezident care are un sediu permanent în România, daca redeventa este o cheltuiala a sediului permanent;
h) venituri din proprietati imobiliare situate în România, inclusiv veniturile din exploatarea resurselor naturale situate în România, venituri din folosirea proprietatii imobiliare situate în România si venituri din transferul dreptului de proprietate asupra proprietatilor imobiliare situate în România;
i) venituri din transferul titlurilor de participare la o persoana juridica, daca persoana juridica este o persoana juridica româna sau daca cea mai mare parte a valorii mijloacelor fixe ale persoanei juridice, direct sau prin una sau mai multe persoane juridice, reprezinta proprietati imobiliare situate în România;
j) venituri din pensii primite de la bugetul asigurarilor sociale sau de la bugetul de stat;
k) venituri din servicii prestate în România;
l) venituri din prestarea de servicii de management, de intermediere sau de consultanta în orice domeniu, daca aceste venituri sunt obtinute de la un rezident sau daca veniturile respective sunt cheltuieli ale unui sediu permanent în România;
m) venituri reprezentând remuneratii primite de nerezidentii ce au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administratie al unei persoane juridice române;
n) comisioane de la un rezident;
o) comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent în România, daca comisionul este o cheltuiala a sediului permanent;
p) venituri din activitati sportive si de divertisment desfasurate în România, indiferent daca veniturile sunt primite de catre persoanele care participa efectiv la asemenea activitati sau de catre alte persoane;
q) venituri din transportul international aerian, naval, feroviar sau rutier care se desfasoara între România si un stat strain;
r) venituri din premii acordate la concursuri organizate în România;
s) venituri obtinute la jocurile de noroc practicate în România;
t) orice alte venituri obtinute dintr-o activitate desfasurata în România.

TITLUL II
Impozitul pe profit

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Contribuabili

Art. 13. - Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, urmatoarele persoane, denumite în continuare contribuabili:
a) persoanele juridice române;
b) persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;
c) persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitate în România într-o asociere fara personalitate juridica;
d) persoanele juridice straine care realizeaza venituri din/sau în legatura cu proprietati imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica româna;
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile realizate atât în România cât si în strainatate din asocieri fara personalitate juridica; în acest caz, impozitul datorat de persoana fizica se calculeaza, se retine si se varsa de catre persoana juridica româna.

Sfera de cuprindere a impozitului

Art. 14. - Impozitul pe profit se aplica dupa cum urmeaza:
a) în cazul persoanelor juridice române, asupra profitului impozabil obtinut din orice sursa, atât din România, cât si din strainatate;
b) în cazul persoanelor juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent în România, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent;
c) în cazul persoanelor juridice straine si al persoanelor fizice nerezidente care desfasoara activitate în România într-o asociere fara personalitate juridica, asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecarei persoane;
d) în cazul persoanelor juridice straine care realizeaza venituri din/sau în legatura cu proprietati imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica româna, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;
e) în cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice române care realizeaza venituri atât în România, cât si în strainatate, din asocieri fara personalitate juridica, asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.

Scutiri

Art. 15. - (1) Sunt scutiti de la plata impozitului pe profit urmatorii contribuabili:
a) trezoreria statului;
b) institutiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii si disponibilitatile realizate si utilizate potrivit Legii nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile ulterioare, si Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 45/2003 privind finantele publice locale, daca legea nu prevede altfel;
c) persoanele juridice române care platesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, în conformitate cu prevederile cuprinse în titlul IV;
d) fundatiile române constituite ca urmare a unui legat;
e) cultele religioase, pentru veniturile obtinute din activitati economice care sunt utilizate pentru sustinerea activitatilor cu scop caritabil;
f) cultele religioase, pentru veniturile obtinute din producerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult, potrivit legii, si pentru veniturile obtinute din chirii, cu conditia ca sumele respective sa fie utilizate, în anul curent sau în anii urmatori, pentru întretinerea si functionarea unitatilor de cult, pentru lucrarile de constructie, de reparatie si de consolidare a lacasurilor de cult si a cladirilor ecleziastice, pentru învatamânt si pentru actiuni specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile din despagubiri sub forma baneasca, obtinute ca urmare a masurilor reparatorii prevazute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate;
g) institutiile de învatamânt particular acreditate, precum si cele autorizate, pentru veniturile utilizate, în anul curent sau în anii urmatori, potrivit Legii învatamântului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 174/2001 privind unele masuri pentru îmbunatatirea finantarii învatamântului superior, cu modificarile ulterioare;
h) asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice si asociatiile de locatari recunoscute ca asociatii de proprietari, potrivit Legii locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru veniturile obtinute din activitati economice si care sunt sau urmeaza a fi utilizate pentru îmbunatatirea utilitatilor si a eficientei cladirii, pentru întretinerea si repararea proprietatii comune;
i) Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;
j) Fondul de compensare a investitorilor, înfiintat potrivit legii.
(2) Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru urmatoarele tipuri de venituri:
a) cotizatiile si taxele de înscriere ale membrilor;
b) contributiile banesti sau în natura ale membrilor si simpatizantilor;
c) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislatiei în vigoare;
d) veniturile obtinute din vize, taxe si penalitati sportive sau din participarea la competitii si demonstratii sportive;
e) donatiile si banii sau bunurile primite prin sponsorizare;
f) dividendele, dobânzile si veniturile realizate din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare obtinute din plasarea veniturilor scutite;
g) veniturile pentru care se datoreaza impozit pe spectacole;
h) resursele obtinute din fonduri publice sau din finantari nerambursabile;
i) veniturile realizate din actiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de fonduri cu taxa de participare, serbari, tombole, conferinte, utilizate în scop social sau profesional, potrivit statutului acestora;
j) veniturile exceptionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea organizatiilor nonprofit, altele decât cele care sunt sau au fost folosite într-o activitate economica;
k) veniturile obtinute din reclama si publicitate, realizate de organizatiile nonprofit de utilitate publica, potrivit legilor de organizare si functionare, din domeniul culturii, cercetarii stiintifice, învatamântului, sportului, sanatatii, precum si de camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale.
(3) Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit si pentru veniturile din activitati economice realizate pâna la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit, prevazuta la alin. (2). Organizatiile prevazute în prezentul alineat datoreaza impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele decât cele prevazute la alin. (2) sau în prezentul alineat, impozit calculat prin aplicarea cotei prevazute la art. 17 alin. (1) sau art. 18, dupa caz.

Anul fiscal

Art. 16. - (1) Anul fiscal este anul calendaristic.
(2) Când un contribuabil se înfiinteaza sau înceteaza sa mai existe în cursul unui an fiscal, perioada impozabila este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.

Cotele de impozitare

Art. 17. - (1) Cota de impozit pe profit care se aplica asupra profitului impozabil este de 25%, cu exceptiile prevazute la alin. (2), la art. 33 si 38.
(2) În cazul Bancii Nationale a României, cota de impozit pe profit este de 80%.

Impozit minim pentru baruri de noapte, cluburi de noapte,
discoteci, cazinouri si pariuri sportive

Art. 18. - Contribuabilii care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive si la care impozitul pe profit datorat pentru activitatile prevazute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective sunt obligati la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate.

CAPITOLUL II
Calculul profitului impozabil

Reguli generale

Art. 19. - (1) Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta între veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate în scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul si alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.
(2) Metodele contabile, stabilite prin reglementari legale în vigoare, privind iesirea din gestiune a stocurilor sunt recunoscute la calculul profitului impozabil, cu exceptia cazului prevazut la alin. (3). Metodele contabile de evaluare a stocurilor nu se modifica în cursul anului fiscal.
(3) În cazul contribuabililor care produc bunuri mobile si imobile, valorificate pe baza unui contract cu plata în rate, se poate opta ca veniturile aferente contractului sa fie luate în calcul la determinarea profitului impozabil, pe masura ce ratele devin scadente, conform contractului. Cheltuielile corespunzatoare acestor venituri sunt deductibile la aceleasi termene scadente, proportional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totala a contractului. Optiunea se exercita la momentul livrarii bunurilor si este irevocabila.
(4) În cazul contribuabililor care desfasoara activitati de servicii internationale, în baza conventiilor la care România este parte, veniturile si cheltuielile efectuate în scopul realizarii acestora sunt luate în calcul la determinarea profitului impozabil, potrivit unor norme speciale stabilite în conformitate cu reglementarile din aceste conventii.

Venituri neimpozabile

Art. 20. - Urmatoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:
a) dividendele primite de la o persoana juridica româna. Sunt, de asemenea, neimpozabile, dupa data aderarii României la Uniunea Europeana, dividendele primite de la o persoana juridica straina, din statele Comunitatii Europene, daca persoana juridica româna detine minimum 25% din titlurile de participare la persoana juridica straina, pe o perioada neîntrerupta de cel putin 2 ani, care se încheie la data platii dividendului;
b) diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a încorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se detin titluri de participare, precum si diferentele de evaluare a investitiilor financiare pe termen lung. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii, a retragerii titlurilor de participare, precum si la data retragerii capitalului social la persoana juridica la care se detin titlurile de participare;
c) veniturile din anularea obligatiilor unei persoane juridice, daca obligatiile se anuleaza în schimbul titlurilor de participare la respectiva persoana juridica;
d) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum si veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;
e) veniturile neimpozabile, prevazute expres în acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative.

Cheltuieli

Art. 21. - (1) Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare.
(2) Sunt cheltuieli efectuate în scopul realizarii de venituri si:
a) cheltuielile cu achizitionarea ambalajelor, pe durata de viata stabilita de catre contribuabil;
b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protectia muncii si cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale;
c) cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de accidente de munca, boli profesionale sau riscuri profesionale;
d) cheltuielile de reclama si publicitate efectuate în scopul popularizarii firmei, produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ în categoria cheltuielilor de reclama si publicitate si bunurile care se acorda în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor si demonstratii la punctele de vânzare, precum si alte bunuri si servicii acordate cu scopul stimularii vânzarilor;
e) cheltuielile de transport si cazare în tara si în strainatate efectuate de catre salariati si administratori, în cazul în care contribuabilul realizeaza profit în exercitiul curent si/sau din anii precedenti;
f) contributia la rezerva mutuala de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;
g) taxele de înscriere, cotizatiile si contributiile obligatorii, reglementate de actele normative în vigoare, precum si contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca;
h) cheltuielile pentru formarea si perfectionarea profesionala a personalului angajat;
i) cheltuielile pentru marketing, studiul pietei, promovarea pe piete existente sau noi, participarea la târguri si expozitii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii, în cazul în care contribuabilul realizeaza profit în exercitiul curent si/sau din anii precedenti, precum si în situatia în care acesta se afla înauntrul perioadei de recuperarea pierderii fiscale, conform legii;
j) cheltuielile de cercetare-dezvoltare;
k) cheltuielile pentru perfectionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, întretinerea si perfectionarea sistemelor de management al calitatii, obtinerea atestarii conform cu standardele de calitate;
l) cheltuielile pentru protejarea mediului si conservarea resurselor;
m) taxele de înscriere, cotizatiile si contributiile datorate catre camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale;
n) pierderile înregistrate, dupa data de 1 ianuarie 2007, la scoaterea din evidenta a creantelor neîncasate, ca urmare a închiderii procedurii de faliment a debitorilor, pe baza hotarârii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie.
(3) Urmatoarele cheltuieli au deductibilitate limitata:
a) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit;
b) suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari în România si în strainatate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, în cazul în care contribuabilul realizeaza profit în exercitiul curent si/sau din anii precedenti. Cheltuielile de transport, cazare si indemnizatia acordata salariatilor, în cazul contribuabilului care realizeaza pierdere în exercitiul curent si/sau din anii precedenti, sunt limitate la nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;
c) cheltuielile sociale, în limita unei cote de pâna la 2%, aplicata asupra fondului de salarii realizat. Intra sub incidenta acestei limite cu prioritate ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru înmormântare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele, precum si cheltuielile pentru functionarea corespunzatoare a unor activitati sau unitati aflate în administrarea contribuabililor: gradinite, crese, servicii de sanatate acordate în cazul bolilor profesionale si ale accidentelor de munca pâna la internarea într-o unitate sanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine de nefamilisti, precum si pentru scolile pe care le au sub patronaj. În cadrul acestei limite pot fi deduse si cheltuielile reprezentând: transportul la si de la locul de munca al salariatilor, cadouri în bani sau în natura oferite copiilor minori ai salariatilor, cadouri în bani sau în natura acordate salariatelor, costul prestatiilor pentru tratament si odihna pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora, inclusiv transportul, ajutoare pentru salariatii care au suferit pierderi în gospodarie si contributia la fondurile de interventie ale asociatiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din scoli si centre de plasament;
d) perisabilitatile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei centrale, împreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice;
e) cheltuielile reprezentând tichetele de masa acordate de angajatori, în limita prevederilor legii anuale a bugetului de stat;
f) cheltuielile cu taxele si cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale sau asociatiile profesionale, în limita echivalentului în lei a 2.000 euro anual, altele decât cele prevazute la alin. (2) lit. g) si m);
g) cheltuielile cu provizioane si rezerve, în limita prevazuta la art. 22;
h) cheltuielile cu dobânda si diferentele de curs valutar, în limita prevazuta la art. 23;
i) amortizarea, în limita prevazuta la art. 24;
j) cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele facultative de pensii ocupationale, în limita stabilita potrivit legii;
k) cheltuielile cu primele de asigurare private de sanatate, în limita stabilita potrivit legii;
l) cheltuielile pentru functionarea, întretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate în localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile în limita corespunzatoare suprafetelor construite prevazute de legea locuintei, care se majoreaza din punct de vedere fiscal cu 10%. Diferenta nedeductibila trebuie recuperata de la beneficiari, respectiv chiriasi/locatari;
m) cheltuielile de functionare, întretinere si reparatii aferente unui sediu aflat în locuinta proprietate personala a unei persoane fizice, folosita si în scop personal, deductibile în limita corespunzatoare suprafetelor puse la dispozitia societatii în baza contractelor încheiate între parti, în acest scop;
n) cheltuielile de functionare, întretinere si reparatii aferente autoturismelor folosite de angajatii cu functii de conducere si de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecarei persoane fizice cu astfel de atributii. Pentru a fi deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale.
(4) Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele pe profit sau pe venit platite în strainatate. Sunt nedeductibile si cheltuielile cu impozitele neretinute la sursa în numele persoanelor fizice si juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România;
b) amenzile, confiscarile, majorarile de întârziere si penalitatile de întârziere datorate catre autoritatile române, potrivit prevederilor legale. Amenzile, penalitatile sau majorarile datorate catre autoritati straine ori în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente în România si/sau autoritati straine sunt cheltuieli nedeductibile, cu exceptia majorarilor, al caror regim este reglementat prin conventiile de evitare a dublei impuneri.
Amenzile, majorarile de întârziere si penalitatile de întârziere, datorate ca urmare a clauzelor prevazute în contractele comerciale, altele decât cele încheiate cu autoritatile, nu intra sub incidenta prevederilor prezentei litere;
c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta, daca aceasta este datorata potrivit prevederilor titlului VI;
d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje în natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la sursa;
e) cheltuielile facute în favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decât cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste bunuri sau servicii;
f) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii în gestiune, dupa caz, potrivit normelor;
g) cheltuielile înregistrate de societatile agricole, constituite în baza legii, pentru dreptul de folosinta al terenului agricol adus de membrii asociati, peste cota de distributie din productia realizata din folosinta acestuia, prevazuta în contractul de societate sau asociere;
h) cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se detin participatii, precum si de diferentele nefavorabile de valoare aferente obligatiunilor emise pe termen lung, cu exceptia celor determinate de vânzarea-cesionarea acestora;
i) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile prevazute la art. 20, cu exceptia celor prevazute la art. 20 lit. d);
j) cheltuielile cu contributiile platite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative;
k) cheltuielile cu primele de asigurare platite de angajator, în numele angajatului, care nu sunt incluse în veniturile salariale ale angajatului, conform titlului III;
l) alte cheltuieli salariale si/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat, cu exceptia prevederilor titlului III;
m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora în scopul desfasurarii activitatii proprii si pentru care nu sunt încheiate contracte;
n) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum si cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu exceptia celor care privesc bunurile reprezentând garantie bancara pentru creditele utilizate în desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;
o) pierderile înregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau în litigiu neîncasate, pentru partea neacoperita de provizion, potrivit art. 22 alin. (1) lit. c). În aceasta situatie, contribuabilii, care scot în evidenta clientii neîncasati, sunt obligati sa comunice în scris acestora scoaterea din evidenta a creantelor respective, în vederea recalcularii profitului impozabil la persoana debitoare, dupa caz;
p) cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat efectuate potrivit legii.

Provizioane si rezerve

Art. 22. - (1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor si provizioanelor, numai în conformitate cu prezentul articol, astfel:
a) rezerva legala este deductibila în limita unei cote de 5% aplicata asupra profitului contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, pâna ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris si varsat sau din patrimoniu, dupa caz, potrivit legilor de organizare si functionare. În cazul în care aceasta este utilizata pentru acoperirea pierderilor sau este distribuita sub orice forma, reconstituirea ulterioara a rezervei nu mai este deductibila la calculul profitului impozabil. Prin exceptie, rezerva constituita de persoanele juridice care furnizeaza utilitati societatilor comerciale care se restructureaza, se reorganizeaza sau se privatizeaza poate fi folosita pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de actiuni obtinut în urma procedurii de conversie a creantelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil;
b) provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor;
c) provizioanele constituite în limita unui procent de 20% începând cu data de 1 ianuarie 2004, 25% începând cu data de 1 ianuarie 2005, 30% începând cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creantelor asupra clientilor, înregistrate de catre contribuabili, altele decât cele prevazute la lit. d), f), g) si i), care îndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
1. sunt înregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004;
2. sunt neîncasate într-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei;
3. nu sunt garantate de alta persoana;
4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
5. au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului;
d) provizioanele specifice, potrivit legilor de organizare si functionare, în cazul unei societati comerciale bancare sau al unei alte institutii de credit autorizate, precum si pentru societatile de credit ipotecar si societatile de servicii financiare;
e) rezervele constituite de societatile comerciale bancare sau alte institutii de credit autorizate, precum si de societatile de credit ipotecar, potrivit legilor de organizare si functionare;
f) provizioanele constituite de fondurile de garantare, potrivit normelor Bancii Nationale a României;
g) rezervele legale si provizioanele constituite de Banca Nationala a României, în conformitate cu legislatia în vigoare;
h) rezervele tehnice constituite de societatile de asigurare si reasigurare, potrivit prevederilor legale de organizare si functionare. Pentru contractele de asigurare cedate în reasigurare, rezervele se diminueaza astfel încât nivelul acestora sa acopere partea de risc care ramâne în sarcina asiguratorului, dupa deducerea reasigurarii;
i) provizioanele de risc pentru operatiunile pe pietele financiare, constituite potrivit reglementarilor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare;
j) provizioanele constituite în limita unei procent de 100% din valoarea creantelor asupra clientilor, înregistrate de catre contribuabili, altele decât cele prevazute la lit. d), f), g) si i), care îndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
1. sunt înregistrate dupa data de 1 ianuarie 2007;
2. creanta este detinuta la o persoana juridica asupra careia este declarata procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotarârii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie;
3. nu sunt garantate de alta persoana;
4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
5. au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului.
(2) Contribuabilii autorizati sa desfasoare activitate în domeniul exploatarii zacamintelor naturale sunt obligati sa înregistreze în evidenta contabila si sa deduca provizoane pentru refacerea terenurilor afectate si pentru redarea acestora în circuitul economic, silvic sau agricol, în limita unei cote de 1% aplicate asupra diferentei dintre veniturile si cheltuielile din exploatare, pe toata durata de functionare a exploatarii zacamintelor naturale.
(3) Pentru titularii de acorduri petroliere, care desfasoara operatiuni petroliere în perimetre marine ce includ zone cu adâncime de apa mai mare de 100 m, cota provizionului constituit pentru dezafectarea sondelor, demobilizarea instalatiilor, a dependintelor si anexelor, precum si pentru reabilitarea mediului este de 10%, aplicata asupra diferentei dintre veniturile si cheltuielile înregistrate, pe toata perioada exploatarii petroliere.
(4) Regia Autonoma "Administratia Româna a Serviciilor de Trafic Aerian" - ROMATSA constituie trimestrial un provizion, potrivit prevederilor legale, pentru diferenta dintre veniturile din exploatare realizate efectiv din activitatea de ruta aeriana si costurile efective ale activitatii de ruta aeriana, care este utilizat pentru acoperirea cheltuielilor de exploatare care depasesc tarifele stabilite anual de EUROCONTROL.
(5) Reducerea sau anularea oricarui provizion ori a rezervei care a fost anterior dedusa se include în veniturile impozabile, indiferent daca reducerea sau anularea este datorata modificarii destinatiei provizionului sau a rezervei, distribuirii provizionului sau rezervei catre participanti sub orice forma, lichidarii, divizarii, fuziunii contribuabilului sau oricarui alt motiv. Prevederile prezentului alineat nu se aplica daca un alt contribuabil preia un provizion sau o rezerva în legatura cu o divizare sau fuziune, reglementarile acestui articol aplicându-se în continuare acelui provizion sau rezerva.
(6) Sumele înregistrate în conturi de rezerve legale si rezerve reprezentând facilitati fiscale nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social sau pentru acoperirea pierderilor. În cazul în care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, asupra acestor sume se recalculeaza impozitul pe profit si se stabilesc dobânzi si penalitati de întârziere, de la data aplicarii facilitatii respective, potrivit legii. Nu se supun impozitarii rezervele de influente de curs valutar aferente aprecierii disponibilitatilor în valuta, constituite potrivit legii, înregistrate de societati comerciale bancare, persoane juridice române si sucursalele bancilor straine, care îsi desfasoara activitatea în România.
(7) În întelesul prezentului articol, prin constituirea unui provizion sau a unei rezerve se întelege si majorarea unui provizion sau a unei rezerve.

Cheltuieli cu dobânzile si diferente de curs valutar

Art. 23. - (1) Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic decât unu. Gradul de îndatorare a capitalului se determina ca raport între capitalul împrumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la începutul anului si sfârsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Prin capitalul împrumutat se întelege totalul creditelor si împrumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale. Începând cu data de 1 ianuarie 2006, cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile, în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic decât trei.
(2) În cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este peste unu inclusiv, cheltuielile cu dobânzile si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar sunt deductibile pâna la nivelul sumei veniturilor din dobânzi, plus 10% din celelalte venituri ale contribuabilului. Cheltuielile cu dobânzile si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar ramase nedeductibile se reporteaza în perioada urmatoare, în aceleasi conditii, pâna la deductibilitatea integrala a acestora.
(3) În cazul în care cheltuielile din diferentele de curs valutar ale contribuabilului depasesc veniturile din diferentele de curs valutar, diferenta va fi tratata ca o cheltuiala cu dobânda, potrivit alin. (1) si (2), deductibilitatea acestei diferente fiind supusa limitarilor prevazute în aceste alineate. Cheltuielile din diferentele de curs valutar, care se limiteaza potrivit prezentului alineat, sunt cele aferente împrumuturilor luate în calcul la determinarea gradului de îndatorare a capitalului.
(4) Dobânzile si pierderile din diferente de curs valutar, în legatura cu împrumuturile obtinute direct sau indirect de la banci internationale de dezvoltare si organizatii similare, mentionate în norme, si cele care sunt garantate de stat nu intra sub incidenta prevederilor prezentului articol.
(5) În cazul împrumuturilor obtinute de la alte entitati, cu exceptia societatilor comerciale bancare române sau straine, sucursalelor bancilor straine, cooperativelor de credit, a societatilor de leasing pentru operatiuni de leasing, a societatilor de credit ipotecar si a persoanelor juridice care acorda credite potrivit legii, dobânzile deductibile sunt limitate la:
a) nivelul ratei dobânzilor de referinta a Bancii Nationale a României, corespunzatoare ultimei luni din trimestru, pentru împrumuturile în lei, si
b) nivelul ratei dobânzii anuale de 9%, pentru împrumuturile în valuta. Acest nivel al ratei dobânzii se aplica la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2004. Nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile în valuta se va actualiza prin hotarâre a Guvernului.
(6) Limita prevazuta la alin. (5) se aplica separat pentru fiecare împrumut, înainte de aplicarea prevederilor alin. (1) si (2).
(7) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplica societatilor comerciale bancare, persoane juridice române, sucursalelor bancilor straine care îsi desfasoara activitatea în România, societatilor de leasing pentru operatiunile de leasing, societatilor de credit ipotecar, precum si institutiilor de credit.
(8) În cazul unei persoane juridice straine care îsi desfasoara activitatea printr-un sediu permanent în România, prevederile prezentului articol se aplica prin luarea în considerare a capitalului propriu.

Amortizarea fiscala

Art. 24. - (1) Cheltuielile aferente achizitionarii, producerii, construirii, asamblarii, instalarii sau îmbunatatirii mijloacelor fixe amortizabile se recupereaza din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizarii potrivit prevederilor prezentului articol.
(2) Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporala care îndeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
a) este detinut si utilizat în productia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii pentru a fi închiriat tertilor sau în scopuri administrative;
b) are o valoare de intrare mai mare decât limita stabilita prin hotarâre a Guvernului;
c) are o durata normala de utilizare mai mare de un an.
Pentru imobilizarile corporale care sunt folosite în loturi, seturi sau care formeaza un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizarii se are în vedere valoarea întregului corp, lot sau set. Pentru componentele care intra în structura unui activ corporal, a caror durata normala de utilizare difera de cea a activului rezultat, amortizarea se determina pentru fiecare componenta în parte.
(3) Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile:
a) investitiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de închiriere, concesiune, locatie de gestiune sau altele asemenea;
b) mijloacele fixe puse în functiune partial, pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare ca imobilizare corporala; acestea se cuprind în grupele în care urmeaza a se înregistra, la valoarea rezultata prin însumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;
c) investitiile efectuate pentru descoperta în vederea valorificarii de substante minerale utile, precum si pentru lucrarile de deschidere si pregatire a extractiei în subteran si la suprafata;
d) investitiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate în scopul îmbunatatirii parametrilor tehnici initiali si care conduc la obtinerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix;
e) investitiile efectuate din surse proprii, concretizate în bunuri noi, de natura celor apartinând domeniului public, precum si în dezvoltari si modernizari ale bunurilor aflate în proprietate publica;
f) amenajarile de terenuri.
(4) Nu reprezinta active amortizabile:
a) terenurile, inclusiv cele împadurite;
b) tablourile si operele de arta;
c) fondul comercial;
d) lacurile, baltile si iazurile care nu sunt rezultatul unei investitii;
e) bunurile din domeniul public finantate din surse bugetare;
f) orice mijloc fix care nu îsi pierde valoarea în timp datorita folosirii, potrivit normelor;
g) casele de odihna proprii, locuintele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croaziera, altele decât cele utilizate în scopul realizarii veniturilor.
(5) Prin valoarea de intrare a mijloacelor fixe se întelege:
a) costul de achizitie, pentru mijloacele fixe procurate cu titlu oneros;
b) costul de productie, pentru mijloacele fixe construite sau produse de catre contribuabil;
c) valoarea de piata, pentru mijloacele fixe dobândite cu titlu gratuit.
(6) Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determina conform urmatoarelor reguli:
a) în cazul constructiilor, se aplica metoda de amortizare liniara;
b) în cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al masinilor, uneltelor si instalatiilor, precum si pentru computere si echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniara, degresiva sau accelerata;
c) în cazul oricarui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniara sau degresiva.
(7) În cazul metodei de amortizare liniara, amortizarea se stabileste prin aplicarea cotei de amortizare liniara la valoarea de intrare a mijlocului fix amortizabil.
Cota de amortizare liniara se calculeaza raportând numarul 100 la durata normala de utilizare a mijlocului fix.
(8) În cazul metodei de amortizare degresiva, amortizarea se calculeaza prin multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu unul dintre coeficientii urmatori:
a) 1,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 2 si 5 ani;
b) 2,0, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 5 si 10 ani;
c) 2,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.
(9) În cazul metodei de amortizare accelerata, amortizarea se calculeaza dupa cum urmeaza:
a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depasi 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix;
b) pentru urmatorii ani de utilizare, amortizarea se calculeaza prin raportarea valorii ramase de amortizare a mijlocului fix la durata normala de utilizare ramasa a acestuia.
(10) Cheltuielile aferente achizitionarii de brevete, drepturi de autor, licente, marci de comert sau fabrica si alte valori similare se recupereaza prin intermediul deducerilor de amortizare liniara pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, dupa caz. Cheltuielile aferente achizitionarii sau producerii programelor informatice se recupereaza prin intermediul deducerilor de amortizare liniara pe o perioada de 3 ani. Pentru brevetele de inventie se poate utiliza metoda de amortizare degresiva sau accelerata.
(11) Amortizarea fiscala se calculeaza dupa cum urmeaza:
a) începând cu luna urmatoare celei în care mijlocul fix amortizabil se pune în functiune;
b) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate din surse proprii la mijloacele fixe din domeniul public, pe durata normala de utilizare, pe durata normala de utilizare ramasa sau pe perioada contractului de concesionare sau închiriere, dupa caz;
c) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, închiriate sau luate în locatie de gestiune de cel care a efectuat investitia, pe perioada contractului sau pe durata normala de utilizare, dupa caz;
d) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar, pe o perioada de 10 ani;
e) amortizarea cladirilor si a constructiilor minelor, salinelor cu extractie în solutie prin sonde, carierelor, exploatarilor la zi, pentru substante minerale solide si cele din industria extractiva de petrol, a caror durata de folosire este limitata de durata rezervelor si care nu pot primi alte utilizari dupa epuizarea rezervelor, precum si a investitiilor pentru descoperta se calculeaza pe unitate de produs, în functie de rezerva exploatabila de substanta minerala utila.
Amortizarea pe unitatea de produs se recalculeaza:
1. din 5 în 5 ani la mine, cariere, extractii petroliere, precum si la cheltuielile de investitii pentru descoperta;
2. din 10 în 10 ani la saline;
f) mijloacele de transport pot fi amortizate si în functie de numarul de kilometri sau numarul de ore de functionare prevazut în cartile tehnice, pentru cele achizitionate dupa data de 1 ianuarie 2004;
g) pentru locuintele de serviciu, amortizarea este deductibila fiscal pâna la nivelul corespunzator suprafetei construite prevazute de legea locuintei;
h) numai pentru autoturismele folosite în conditiile prevazute la art. 21 alin. (3) lit. n).
(12) Contribuabilii care investesc în mijloace fixe amortizabile sau în brevete de inventie amortizabile, destinate activitatilor pentru care acestia sunt autorizati si care nu aplica regimul de amortizare accelerata, pot deduce cheltuieli de amortizare reprezentând 20% din valoarea de intrare a acestora, la data punerii în functiune a mijlocului fix sau a brevetului de inventie. Valoarea ramasa de recuperat pe durata normala de utilizare se determina dupa scaderea din valoarea de intrare a sumei egale cu deducerea de 20%. Pentru achizitiile de animale si plantatii, deducerea de 20% se acorda astfel:
a) pentru animale, la data achizitiei;
b) pentru plantatii, la data receptiei finale de înfiintare a plantatiei.
Intra sub incidenta prezentului alineat si mijloacele fixe achizitionate în baza unui contract de leasing financiar cu clauza definitiva de transfer al dreptului de proprietate asupra bunului, la expirarea contractului de leasing financiar. Contribuabilii care beneficiaza de facilitatile prevazute la prezentul alineat au obligatia sa pastreze în patrimoniu aceste mijloace fixe amortizabile cel putin o perioada egala cu jumatate din durata lor normala de utilizare.
(13) Pentru investitiile realizate în parcurile industriale pâna la data de 31 decembrie 2006 se acorda o deducere suplimentara din profitul impozabil, în cota de 20% din valoarea investitiilor în constructii sau a reabilitarilor de constructii, infrastructura interna si de conexiune la reteaua publica de utilitati, tinând seama de prevederile legale în vigoare privind clasificarea si duratele normate de utilizare a mijloacelor fixe amortizabile. Contribuabilii care beneficiaza de facilitatile prevazute la alin. (12) nu pot beneficia de facilitatile prevazute în prezentul alineat.
(14) Cheltuielile aferente localizarii, explorarii, dezvoltarii sau oricarei activitati pregatitoare pentru exploatarea resurselor naturale se recupereaza în rate egale pe o perioada de 5 ani, începând cu luna în care sunt efectuate cheltuielile. Cheltuielile aferente achizitionarii oricarui drept de exploatare a resurselor naturale se recupereaza pe masura ce resursele naturale sunt exploatate, proportional cu valoarea recuperata raportata la valoarea totala estimata a resurselor.
(15) Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determina fara a lua în calcul amortizarea contabila si orice reevaluare contabila a acestora. Câstigurile sau pierderile rezultate din vânzarea sau din scoaterea din functiune a acestor mijloace fixe se calculeaza pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezinta valoarea fiscala de intrare a mijloacelor fixe, diminuata cu amortizarea fiscala. Pentru mijloacele fixe cu valoarea contabila evidentiata în sold la 31 decembrie 2003, amortizarea se calculeaza în baza valorii ramase neamortizate, folosind metodele de amortizare aplicate pâna la aceasta data.
(16) Contribuabilii care investesc în mijloace fixe destinate prevenirii accidentelor de munca si bolilor profesionale, precum si înfiintarii si functionarii cabinetelor medicale, pot deduce integral valoarea acestora la calculul profitului impozabil la data punerii în functiune sau pot recupera aceste cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol.
(17) În cazul unei imobilizari corporale cu o valoare de intrare mai mica decât limita stabilita prin hotarâre a Guvernului, contribuabilul poate opta pentru deducerea cheltuielilor aferente imobilizarii sau pentru recuperarea acestor cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol.
(18) Cheltuielile aferente achizitionarii sau producerii de containere sau ambalaje, care circula între contribuabil si clienti, se recupereaza prin deduceri de amortizare, prin metoda liniara, pe durata normala de utilizare stabilita de contribuabilul care îsi mentine dreptul de proprietate asupra containerelor sau a ambalajelor.
(19) Ministerul Finantelor Publice elaboreaza normele privind clasificatia si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe.
(20) Regia Autonoma "Administratia Româna a Serviciilor de Trafic Aerian" - ROMATSA efectueaza anual actualizarea valorii ramase neamortizate a mijloacelor fixe si imobilizarilor necorporale înscrise în bilantul anului fiscal cu indicele de inflatie al anului precedent, comunicat de Institutul National de Statistica. Valoarea activelor corporale si necorporale, achizitionate în cursul anului fiscal, va fi actualizata în functie de modificarea indicelui de inflatie din perioada cuprinsa între luna în care acestea au fost achizitionate si sfârsitul anului fiscal. Valoarea activelor si a patrimoniului propriu al Regiei Autonome "Administratia Româna a Serviciilor de Trafic Aerian" - ROMATSA se majoreaza cu diferentele rezultate din reevaluarea anuala. Amortizarea capitalului Regiei Autonome "Administratia Româna a Serviciilor de Trafic Aerian" - ROMATSA, angajat si imobilizat în active corporale si necorporale, se stabileste prin metoda liniara. Valoarea ramasa neamortizata, aferenta mijloacelor fixe ale Regiei Autonome "Administratia Româna a Serviciilor de Trafic Aerian" - ROMATSA, scoase din functiune înainte de împlinirea duratei normale de utilizare, diminuata cu sumele rezultate din valorificare, se înregistreaza în cheltuielile de exploatare si este deductibila din punct de vedere fiscal.
(21) Pentru titularii de acorduri petroliere si subcontractantii acestora, care desfasoara operatiuni petroliere în perimetre marine ce includ zone cu adâncime de apa de peste 100 metri, se calculeaza amortizarea imobilizarilor corporale si necorporale aferente operatiunilor petroliere, a caror durata de folosire este limitata de durata rezervelor, pe unitatea de produs, cu un grad de utilizare de 100%, în functie de rezerva exploatabila de substanta minerala utila, pe durata acordului petrolier. Cheltuielile aferente investitiilor în curs, imobilizarilor corporale si necorporale efectuate pentru operatiunile petroliere vor fi reflectate în contabilitate atât în lei, cât si în euro; aceste cheltuieli, înregistrate în contabilitate în lei, vor fi reevaluate la sfârsitul fiecarui exercitiu financiar pe baza valorilor înregistrate în contabilitate în euro, la cursul de schimb euro/leu comunicat de Banca Nationala a României pentru ultima zi a fiecarui exercitiu financiar.
(22) Prevederile Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale si necorporale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, nu se aplica la calculul profitului impozabil, cu exceptia prevederilor art. 3 alin. 2 lit. a) si ale art. 8 din aceeasi lege.

Contracte de leasing

Art. 25. - (1) În cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, în timp ce în cazul leasingului operational, locatorul are aceasta calitate.
Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de catre utilizator, în cazul leasingului financiar, si de catre locator, în cazul leasingului operational, cheltuielile fiind deductibile, potrivit art. 24.
(2) În cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobânda, iar în cazul leasingului operational locatarul deduce chiria (rata de leasing).

Pierderi fiscale

Art. 26. - (1) Pierderea anuala, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza din profiturile impozabile obtinute în urmatorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrarii acestora.
(2) Pierderea fiscala înregistrata de contribuabilii care îsi înceteaza existenta prin divizare sau fuziune nu se recupereaza de catre contribuabilii nou-înfiintati sau de catre cei care preiau patrimoniul societatii absorbite, dupa caz.
(3) În cazul persoanelor juridice straine, prevederile alin. (1) se aplica luându-se în considerare numai veniturile si cheltuielile atribuibile sediului permanent în România.
(4) Contribuabilii care au fost obligati la plata unui impozit pe venit si care anterior au realizat pierdere fiscala, intra sub incidenta prevederilor alin. (1) de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezentul titlu. Aceasta pierdere se recupereaza pe perioada cuprinsa între data înregistrarii pierderii fiscale si limita celor 5 ani.

Reorganizari, lichidari si alte transferuri de active
si titluri de participare

Art. 27. - (1) În cazul contributiilor cu active la capitalul unei persoane juridice în schimbul unor titluri de participare la aceasta persoana juridica se aplica urmatoarele reguli:
a) contributiile nu sunt transferuri impozabile în întelesul prevederilor prezentului titlu si al prevederilor titlului III;
b) valoarea fiscala a activelor primite de persoana juridica este egala cu valoarea fiscala a acelor active la persoana care contribuie cu activul;
c) valoarea fiscala a titlurilor de participare primite de persoana care contribuie cu activele este egala cu valoarea fiscala a activelor aduse drept contributie de catre persoana respectiva.
(2) Distribuirea de active de catre o persoana juridica româna catre participantii sai, fie sub forma de dividend, fie ca urmare a operatiunii de lichidare, se trateaza ca transfer impozabil, exceptându-se cazurile prevazute la alin. (3).
(3) Prevederile prezentului articol se aplica urmatoarelor operatiuni de reorganizare, daca acestea nu au ca principal obiectiv evaziunea fiscala sau evitarea platii impozitelor:
a) fuziunea între doua sau mai multe persoane juridice române, în cazul în care participantii la oricare persoana juridica care fuzioneaza primesc titluri de participare la persoana juridica succesoare;
b) divizarea unei persoane juridice române în doua sau mai multe persoane juridice române, în cazul în care participantii la persoana juridica initiala beneficiaza de o distribuire proportionala a titlurilor de participare la persoanele juridice succesoare;
c) achizitionarea de catre o persoana juridica româna a tuturor activelor si pasivelor apartinând uneia sau mai multor activitati economice ale altei persoane juridice române, numai în schimbul unor titluri de participare;
d) achizitionarea de catre o persoana juridica româna a minimum 50% din titlurile de participare la alta persoana juridica româna, în schimbul unor titluri de participare la persoana juridica achizitoare si, daca este cazul, a unei plati în numerar care nu depaseste 10% din valoarea nominala a titlurilor de participare emise în schimb.
(4) În cazul operatiunilor de reorganizare prevazute la alin. (3) se aplica urmatoarele reguli:
a) transferul activelor si pasivelor nu se trateaza ca un transfer impozabil în întelesul prezentului titlu;
b) schimbul unor titluri de participare detinute la o persoana juridica româna cu titluri de participare la o alta persoana juridica româna nu se trateaza ca transfer impozabil în întelesul prezentului titlu si al titlului III;
c) distribuirea de titluri de participare în legatura cu divizarea unei persoane juridice române nu se trateaza ca dividend;
d) valoarea fiscala a unui activ sau pasiv, asa cum este prevazut la lit. a), este egala, pentru persoana care primeste un astfel de activ, cu valoarea fiscala pe care respectivul activ a avut-o la persoana care l-a transferat;
e) amortizarea fiscala pentru orice activ prevazut la lit. a) se determina în continuare în conformitate cu regulile prevazute la art. 24, care s-ar fi aplicat de persoana care a transferat activul, daca transferul nu ar fi avut loc;
f) transferul unui provizion sau al unei rezerve nu se considera o reducere sau anulare a provizionului sau rezervei, potrivit art. 22 alin. (5), daca un alt contribuabil le preia si le mentine la valoarea avuta înainte de transfer;
g) valoarea fiscala a titlurilor de participare prevazute la lit. b), care sunt primite de o persoana, trebuie sa fie egala cu valoarea fiscala a titlurilor de participare care sunt transferate de catre aceasta persoana;
h) valoarea fiscala a titlurilor de participare prevazute la lit. c), care au fost detinute înainte de a fi distribuite, se aloca între aceste titluri de participare si titlurile de participare distribuite, proportional cu pretul de piata al titlurilor de participare, imediat dupa distribuire.
(5) Daca o persoana juridica româna detine peste 25% din titlurile de participare la o alta persoana juridica româna care transfera active si pasive catre prima persoana juridica, printr-o operatiune prevazuta la alin. (3), anularea acestor titluri de participare nu se considera transfer impozabil.
(6) Dupa data la care România adera la Uniunea Europeana, prevederile prezentului articol se aplica persoanelor juridice straine care sunt rezidente în oricare stat membru al Uniunii Europene. În acest caz transferul de active si pasive nu se considera a fi transfer impozabil daca sunt îndeplinite oricare din urmatoarele conditii:
a) activele si pasivele sunt legate efectiv de un sediu permanent în România si continua sa fie utilizate pentru a genera profit impozabil în România;
b) activele si pasivele sunt legate efectiv de un sediu permanent al persoanei care transfera activele si pasivele, situat în afara României.
Prin derogare de la prevederile alin. (4) lit. f), transferul unui provizion sau al unei rezerve se considera a fi o reducere impozabila a provizionului ori a rezervei respective, daca provizionul sau rezerva provine de la un sediu permanent, situat în afara României.
(7) În întelesul prezentului articol, valoarea fiscala a unui activ, a unui pasiv sau a unui titlu de participare este valoarea utilizata pentru calculul amortizarii si al câstigului sau pierderii, în întelesul impozitului pe venit ori al impozitului pe profit.

Asocieri fara personalitate juridica

Art. 28. - (1) În cazul unei asocieri fara personalitate juridica, veniturile si cheltuielile înregistrate se atribuie fiecarui asociat, corespunzator cotei de participare în asociere.
(2) Orice asociere fara personalitate juridica dintre persoane juridice straine, care îsi desfasoara activitatea în România, trebuie sa desemneze una din parti care sa îndeplineasca obligatiile ce îi revin fiecarui asociat potrivit prezentului titlu. Persoana desemnata este responsabila pentru:
a) înregistrarea asocierii la autoritatea fiscala competenta, înainte ca aceasta sa înceapa sa desfasoare activitate;
b) conducerea evidentelor contabile ale asocierii;
c) plata impozitului în numele asociatilor, conform art. 34 alin. (1);
d) depunerea unei declaratii fiscale trimestriale la autoritatea fiscala competenta, care sa contina informatii cu privire la partea din veniturile si cheltuielile asocierii care este atribuibila fiecarui asociat, precum si impozitul care a fost platit la buget în numele fiecarui asociat;
e) furnizarea de informatii în scris, catre fiecare asociat, cu privire la partea din veniturile si cheltuielile asocierii care îi este atribuibila acestuia, precum si la impozitul care a fost platit la buget în numele acestui asociat.
(3) Într-o asociere fara personalitate juridica cu o persoana juridica româna, persoana juridica româna trebuie sa îndeplineasca obligatiile ce îi revin fiecarui asociat, potrivit prezentului titlu.

CAPITOLUL III
Aspecte fiscale internationale

Veniturile unui sediu permanent

Art. 29. - (1) Persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent în România au obligatia de a plati impozitul pe profit pentru profitul impozabil care este atribuibil sediului permanent.
(2) Profitul impozabil se determina în conformitate cu regulile stabilite în capitolul II al prezentului titlu, în urmatoarele conditii:
a) numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent se includ în veniturile impozabile;
b) numai cheltuielile efectuate în scopul obtinerii acestor venituri se includ în cheltuielile deductibile;
c) cheltuielile de conducere si cheltuielile generale de administrare, indiferent de locul în care s-au efectuat, decontate de persoana juridica straina si înregistrate de sediul permanent, sunt deductibile în limita a 10% din veniturile salariale ale angajatilor sediului permanent.
(3) Profitul impozabil al sediului permanent se determina prin tratarea sediului permanent ca persoana separata si prin utilizarea regulilor preturilor de transfer la stabilirea pretului de piata al unui transfer facut între persoana juridica straina si sediul sau permanent.
(4) Înainte de a desfasura activitate printr-un sediu permanent în România, reprezentantul legal al persoanei juridice straine prevazute la alin. (1) trebuie sa înregistreze sediul permanent la autoritatea fiscala competenta.

Venituri obtinute de persoanele juridice straine din proprietati
imobiliare si din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare

Art. 30. - (1) Persoanele juridice straine care obtin venituri din proprietati imobiliare situate în România sau din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica româna au obligatia de a plati impozit pe profit pentru profitul impozabil aferent acestor venituri.
(2) Veniturile din proprietatile imobiliare situate în România includ urmatoarele:
a) veniturile din închirierea sau cedarea folosintei proprietatii imobiliare situate în România;
b) câstigul din vânzarea-cesionarea drepturilor de proprietate sau al oricaror drepturi legate de proprietatea imobiliara situata în România;
c) câstigul din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica, daca minimum 50% din valoarea mijloacelor fixe ale persoanei juridice sunt, fie direct, fie prin intermediul mai multor persoane juridice, proprietati imobiliare situate în România;
d) veniturile obtinute din exploatarea resurselor naturale situate în România, inclusiv câstigul din vânzarea-cesionarea oricarui drept aferent acestor resurse naturale.
(3) Orice persoana juridica straina care obtine venituri dintr-o proprietate imobiliara situata în România sau din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica româna are obligatia de a plati impozit pe profit, potrivit art. 34, si de a depune declaratii de impozit pe profit, potrivit art. 35. Orice persoana juridica straina poate desemna un reprezentant fiscal pentru a îndeplini aceste obligatii.
(4) Orice persoana juridica româna sau persoana juridica straina cu sediul permanent în România, care plateste veniturile prevazute la alin. (1), catre o persoana juridica straina, are obligatia de a retine impozitul calculat din veniturile platite si de a vira impozitul retinut la bugetul de stat.
(5) În cazul câstigurilor prevazute la art. 33, rezultate din vânzarea-cesionarea proprietatilor imobiliare sau ale titlurilor de participare, impozitul care trebuie retinut se stabileste prin aplicarea unei cote de impozitare de 10% la câstigul rezultat din aceasta vânzare-cesionare. Prevederile prezentului alineat se aplica numai în cazul în care platitorul de venituri obtine de la contribuabil justificarea corespunzatoare privind aplicarea prevederilor art. 33.
(6) Prevederile art. 119 se aplica oricarei persoane care are obligatia sa retina impozit, în conformitate cu prezentul articol.

Credit fiscal

Art. 31. - (1) Daca o persoana juridica româna obtine venituri dintr-un stat strain prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului cu retinere la sursa si veniturile sunt impozitate atât în România cât si în statul strain, atunci impozitul platit catre statul strain, fie direct, fie indirect prin retinerea si virarea de o alta persoana, se deduce din impozitul pe profit ce se determina potrivit prevederilor prezentului titlu.
(2) Deducerea pentru impozitele platite catre un stat strain într-un an fiscal nu poate depasi impozitul pe profit, calculat prin aplicarea cotei de impozit pe profit prevazute la art. 17 alin. (1) la profitul impozabil obtinut în statul strain, determinat în conformitate cu regulile prevazute în prezentul titlu sau la venitul obtinut din statul strain.
(3) Impozitul platit unui stat strain este dedus, numai daca persoana juridica româna prezinta documentatia corespunzatoare, conform prevederilor legale, din care sa rezulte faptul ca impozitul a fost platit statului strain.
(4) Contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor legii privind sponsorizarea si legii bibliotecilor, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, daca sunt îndeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a) sunt în limita a 30/0 din cifra de afaceri;
b) nu depasesc mai mult de 20%, din impozitul pe profit datorat.
(5) În limitele respective se încadreaza si: cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, în scopul constructiei de localuri, dotarilor, achizitiilor de tehnologie a informatiei si de documente specifice, finantarii programelor de formare continua a bibliotecarilor, schimburilor de specialisti, burse de specializare, participarea la congrese internationale.

Pierderi fiscale externe

Art. 32. - (1) Orice pierdere realizata printr-un sediu permanent din strainatate este deductibila doar din veniturile obtinute din strainatate.
(2) Pierderile realizate printr-un sediu permanent din strainatate se deduc numai din aceste venituri, separat, pe fiecare sursa de venit. Pierderile neacoperite se reporteaza si se recupereaza în urmatorii 5 ani fiscali consecutivi.

CAPITOLUL IV
Reguli speciale aplicabile vânzarii-cesionarii proprietatilor imobiliare si titlurilor de participare

Reguli speciale aplicabile vânzarii-cesionarii proprietatilor
imobiliare si titlurilor de participare

Art. 33. - (1) Prevederile prezentului articol se aplica persoanelor juridice române si straine care vând-cesioneaza proprietati imobiliare situate în România sau titluri de participare detinute la o persoana juridica româna.
(2) Daca câstigurile rezultate din vânzarea-cesionarea proprietatilor imobiliare situate în România si a titlurilor de participare detinute la o persoana juridica româna depasesc pierderile rezultate dintr-o astfel de vânzare-cesionare, atunci impozitul pe profit se stabileste prin aplicarea unei cote de 10% la diferenta rezultata.
(3) Pierderea rezultata din vânzarea-cesionarea proprietatilor imobiliare situate în România si a titlurilor de participare detinute la o persoana juridica româna se recupereaza din profiturile impozabile rezultate din operatiuni de aceeasi natura, în urmatorii 5 ani fiscali consecutivi.
(4) Câstigul rezultat din vânzarea-cesionarea proprietatilor imobiliare sau titlurilor de participare este diferenta pozitiva între:
a) valoarea realizata din vânzarea-cesionarea unor asemenea proprietati imobiliare sau titluri de participare; si
b) valoarea fiscala a unor asemenea proprietati imobiliare sau titluri de participare.
(5) Pierderea rezultata dintr-o vânzare-cesionare a proprietatilor imobiliare sau titlurilor de participare este diferenta negativa între:
a) valoarea realizata din vânzare-cesionare a unor asemenea proprietati imobiliare sau titluri de participare; si
b) valoarea fiscala a unor asemenea proprietati imobiliare sau titluri de participare.
(6) În întelesul prevederilor alin. (4) si (5), valoarea realizata din vânzare-cesionare se reduce cu comisioanele, taxele sau alte sume platite, aferente vânzarii-cesionarii.
(7) Valoarea fiscala pentru proprietatile imobiliare sau pentru titlurile de participare se stabileste dupa cum urmeaza:
a) în cazul proprietatilor imobiliare, valoarea fiscala este costul de cumparare, construire sau îmbunatatire a proprietatii, redus cu amortizarea fiscala aferenta unei astfel de proprietati;
b) în cazul titlurilor de participare, valoarea fiscala este costul de achizitie al titlurilor de participare, inclusiv orice comisioane, taxe sau alte sume platite, aferente achizitionarii unor astfel de titluri de participare.
(8) Prezentul articol se aplica în cazul proprietatilor imobiliare sau titlurilor de participare, numai daca sunt îndeplinite urmatoarele conditii:
a) contribuabilul a detinut proprietatea imobiliara sau titlurile de participare pe o perioada mai mare de doi ani;
b) persoana care achizitioneaza proprietatea imobiliara sau titlurile de participare nu este persoana afiliata contribuabilului;
c) contribuabilul a achizitionat proprietatea imobiliara sau titlurile de participare dupa 31 decembrie 2003.

CAPITOLUL V
Plata impozitului si depunerea declaratiilor fiscale

Plata impozitului

Art. 34. - (1) Contribuabilii au obligatia de a plati impozitul pe profit trimestrial, pâna la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul, daca în prezentul articol nu este prevazut altfel.
(2) Banca Nationala a României, societatile comerciale bancare, persoane juridice române, si sucursalele din România ale bancilor, persoane juridice straine, au obligatia de a plati impozitul pe profit lunar, pâna la data de 25 inclusiv a lunii urmatoarele celei pentru care se calculeaza impozitul, daca în prezentul articol nu este prevazut altfel.
(3) Organizatiile nonprofit au obligatia de a plati impozitul pe profit anual, pâna la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul.
(4) Contribuabilii care obtin venituri majoritare din cultura cerealelor si plantelor tehnice, pomicultura si viticultura au obligatia de a plati impozitul pe profit anual, pâna la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul.
(5) În întelesul alin. (1) si (2), profitul impozabil si impozitul pe profit sunt calculate si înregistrate trimestrial, respectiv lunar, în cazul Bancii Nationale a României, societatilor comerciale bancare, persoane juridice române, si sucursalelor din România ale bancilor, persoane juridice straine, cumulat de la începutul anului fiscal.
(6) Contribuabilii care efectueaza plati trimestriale si, respectiv, lunare platesc pentru ultimul trimestru sau pentru luna decembrie, în cazul Bancii Nationale a României, societatilor comerciale bancare, persoane juridice române, si în cazul sucursalelor din România ale bancilor, persoane juridice straine, o suma egala cu impozitul calculat si evidentiat pentru trimestrul III al aceluiasi an fiscal, respectiv o suma egala cu impozitul calculat si evidentiat pentru luna noiembrie a aceluiasi an fiscal, urmând ca plata finala a impozitului pe profit pentru anul fiscal sa se faca pâna la data stabilita ca termen limita pentru depunerea situatiilor financiare ale contribuabilului.
(7) Contribuabilii care au definitivat pâna la data de 15 februarie închiderea exercitiului financiar anterior depun declaratia anuala de impozit pe profit si platesc impozitul pe profit aferent anului fiscal încheiat pâna la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator.
(8) Persoanele juridice care înceteaza sa existe au obligatia sa depuna declaratia de impunere si sa plateasca impozitul pe profit cu 10 zile înainte de data înregistrarii încetarii existentei persoanei juridice la registrul comertului.
(9) Prevederile alin. (3), (4) si (7) se aplica pentru impozitul pe profit datorat, începând cu anul fiscal 2004. Regularizarea impozitului pe profit aferent anului fiscal 2003 se realizeaza, potrivit legislatiei în vigoare, pâna la data de 31 decembrie 2003.
(10) Obligatiile fiscale reglementate de prezentul titlu sunt venituri ale bugetului de stat. Ca exceptie, impozitul pe profit, dobânzile/majorarile de întârziere si amenzile datorate de regiile autonome din subordinea consiliilor locale si a consiliilor judetene, precum si cele datorate de societatile comerciale în care consiliile locale si/sau judetene sunt actionari majoritari sunt venituri ale bugetelor locale respective.

Depunerea declaratiilor de impozit pe profit

Art. 35. - (1) Contribuabilii au obligatia sa depuna o declaratie anuala de impozit pe profit, pâna la termenul prevazut pentru depunerea situatiilor financiare, cu exceptia contribuabililor prevazuti la art. 34 alin. (3), (4) si (7), care depun declaratia anuala de impozit pe profit pâna la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator. În cursul anului fiscal, contribuabilii au obligatia de a depune declaratia de impunere pâna la termenul de plata al impozitului pe profit, inclusiv.
(2) O data cu declaratia de impozit pe profit anuala, contribuabilii au obligatia sa depuna si o declaratie privind platile si angajamentele de plata catre persoanele nerezidente, care cuprinde scopul si suma fiecarei plati, numele si adresa beneficiarului. Nu se cuprind în aceasta declaratie sumele angajate sau platite pentru bunurile importate sau pentru transportul international.
(3) Contribuabilii sunt raspunzatori pentru calculul impozitului pe profit.

CAPITOLUL VI
Retinerea impozitului pe dividende

Retinerea impozitului pe dividende

Art. 36. - (1) O persoana juridica româna care plateste dividende catre o persoana juridica româna are obligatia sa retina si sa verse impozitul pe dividende retinut catre bugetul de stat, asa cum se prevede în prezentul articol.
(2) Impozitul pe dividende se stabileste prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividendului brut platit catre o persoana juridica româna.
(3) Impozitul care trebuie retinut se plateste la bugetul de stat pâna la data de 20 inclusiv a lunii urmatoare celei în care se plateste dividendul. În cazul în care dividendele distribuite nu au fost platite pâna la sfârsitul anului în care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plateste pâna la data de 31 decembrie a anului respectiv.
(4) Prevederile prezentului articol nu se aplica în cazul dividendelor platite de o persoana juridica româna unei alte persoane juridice române, daca beneficiarul dividendelor detine minimum 25% din titlurile de participare ale acestuia la data platii dividendelor, pe o perioada de 2 ani împliniti pâna la data platii acestora. Prevederile prezentului alineat se aplica dupa data aderarii României la Uniunea Europeana.
(5) Prevederile prezentului articol nu se aplica în cazul dividendelor care sunt platite unui nerezident si care fac obiectul prevederilor titlului V.

CAPITOLUL VII
Dispozitii tranzitorii si finale

Pierderi fiscale din perioadele de scutire

Art. 37. - Orice pierdere fiscala neta care apare în perioada în care contribuabilul a fost scutit de impozitul pe profit poate fi recuperata din profiturile impozabile viitoare, potrivit art. 26. Pierderea fiscala neta este diferenta dintre pierderile fiscale totale pe perioada de scutire si profitul impozabil total în aceeasi perioada.

Dispozitii tranzitorii

Art. 38. - (1) În cazul persoanelor juridice care au obtinut, înainte de 1 iulie 2003, certificatul permanent de investitor în zona defavorizata, scutirea de impozit pe profitul aferent investitiilor noi se aplica în continuare pe perioada existentei zonei defavorizate.
(2) Contribuabilii care au efectuat cheltuieli cu investitii înainte de 1 iulie 2002, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilitati persoanelor care domiciliaza sau lucreaza în unele localitati din Muntii Apuseni si în Rezervatia Biosferei "Delta Dunarii", republicata, cu modificarile ulterioare, si care continua investitiile conform ordonantei mentionate, beneficiaza în continuare de deducerea din profitul impozabil a cheltuielilor distinct evidentiate, facute cu investitiile respective, fara a depasi data de 31 decembrie 2006.
(3) Contribuabilii care îsi desfasoara activitatea în zona libera pe baza de licenta si care pâna la data de 1 iulie 2002 au realizat investitii în zona libera, în active corporale amortizabile utilizate în industria prelucratoare, în valoare de cel putin 1.000.000 dolari S.U.A., beneficiaza de scutire de la plata impozitului pe profit, în continuare, pâna la data de 30 iunie 2007. Dispozitiile prezentului alineat nu se mai aplica în situatia în care survin modificari în structura actionariatului contribuabilului. În întelesul prezentului alineat, modificare de actionariat în cazul societatilor cotate se considera a fi o modificare a actionariatului, în proportie de mai mult de 25% din actiuni, pe parcursul unui an calendaristic.
(4) Cu exceptia prevederilor alin. (3), contribuabilii care obtin venituri din activitati desfasurate pe baza de licenta într-o zona libera au obligatia de a plati impozit pe profit în cota de 5% pentru profitul impozabil care corespunde acestor venituri, pâna la data de 31 decembrie 2004.
(5) Contribuabilii care beneficiaza de facilitatile prevazute la alin. (1)-(4) nu pot beneficia de amortizarea accelerata sau de deducerea prevazuta la art. 24 alin. (12).
(6) Unitatile protejate destinate persoanelor cu handicap, definite prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia speciala si încadrarea în munca a persoanelor cu handicap, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 519/2002, cu modificarile ulterioare, sunt scutite de la plata impozitului pe profit daca minimum 75% din sumele obtinute prin scutire se reinvestesc în vederea achizitiei de echipament tehnologic, masini, utilaje, instalatii si/sau pentru amenajarea locurilor de munca protejate. Scutirea de la plata impozitului pe profit se aplica pâna la data de 31 decembrie 2006.
(7) Contribuabilii direct implicati în productia de filme cinematografice, înscrisi ca atare în Registrul cinematografic, beneficiaza, pâna la data de 31 decembrie 2006, de:
a) scutirea de la plata impozitului pe profit a cotei-parti din profitul brut reinvestit în domeniul cinematografiei;
b) reducerea impozitului pe profit în proportie de 20%, în cazul în care se creeaza noi locuri de munca si se asigura cresterea numarului scriptic de angajati, cu cel putin 10% fata de anul financiar precedent.
(8) Societatea Nationala "Nuclearelectrica" - S.A. beneficiaza de scutire de la plata impozitului pe profit pâna la data de 31 decembrie 2010, în conditiile în care profitul este utilizat exclusiv pentru finantarea lucrarilor de investitii la obiectivul Centrala Nuclearoelectrica Cernavoda-Unitatea 2, potrivit legii.
(9) Societatea Comerciala "Automobile Dacia" - S.A. beneficiaza de scutire de la plata impozitului pe profit pâna la data de 1 octombrie 2007.
(10) Societatea Comerciala "Sidex" - S.A. beneficiaza de scutire de la plata impozitului pe profit pâna la data de 31 decembrie 2006.
(11) Compania Nationala "Aeroportul International Bucuresti - Otopeni" - S.A. beneficiaza de scutire de la plata impozitului pe profit pâna la data de 31 decembrie 2012.
(12) La calculul profitului impozabil, urmatoarele venituri sunt neimpozabile pâna la data de 31 decembrie 2006:
a) veniturile realizate din activitatile desfasurate pentru obiectivul Centrala Nuclearoelectrica Cernavoda-Unitatea 2, pâna la punerea în functiune a acestuia;
b) veniturile realizate din aplicarea unei inventii brevetate în România, inclusiv din fabricarea produsului sau aplicarea procesului, pe o perioada de 5 ani de la prima aplicare, calculati de la data începerii aplicarii si cuprinsi în perioada de valabilitate a brevetului, potrivit legii;
c) veniturile realizate din practicarea apiculturii.
(13) Pentru investitiile directe cu impact semnificativ în economie, realizate pâna la data de 31 decembrie 2006, potrivit legii, contribuabilii pot deduce o cota suplimentara de 20% din valoarea acestora. Deducerea se calculeaza în luna în care se realizeaza investitia. În situatia în care se realizeaza pierdere fiscala, aceasta se recupereaza potrivit dispozitiilor art. 26. Pentru investitiile realizate se poate calcula amortizare accelerata, cu exceptia investitiilor în cladiri. Contribuabilii care beneficiaza de facilitatile prevazute la prezentul alineat nu pot aplica prevederile art. 24 alin. (12).
(14) Facilitatile fiscale privind impozitul pe profit din actele normative mentionate în prezentul articol, precum si cele care decurg din alte acte normative date în aplicarea acestora ramân în vigoare pâna la termenele si în conditiile stipulate de acestea.

TITLUL III
Impozitul pe venit

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Contribuabili

Art. 39. - Urmatoarele persoane datoreaza plata impozitului conform prezentului titlu si sunt numite în continuare contribuabili:
a) persoanele fizice rezidente;
b) persoanele fizice nerezidente care desfasoara o activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent în România;
c) persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente în România;
d) persoanele fizice nerezidente care obtin venituri prevazute la art. 95.

Sfera de cuprindere a impozitului

Art. 40. - (1) Impozitul prevazut în prezentul titlu, denumit în continuare impozit pe venit, se aplica urmatoarelor venituri:
a) în cazul persoanelor fizice rezidente române, cu domiciliul în România, veniturilor obtinute din orice sursa, atât din România, cât si din afara României;
b) în cazul persoanelor fizice rezidente, altele decât cele prevazute la lit. a), numai veniturilor obtinute din România, care sunt impuse la nivelul fiecarei surse din categoriile de venituri prevazute la art. 41;
c) în cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfasoara activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent în România, venitului net atribuibil sediului permanent;
d) în cazul persoanelor fizice nerezidente care desfasoara activitate dependenta în România, venitului salarial net din aceasta activitate dependenta;
e) în cazul persoanelor fizice nerezidente, care obtin veniturile prevazute la art. 39 lit. d), venitului determinat conform regulilor prevazute în prezentul titlu, ce corespund categoriei respective de venit.
(2) Persoanele fizice care îndeplinesc conditiile de rezidenta prevazute la art. 7 alin. (1) pct. 23 lit. b) sau c) timp de 3 ani consecutiv vor fi supuse impozitului pe venit pentru veniturile obtinute din orice sursa, atât din România, cât si din afara României, începând cu al patrulea an fiscal.

Categorii de venituri supuse impozitului pe venit

Art. 41. - Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt urmatoarele:
a) venituri din activitati independente, definite conform art. 47;
b) venituri din salarii, definite conform art. 56;
c) venituri din cedarea folosintei bunurilor, definite conform art. 65;
d) venituri din investitii, definite conform art. 69;
e) venituri din pensii, definite conform art. 72;
f) venituri din activitati agricole, definite conform art. 75;
g) veniturile din premii si din jocuri de noroc, definite conform art. 79;
h) venituri din alte surse, definite conform art. 83.

Venituri neimpozabile

Art. 42. - În întelesul impozitului pe venit, urmatoarele venituri nu sunt impozabile:
a) ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala, acordate din bugetul de stat, din bugetul asigurarilor sociale de stat, din bugetele fondurilor speciale, bugetele locale si din alte fonduri publice, inclusiv indemnizatia de maternitate si pentru cresterea copilului, precum si cele de aceeasi natura primite de la alte persoane, cu exceptia indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca;
b) sumele încasate din asigurari de orice fel reprezentând despagubiri, sume asigurate, precum si orice alte drepturi, cu exceptia câstigurilor primite de la societatile de asigurari ca urmare a contractului de asigurare încheiat între parti, cu ocazia tragerilor de amortizare.
Nu sunt venituri impozabile despagubirile în bani sau în natura primite de catre o persoana fizica, ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despagubirile reprezentând daunele morale;
c) sumele primite drept despagubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamitatilor naturale, precum si pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii;
d) pensiile pentru invalizii de razboi, orfanii, vaduvele/vaduvii de razboi, sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor care au fost încadrati în gradul I de invaliditate, precum si pensiile, altele decât pensiile platite din fonduri constituite prin contributii obligatorii la un sistem de asigurari sociale, inclusiv cele din scheme facultative de pensii ocupationale si cele finantate de la bugetul de stat;
e) contravaloarea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare care se acorda cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispozitiilor legale în vigoare;
f) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizare sau mecenat;
g) veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile si mobile corporale din patrimoniul personal, altele decât câstigurile din transferul titlurilor de valoare;
h) drepturile în bani si în natura primite de militarii în termen, militarii cu termen redus, studentii si elevii unitatilor de învatamânt din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala si civile, precum si cele ale gradatilor si soldatilor concentrati sau mobilizati;
i) bursele primite de persoanele care urmeaza orice forma de scolarizare sau perfectionare în cadru institutionalizat;
j) sumele sau bunurile primite cu titlu de mostenire si donatie;
k) veniturile din agricultura si silvicultura, cu exceptia celor prevazute la art. 75;
l) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare pentru activitatile desfasurate în România în calitatea lor oficiala, în conditii de reciprocitate, în virtutea regulilor generale ale dreptului international sau a prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte;
m) veniturile nete în valuta primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare si institutelor culturale ale României amplasate în strainatate, în conformitate cu legislatia în vigoare;
n) veniturile primite de oficialii organismelor si organizatiilor internationale din activitatile desfasurate în România în calitatea lor oficiala, cu conditia ca pozitia acestora, de oficial, sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe;
o) veniturile primite de cetateni straini pentru activitatea de consultanta desfasurata în România, în conformitate cu acordurile de finantare nerambursabila încheiate de România cu alte state, cu organisme internationale si organizatii neguvernamentale;
p) veniturile primite de cetateni straini pentru activitati desfasurate în România, în calitate de corespondenti de presa, cu conditia reciprocitatii acordate cetatenilor români pentru venituri din astfel de activitati, si cu conditia ca pozitia acestor persoane sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe;
q) sumele reprezentând diferenta de dobânda subventionata pentru creditele primite în conformitate cu legislatia în vigoare;
r) subventiile primite pentru achizitionarea de bunuri, daca subventiile sunt acordate în conformitate cu legislatia în vigoare;
s) veniturile reprezentând avantaje în bani si/sau în natura primite de persoanele cu handicap, veteranii de razboi, invalizii si vaduvele de razboi, accidentatii de razboi în afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu începere de la 6 martie 1945, cele deportate în strainatate ori constituite în prizonieri, urmasii eroilor-martiri, ranitilor, luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, precum si persoanele persecutate din motive etnice de regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 pâna la 6 martie 1945;
t) premiile obtinute de sportivii medaliati la campionatele mondiale, europene si la jocurile olimpice.
Nu sunt venituri impozabile premiile, primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti în legislatia în materie, în vederea realizarii obiectivelor de înalta performanta:
- clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale si jocurile olimpice;
- calificarea si participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale si europene, prima grupa valorica, precum si la jocurile olimpice, în cazul jocurilor sportive.
Nu sunt venituri impozabile primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti de legislatia în materie, în vederea pregatirii si participarii la competitiile internationale oficiale ale loturilor reprezentative ale României;
u) premiile si alte drepturi sub forma de cazare, masa, transport si alte asemenea, obtinute de elevi si studenti în cadrul competitiilor interne si internationale, inclusiv elevi si studenti nerezidenti în cadrul competitiilor desfasurate în România;
v) alte venituri care nu sunt impozabile, asa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit.

Barem de impunere

Art. 43. - (1) Baremul anual de impunere pentru anul fiscal 2004, pentru calculul platilor anticipate, este prevazut în urmatorul tabel:
+-----------------------------------------------------------------------------+¦ Venitul anual impozabil (lei) ¦ Impozitul anual (lei) ¦+-----------------------------------+-----------------------------------------¦¦pâna la 28.800.000 ¦ 18% ¦¦28.800.001 - 69.600.000 ¦5.184.000 + 23% pentru ceea ce depaseste ¦¦ ¦suma de 28.800.000 lei ¦¦69.600.001 - 111.600.000 ¦14.568.000 + 28% pentru ceea ce depaseste¦¦ ¦suma de 69.600.000 lei ¦¦111.600.001 - 156.000.000 ¦26.328.000 + 34% pentru ceea ce depaseste¦¦ ¦suma de 111.600.000 lei ¦¦peste 156.000.000 ¦41.424.000 + 40% pentru ceea ce depaseste¦¦ ¦suma de 156.000.000 lei ¦+-----------------------------------------------------------------------------+

Baremul lunar pentru determinarea impozitului lunar pe veniturile din salarii si pensii se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice, având ca baza de calcul baremul anual de mai sus.
(2) Pentru anul 2004, impozitul anual se calculeaza prin aplicarea asupra venitului anual global impozabil a baremului anual prevazut la alin. (1), corectat, prin ordin al ministrului finantelor publice, cu rata inflatiei realizate pe anul 2004, diminuata cu 1/2 din rata inflatiei prognozate pe acest an.
(3) Începând cu anul fiscal 2005, baremul anual, respectiv lunar, pentru calculul platilor anticipate cu titlu de impozit se stabileste luându-se în calcul 1/2 din rata inflatiei prognozate pentru anul respectiv, aplicata la baremul de impunere construit pe baza ratei inflatiei realizate pe perioada ianuarie - octombrie si a prognozei pe lunile noiembrie - decembrie ale anului precedent. Aceste baremuri se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.
(4) Începând cu anul fiscal 2005, baremul anual pentru calculul impozitului pe venitul anual global impozabil se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice, pe baza baremului anual prevazut la alin. (3), corectat cu variatia ratei inflatiei realizate, fata de cea prognozata pe perioada impozabila.

Perioada impozabila

Art. 44. - (1) Perioada impozabila este anul fiscal care corespunde anului calendaristic.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), perioada impozabila este inferioara anului calendaristic, în situatia în care decesul contribuabilului survine în cursul anului.

Deduceri personale

Art. 45. - (1) Persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin. (2) au dreptul la deducerea din venitul anual global a unor sume sub forma de deducere personala de baza si deduceri personale suplimentare, acordate pentru fiecare luna a perioadei impozabile.
(2) Deducerea personala de baza, începând cu luna ianuarie 2004, este fixata la suma de 2.000.000 lei pe luna.
(3) Deducerea personala suplimentara pentru sotia/sotul, copiii sau alti membri de familie, aflati în întretinere este de 0,5 înmultit cu deducerea personala de baza.
(4) Contribuabilii mai beneficiaza de deduceri personale suplimentare, în functie de situatia proprie sau a persoanelor aflate în întretinere, în afara sumelor rezultate din calculul prevazut la alin. (2) si (3), astfel:
a) 1,0 înmultit cu deducerea personala de baza pentru invalizii de gradul I si persoanele cu handicap grav;
b) 0,5 înmultit cu deducerea personala de baza pentru invalizii de gradul II si persoanele cu handicap accentuat.
(5) Nu sunt considerate persoane aflate în întretinere acele persoane ale caror venituri, impozabile si neimpozabile, depasesc sumele reprezentând deduceri personale, conform alin. (3) si (4). În cazul în care o persoana este întretinuta de mai multi contribuabili, suma reprezentând deducerea personala a acesteia se împarte în parti egale între contribuabili, exceptându-se cazul în care acestia se înteleg asupra unui alt mod de împartire a sumei. Copiii minori, în vârsta de pâna la 18 ani împliniti, ai contribuabilului sunt considerati întretinuti, iar suma reprezentând deducerea personala suplimentara se acorda pentru persoanele aflate în întretinerea contribuabilului, pentru acea perioada impozabila din anul fiscal în care acestea au fost întretinute. Perioada se rotunjeste la luni întregi în favoarea contribuabilului.
(6) Nu sunt considerate persoane aflate în întretinere:
a) persoanele fizice care detin terenuri agricole si silvice în suprafata de peste 10.000 m2 în zonele colinare si de ses si de peste 20.000 m2 în zonele montane;
b) persoanele fizice care obtin venituri din cultivarea si din valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor în sere, în solarii special destinate acestor scopuri si/sau în sistem irigat, din cultivarea si din valorificarea arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor, precum si din exploatarea pepinierelor viticole si pomicole, indiferent de suprafata.
(7) La stabilirea veniturilor realizate de persoanele fizice aflate în întretinere, potrivit alin. (5), se va avea în vedere si venitul determinat potrivit legislatiei privind venitul minim garantat.
(8) Sunt considerati alti membri de familie, potrivit alin. (3), rudele contribuabilului sau ale sotului/sotiei acestuia pâna la gradul al doilea inclusiv.
(9) Deducerile personale prevazute la alin. (2), (3) si (4) se însumeaza. Suma deducerilor personale admisa pentru calculul impozitului nu poate depasi de 3 ori deducerea personala de baza si se acorda în limita venitului realizat.
(10) Deducerile personale determinate potrivit prezentului articol nu se acorda personalului trimis în misiune permanenta în strainatate, potrivit legii.

Actualizarea deducerilor personale si a sumelor fixe

Art. 46. - (1) Deducerea personala de baza lunara, precum si celelalte sume fixe, exprimate în lei, se stabilesc potrivit procedurii prevazute la art. 45.
(2) Începând cu anul fiscal 2004, sumele fixe exprimate în lei, altele decât deducerea personala de baza, se stabilesc potrivit procedurii prevazute la art. 43 alin. (3).
(3) Sumele fixe se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.
(4) Sumele si transele de venituri impozabile sunt calculate prin rotunjire la suta de mii de lei, în sensul ca fractiunile sub 100.000 lei se majoreaza la 100.000 lei.

CAPITOLUL II
Venituri din activitati independente

Definirea veniturilor din activitati independente

Art. 47. - (1) Veniturile din activitati independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere si veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, realizate în mod individual si/sau într-o forma de asociere, inclusiv din activitati adiacente.
(2) Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comert ale contribuabililor, din prestari de servicii, altele decât cele prevazute la alin. (3), precum si din practicarea unei meserii.
(3) Constituie venituri din profesii libere veniturile obtinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfasurate în mod independent, în conditiile legii.
(4) Veniturile din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala provin din brevete de inventie, desene si modele, mostre, marci de fabrica si de comert, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor si drepturi conexe dreptului de autor si altele asemenea.

Venituri neimpozabile

Art. 48. - (1) Nu sunt venituri impozabile:
a) veniturile obtinute prin aplicarea efectiva în tara de catre titular sau, dupa caz, de catre licentiatii acestuia a unei inventii brevetate în România, incluzând fabricarea produsului sau, dupa caz, aplicarea procedeului, în primii 5 ani de la prima aplicare, calculati de la data începerii aplicarii si cuprinsi în perioada de valabilitate a brevetului;
b) venitul obtinut de titularul brevetului prin cesionarea acestuia.
(2) De prevederile alin. (1) beneficiaza persoanele fizice care exploateaza inventia, respectiv titularul brevetului aplicat.

Reguli generale de stabilire a venitului net din activitati
independente determinat pe baza contabilitatii în partida simpla

Art. 49. - (1) Venitul net din activitati independente se determina ca diferenta între venitul brut si cheltuielile aferente realizarii venitului, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea în partida simpla, cu exceptia prevederilor art. 50 si 51.
(2) Venitul brut cuprinde:
a) sumele încasate si echivalentul în lei al veniturilor în natura din desfasurarea activitatii;
b) veniturile sub forma de dobânzi din creante comerciale sau din alte creante utilizate în legatura cu o activitate independenta;
c) câstigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii utilizate într-o activitate independenta, inclusiv contravaloarea bunurilor ramase dupa încetarea definitiva a activitatii;
d) veniturile din angajamentul de a nu desfasura o activitate independenta sau de a nu concura cu o alta persoana;
e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plata aparute în legatura cu o activitate independenta.
(3) Nu sunt considerate venituri brute:
a) aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natura facute la începerea unei activitati sau în cursul desfasurarii acesteia;
b) sumele primite sub forma de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice sau juridice;
c) sumele primite ca despagubiri;
d) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizari, mecenat sau donatii.
(4) Conditiile generale pe care trebuie sa le îndeplineasca cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt:
a) sa fie efectuate în cadrul activitatilor desfasurate în scopul realizarii venitului, justificate prin documente;
b) sa fie cuprinse în cheltuielile exercitiului financiar al anului în cursul caruia au fost platite;
c) sa respecte regulile privind amortizarea, prevazute în titlul II;
d) cheltuielile cu primele de asigurare sa fie efectuate pentru:
1. active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii;
2. activele ce servesc ca garantie bancara pentru creditele utilizate în desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul;
3. boli profesionale, risc profesional si accidente de munca;
4. persoane care obtin venituri din salarii, potrivit prevederilor capitolului III din prezentul titlu, cu conditia impozitarii sumei reprezentând prima de asigurare, la beneficiarul acesteia, la momentul platii de catre suportator.
(5) Urmatoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:
a) cheltuielile de sponsorizare si mecenat efectuate conform legii, în limita unei cote de 5% din baza de calcul determinata conform alin. (6);
b) cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2% din baza de calcul determinata conform alin. (6);
c) suma cheltuielilor cu indemnizatia primita pe perioada delegarii si detasarii în alta localitate, în tara si în strainatate, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;
d) cheltuielile sociale, în limita sumei obtinute prin aplicarea unei cote de pâna la 2% la fondul de salarii realizat anual;
e) pierderile privind bunurile perisabile, în limitele prevazute de actele normative în materie;
f) cheltuielile reprezentând tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii;
g) contributiile efectuate în numele angajatilor la scheme facultative de pensii ocupationale, în conformitate cu legislatia în vigoare, în limita echivalentului în lei a 200 euro anual, pentru o persoana;
h) prima de asigurare pentru asigurarile private de sanatate, în limita stabilita potrivit legii;
i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independenta, cât si în scopul personal al contribuabilului sau asociatilor, sunt deductibile numai pentru partea de cheltuiala care este aferenta activitatii independente;
j) cheltuielile reprezentând contributii sociale obligatorii pentru salariati si contribuabili, potrivit legii;
k) dobânzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice si juridice utilizate în desfasurarea activitatii, pe baza contractului încheiat între parti, în limita nivelului dobânzii de referinta a Bancii Nationale a României;
l) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria - rata de leasing - în cazul contractelor de leasing operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea si dobânzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite în conformitate cu prevederile privind operatiunile de leasing si societatile de leasing.
(6) Baza de calcul se determina ca diferenta dintre venitul brut si cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat si cheltuielile de protocol.
(7) Nu sunt cheltuieli deductibile:
a) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale;
b) cheltuielile corespunzatoare veniturilor neimpozabile ale caror surse se afla pe teritoriul României sau în strainatate;
c) impozitul pe venit datorat potrivit prezentului titlu, inclusiv impozitul pe venitul realizat în strainatate;
d) cheltuielile cu primele de asigurare, altele decât cele prevazute la alin. (4) lit. d) si la alin. (5) lit. h);
e) donatii de orice fel;
f) amenzile, confiscarile, dobânzile, penalitatile de întârziere si penalitatile datorate autoritatilor române si straine, potrivit prevederilor legale, altele decât cele platite conform clauzelor din contractele comerciale;
g) ratele aferente creditelor angajate;
h) dobânzile aferente creditelor angajate pentru achizitionarea de imobilizari corporale de natura mijloacelor fixe, în cazul în care dobânda este cuprinsa în valoarea de intrare a imobilizarii corporale, potrivit prevederilor legale;
i) cheltuielile de achizitionare sau de fabricare a bunurilor si a drepturilor amortizabile din Registrul-inventar;
j) cheltuielile privind bunurile constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile, daca inventarul nu este acoperit de o polita de asigurare;
k) sumele sau valoarea bunurilor confiscate, ca urmare a încalcarii dispozitiilor legale în vigoare;
l) impozitul pe venit suportat de platitorul venitului în contul beneficiarilor de venit;
m) alte sume prevazute prin legislatia în vigoare.
(8) Contribuabilii care obtin venituri din activitati independente sunt obligati sa organizeze si sa conduca evidenta contabila în partida simpla, cu respectarea reglementarilor în vigoare privind evidenta contabila, si sa completeze Registrul-jurnal de încasari si plati, Registrul-inventar si alte documente contabile prevazute de legislatia în materie.
(9) În Registrul-inventar se trec toate bunurile si drepturile aferente desfasurarii activitatii.

Stabilirea venitului net din activitati independente,
pe baza normelor de venit

Art. 50. - (1) Venitul net dintr-o activitate independenta, care este desemnata conform alin. (2), si care este desfasurata de catre contribuabil, individual, fara salariati, se determina pe baza normelor de venit.
(2) Ministerul Finantelor Publice elaboreaza normele care contin nomenclatorul activitatilor pentru care venitul net se stabileste pe baza de norme de venit si precizeaza regulile care se utilizeaza pentru stabilirea acestor norme de venit.
(3) Directiile generale ale finantelor publice teritoriale au obligatia de a stabili si publica anual normele de venit înainte de data de 1 ianuarie a anului în care urmeaza a se aplica normele respective.
(4) În cazul în care un contribuabil desfasoara o activitate independenta pe perioade mai mici decât anul calendaristic, norma de venit aferenta acelei activitati se corecteaza astfel încât sa reflecte perioada de an calendaristic în care a fost desfasurata activitatea respectiva.
(5) Daca un contribuabil desfasoara doua sau mai multe activitati desemnate, venitul net din aceste activitati se stabileste pe baza celei mai ridicate norme de venit pentru respectivele activitati.
(6) În cazul în care un contribuabil desfasoara o activitate din cele prevazute la alin. (1) si o alta activitate care nu este prevazuta la alin. (1), atunci venitul net din activitatile independente desfasurate de contribuabil se determina pe baza contabilitatii în partida simpla, conform art. 49.
(7) Venitul net din activitatea de transport de persoane si de bunuri în regim de taxi se determina pe baza normelor de venit.
(8) Daca un contribuabil desfasoara activitate de transport de persoane si de bunuri în regim de taxi si desfasoara si o alta activitate independenta, atunci venitul net din activitatile independente desfasurate de contribuabil se determina pe baza datelor din contabilitatea în partida simpla, conform art. 49. În acest caz, venitul net din aceste activitati nu poate fi inferior venitului net stabilit pe baza normei de venit pentru activitatea de transport de persoane fizice si de bunuri în regim de taxi.
(9) Contribuabilii care desfasoara activitati pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit nu au obligatia sa organizeze si sa conduca evidenta contabila în partida simpla pentru activitatea respectiva.

Stabilirea venitului net din drepturile de proprietate intelectuala

Art. 51. - (1) Venitul net din drepturile de proprietate intelectuala se stabileste prin scaderea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli:
a) o cheltuiala deductibila egala cu 60% din venitul brut;
b) contributiile sociale obligatorii platite.
(2) În cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrari de arta monumentala, venitul net se stabileste prin deducerea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli:
a) o cheltuiala deductibila egala cu 70% din venitul brut;
b) contributiile sociale obligatorii platite.
(3) În cazul exploatarii de catre mostenitori a drepturilor de proprietate intelectuala, precum si în cazul remuneratiei reprezentând dreptul de suita si al remuneratiei compensatorii pentru copia privata, venitul net se determina prin scaderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori de asemenea venituri, potrivit legii, fara aplicarea cotei forfetare de cheltuieli prevazute la alin. (1) si (2).
(4) Pentru determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuala, contribuabilii vor completa numai partea din Registrul-jurnal de încasari si plati referitoare la încasari. Aceasta reglementare este optionala pentru cei care considera ca îsi pot îndeplini obligatiile declarative direct pe baza documentelor emise de platitorul de venit. Acesti contribuabili au obligatia sa arhiveze si sa pastreze documentele justificative cel putin în limita termenului de prescriptie prevazut de lege.

Optiunea de a stabili venitul net, utilizându-se datele din
contabilitatea în partida simpla

Art. 52. - (1) Contribuabilii care obtin venituri din activitati independente, impusi pe baza de norme de venit, precum si cei care obtin venituri din drepturi de proprietate intelectuala au dreptul sa opteze pentru determinarea venitului net în sistem real, potrivit art. 49.
(2) Optiunea de a determina venitul net pe baza datelor din contabilitatea în partida simpla este obligatorie pentru contribuabil pe o perioada de 2 ani fiscali consecutivi si se considera reînnoita pentru o noua perioada daca nu se depune o cerere de renuntare de catre contribuabil.
(3) Cererea de optiune pentru stabilirea venitului net în sistem real se depune la organul fiscal competent pâna la data de 31 ianuarie inclusiv, în cazul contribuabililor care au desfasurat activitate si în anul precedent, respectiv în termen de 15 zile de la începerea activitatii, în cazul contribuabililor care încep activitatea în cursul anului fiscal.

Retinerea la sursa a impozitului pentru unele venituri din
activitati independente

Art. 53. - (1) Platitorii urmatoarelor venituri au obligatia de a calcula, de a retine si de a vira impozit prin retinere la sursa, reprezentând plati anticipate, din veniturile platite:
a) venituri din drepturi de proprietate intelectuala;
b) venituri din vânzarea bunurilor în regim de consignatie;
c) venituri din activitati desfasurate în baza contractelor de agent, comision sau mandat comercial;
d) venituri din activitati desfasurate în baza contractelor/conventiilor civile încheiate potrivit Codului civil;
e) venituri din activitatea de expertiza contabila si tehnica, judiciara si extrajudiciara;
f) venitul obtinut de o persoana fizica dintr-o asociere cu o persoana juridica contribuabil, potrivit titlului II, care nu genereaza o persoana juridica;
g) venitul obtinut de o persoana fizica dintr-o asociere cu o persoana juridica contribuabil, potrivit titlului IV, care nu genereaza o persoana juridica.
(2) Impozitul ce trebuie retinut se stabileste dupa cum urmeaza:
a) în cazul veniturilor prevazute la alin. (1) lit. a), aplicând o cota de impunere de 15% la venitul brut;
b) în cazul veniturilor prevazute la alin. (1) lit. f), aplicând cotele de impunere prevazute pentru impozitul pe profit, la profitul cuvenit persoanei fizice asociate;
c) în cazul veniturilor prevazute la alin. (1) lit. g), aplicând cota de impunere prevazuta pentru impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, la veniturile ce revin persoanei fizice din asociere;
d) în cazul celorlalte venituri prevazute la alin. (1), aplicând o cota de impunere de 10% la venitul brut.
(3) Impozitul ce trebuie retinut se vireaza la bugetul de stat pâna la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei în care a fost platit venitul, cu exceptia impozitului aferent veniturilor prevazute la alin. (1) lit. f) si g), pentru care termenul de virare este reglementat potrivit titlurilor II si IV.

Plati anticipate ale impozitului pe veniturile din activitati independente

Art. 54. - Un contribuabil care desfasoara o activitate independenta are obligatia sa efectueze plati anticipate în contul impozitului anual datorat la bugetul de stat, potrivit art. 88, cu exceptia veniturilor prevazute la art. 53, pentru care plata anticipata se efectueaza prin retinere la sursa.

Includerea venitului net din activitati independente
în venitul anual global

Art. 55. - Venitul net din activitati independente se include în venitul anual global si se impoziteaza potrivit prevederilor cap. X din prezentul titlu.

CAPITOLUL III
Venituri din salarii

Definirea veniturilor din salarii

Art. 56. - (1) Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani si/sau în natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate în baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca.
(2) În vederea impunerii, sunt asimilate salariilor:
a) indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica, stabilite potrivit legii;
b) indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii alese în cadrul persoanelor juridice fara scop lucrativ;
c) drepturile de solda lunara, indemnizatiile, primele, premiile, sporurile si alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii;
d) indemnizatia lunara bruta, precum si suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societati nationale, societati comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, precum si la regiile autonome;
e) sumele primite de membrii fondatori ai societatilor comerciale constituite prin subscriptie publica;
f) sumele primite de reprezentantii în adunarea generala a actionarilor, în consiliul de administratie si în comisia de cenzori;
g) sumele primite de reprezentantii în organisme tripartite, potrivit legii;
h) indemnizatia lunara a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaratia de asigurari sociale;
i) sumele acordate de personale juridice fara scop patrimonial si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatia primita pe perioada delegarii si detasarii în alta localitate, în tara si în strainatate, în interesul serviciului, pentru salariatii din institutiile publice;
j) orice alte sume sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor.
(3) Avantajele, cu exceptia celor prevazute la alin. (4), primite în legatura cu o activitate dependenta includ, însa nu sunt limitate la:
a) utilizarea oricarui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, în scop personal, cu exceptia deplasarii pe distanta dus-întors de la domiciliu la locul de munca;
b) cazare, hrana, îmbracaminte, personal pentru munci casnice, precum si alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un pret mai mic decât pretul pietei;
c) împrumuturi nerambursabile si diferenta favorabila dintre dobânda preferentiala si dobânda de referinta a Bancii Nationale a României, pentru depozite si credite;
d) anularea unei creante a angajatorului asupra angajatului;
e) abonamentele si costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în scop personal;
f) permise de calatorie pe orice mijloace de transport, folosite în scopul personal;
g) primele de asigurare platite de catre suportator pentru salariatii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul platii primei respective, altele decât cele obligatorii.
(4) Urmatoarele sume nu sunt incluse în veniturile salariale si nu sunt impozabile, în întelesul impozitului pe venit:
a) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave si incurabile, ajutoarele pentru nastere, veniturile reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salariatilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la si de la locul de munca al salariatului, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul pentru salariatii proprii si membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariatii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevazut în contractul de munca. Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajatilor, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în masura în care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depaseste 1.200.000 lei. Nu sunt incluse în veniturile salariale si nu sunt impozabile veniturile de natura celor prevazute mai sus, realizate de persoane fizice, daca aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale si finantate din buget;
b) tichetele de masa si drepturile de hrana acordate de angajatori angajatilor, în conformitate cu legislatia în vigoare;
c) contravaloarea folosintei locuintei de serviciu sau a locuintei din incinta unitatii, potrivit repartitiei de serviciu, numirii conform legii sau specificitatii activitatii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, precum si compensarea diferentei de chirie, suportate de persoana fizica, conform legilor speciale;
d) cazarea si contravaloarea chiriei pentru locuintele puse la dispozitia oficialitatilor publice, a angajatilor consulari si diplomatici care lucreaza în afara tarii, în conformitate cu legislatia în vigoare;
e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protectie si de lucru, a alimentatiei de protectie, a medicamentelor si materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protectie a muncii, precum si a uniformelor obligatorii si a drepturilor de echipament, ce se acorda potrivit legislatiei în vigoare;
f) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajatii îsi au domiciliul si localitatea unde se afla locul de munca al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situatiile în care nu se asigura locuinta sau nu se suporta contravaloarea chiriei, conform legii;
g) sumele primite de angajati pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare a indemnizatiei primite pe perioada delegarii si detasarii în alta localitate, în tara si în strainatate, în interesul serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate de persoanele juridice fara scop patrimonial si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori indemnizatia acordata salariatilor din institutiile publice;
h) sumele primite, potrivit dispozitiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;
i) indemnizatiile de instalare ce se acorda o singura data, la încadrarea într-o unitate situata într-o alta localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate dupa absolvirea studiilor, în limita unui salariu de baza la angajare, precum si indemnizatiile de instalare si mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din institutiile publice si celor care îsi stabilesc domiciliul în localitati din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, în care îsi au locul de munca;
j) sumele reprezentând platile compensatorii, calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale caror contracte individuale de munca au fost desfacute ca urmare a concedierilor colective, precum si sumele reprezentând platile compensatorii, calculate pe baza salariului mediu net pe economie, primite de personalul civil din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala la încetarea raporturilor de munca sau de serviciu, ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, acordate potrivit legii;
k) sumele reprezentând platile compensatorii, calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate personalului militar trecut în rezerva sau al carui contract înceteaza ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, precum si ajutoarele stabilite în raport cu solda lunara neta, acordate acestora la trecerea în rezerva sau direct în retragere cu drept de pensie sau celor care nu îndeplinesc conditiile de pensie, precum si ajutoare sau plati compensatorii primite de politisti aflati în situatii similare, al caror cuantum se determina în raport cu salariul de baza lunar net, acordate potrivit legislatiei în materie;
l) veniturile din salarii, ca urmare a activitatii de creare de programe pentru calculator; încadrarea în activitatea de creatie de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei, al ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei si al ministrului finantelor publice;
m) sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activitati dependente desfasurate într-un stat strain, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv. Fac exceptie veniturile salariale platite de catre sau în numele unui angajator care este rezident în România sau are sediul permanent în România, care se supun procedurii de globalizare, indiferent de perioada de desfasurare a activitatii în strainatate;
n) cheltuielile efectuate de angajator pentru pregatirea profesionala si perfectionarea angajatului legata de activitatea desfasurata de acesta pentru angajator;
o) costul abonamentelor telefonice si al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu;
p) avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul angajarii si implicit la momentul acordarii.
(5) Avantajele primite în bani si în natura si imputate salariatului în cauza nu se impoziteaza.
(6) Impozitul calculat pe veniturile prevazute la alin. (2) lit. g) este final în situatia în care contribuabilul care le-a realizat justifica cu documente virarea veniturilor la entitatea pe care a reprezentat-o.

Stabilirea venitului net anual din salarii

Art. 57. - Venitul net anual din salarii al unui contribuabil se stabileste prin deducerea din venitul salarial brut a urmatoarelor cheltuieli:
a) contributiile obligatorii datorate de contribuabil, dupa caz;
b) o cota de 15% din deducerea personala de baza aferenta fiecarei luni, acordata o data cu deducerea personala de baza, cu titlu de cheltuieli profesionale, la locul de munca unde se afla functia de baza.

Determinarea lunara a impozitului pe venitul din salarii

Art. 58. - (1) Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar reprezentând plati anticipate, care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri.
(2) Impozitul lunar prevazut la alin. (1) se determina astfel:
a) la locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea baremului lunar prevazut la art. 43 alin. (1), respectiv alin. (3), asupra bazei de calcul determinate ca diferenta între venitul net din salarii, aferent unei luni, calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii si a cheltuielilor profesionale, si deducerile personale acordate pentru luna respectiva;
b) pentru veniturile obtinute în celelalte cazuri, prin aplicarea baremului lunar prevazut la art. 43 asupra bazei de calcul determinate ca diferenta între venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.

Venituri salariale stabilite prin hotarâri judecatoresti

Art. 59. - În cazul salariilor sau diferentelor de salarii stabilite în baza unor hotarâri judecatoresti ramase definitive si irevocabile, beneficiarii de astfel de venituri datoreaza un impozit final care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de 20% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta între venitul brut si contributiile obligatorii prevazute de lege, si nu se cumuleaza cu celelalte drepturi salariale ale lunii în care se platesc.

Termen de plata a impozitului

Art. 60. - Platitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au obligatia de a calcula si de a retine impozitul aferent veniturilor fiecarei luni, la data efectuarii platii acestor venituri, precum si de a-l vira la bugetul de stat pâna la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri.

Regularizarea anuala a impozitului retinut pentru anumite
venituri de natura salariala

Art. 61. - (1) Platitorii de venituri de natura salariala au urmatoarele obligatii:
a) sa determine venitul net anual impozabil din salarii, ca diferenta între venitul net anual din salarii si urmatoarele:
1. deducerile personale stabilite conform art. 45;
2. cotizatia de sindicat platita conform legii;
b) sa stabileasca diferenta dintre impozitul calculat la nivelul anului si cel calculat si retinut lunar, sub forma platilor anticipate în cursul anului fiscal, pâna în ultima zi lucratoare a lunii februarie a anului fiscal urmator;
c) sa efectueze regularizarea acestor diferente de impozit, în termen de 90 de zile de la termenul prevazut la lit. b), numai pentru persoanele fizice care îndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
1. au fost angajatii permanenti ai platitorului în cursul anului, cu functie de baza;
2. nu au alte surse de venit care se cuprind în venitul anual global impozabil;
3. nu solicita alte deduceri, potrivit art. 86 alin. (1), cu exceptia deducerilor personale si a cotizatiei de sindicat platita potrivit legii.
(2) Diferentele de impozit rezultate din operatiunile de regularizare modifica obligatia de plata pentru bugetul de stat, a impozitului pe venitul din salarii al angajatorului, pentru luna în care are loc regularizarea, rezultând impozitul de virat pentru luna respectiva.
(3) Sumele reprezentând deduceri personale cuvenite, dar neacordate în cursul anului fiscal de catre angajatori, precum si deduceri personale acordate, dar necuvenite, se regularizeaza cu ocazia stabilirii impozitului anual pe venit.
(4) La calculul venitului anual impozabil din salarii se au în vedere, dupa caz, si deducerile prevazute la art. 86 alin. (1) lit. c)-f), situatie în care operatiunea de regularizare se efectueaza de catre organul fiscal de domiciliu. În acest caz, în perioada 1-15 ianuarie a anului urmator, contribuabilul va comunica angajatorului sa nu efectueze aceasta operatiune.
(5) Impozitul anual pe venitul din salarii datorat se calculeaza prin aplicarea baremului anual de impunere prevazut la art. 43 alin. (2), respectiv alin. (4), asupra venitului net anual impozabil realizat din salarii.

Includerea veniturilor salariale anuale în venitul anual global

Art. 62. - (1) Daca impozitul retinut din veniturile salariale ale contribuabilului este regularizat potrivit art. 61, atunci impozitul retinut este impozit final pe venit al contribuabilului, aferent respectivelor venituri salariale.
(2) Daca impozitul retinut din veniturile salariale ale unui contribuabil nu este regularizat în conformitate cu art. 61, venitul salarial net al contribuabilului se include în venitul anual global si se impoziteaza potrivit prevederilor cap. X din prezentul titlu.

Fise fiscale

Art. 63. - (1) Informatiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind în fisele fiscale.
(2) Platitorul de venituri are obligatia sa completeze formularele prevazute la alin. (1), pe întreaga durata de efectuare a platii salariilor si, dupa caz, sa recalculeze si sa regularizeze anual impozitul pe salarii. Platitorul este obligat sa pastreze fisele fiscale pe întreaga durata a angajarii si sa transmita organului fiscal competent si angajatului, sub semnatura, câte o copie pentru fiecare an, pâna în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul fiscal expirat.

Plati anticipate de impozit pentru anumite venituri salariale

Art. 64. - (1) Contribuabililor care îsi desfasoara activitatea în România si care obtin venituri sub forma de salarii din strainatate, precum si persoanelor fizice române care obtin venituri din salarii, ca urmare a activitatii desfasurate la misiunile diplomatice si posturile consulare acreditate în România, le sunt aplicabile prevederile prezentului articol.
(2) Orice contribuabil prevazut la alin. (1) are obligatia de a declara si de a plati impozit lunar la bugetul de stat, pâna la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care s-a realizat venitul, direct sau printr-un reprezentant fiscal. Impozitul sub forma platilor anticipate aferent unei luni se stabileste potrivit art. 58.
(3) Misiunile diplomatice si posturile consulare acreditate în România, precum si reprezentantele organismelor internationale ori reprezentantele societatilor comerciale si ale organizatiilor economice straine, autorizate potrivit legii sa îsi desfasoare activitatea în România, pot opta ca pentru angajatii acestora care realizeaza venituri din salarii impozabile în România sa îndeplineasca obligatiile privind calculul, retinerea si virarea impozitului pe veniturile din salarii. Prevederile alin. (2) nu se aplica contribuabililor în cazul în care optiunea de mai sus este formulata.
(4) Persoana fizica, juridica sau orice alta entitate la care contribuabilul îsi desfasoara activitatea potrivit alin. (1), este obligata sa ofere informatii organului fiscal competent, referitoare la data începerii desfasurarii activitatii de catre contribuabil si, respectiv, a încetarii acesteia, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.

CAPITOLUL IV
Venituri din cedarea folosintei bunurilor

Definirea veniturilor impozabile din cedarea folosintei bunurilor

Art. 65. - Veniturile din cedarea folosintei bunurilor sunt veniturile, în bani si/sau în natura, provenind din cedarea folosintei bunurilor mobile si imobile, obtinute de catre proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal, altele decât veniturile din activitati independente.

Stabilirea venitului net din cedarea folosintei bunurilor

Art. 66. - (1) Venitul brut reprezinta totalitatea sumelor în bani si/sau echivalentul în lei al veniturilor în natura si se stabileste pe baza chiriei sau a arendei prevazute în contractul încheiat între parti pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasarii chiriei sau arendei. Venitul brut se majoreaza cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispozitiilor legale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinator legal, daca sunt efectuate de cealalta parte contractanta. În cazul în care arenda se exprima în natura, evaluarea în lei se va face pe baza preturilor medii ale produselor agricole, stabilite prin hotarâri ale consiliilor judetene si, respectiv, ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti, ca urmare a propunerilor directiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, hotarâri ce trebuie emise înainte de începerea anului fiscal. Aceste hotarâri se transmit în cadrul aceluiasi termen directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, pentru a fi comunicate unitatilor fiscale din subordine.
(2) Venitul net din cedarea folosintei bunurilor se stabileste prin deducerea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli:
a) în cazul constructiilor, o cota de cheltuieli deductibile aferente venitului, în suma de 50% din venitul brut;
b) în celelalte cazuri, o cota de cheltuieli deductibile aferente venitului, în suma de 30% din venitul brut.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) si (2), contribuabilii pot opta pentru determinarea venitului net din cedarea folosintei bunurilor în sistem real, pe baza datelor din contabilitatea în partida simpla.
(4) Dispozitiile privind optiunea prevazuta la art. 52 alin. (2) si (3) se aplica si în cazul contribuabililor mentionati la alin. (3).

Plati anticipate de impozit pe veniturile din cedarea folosintei bunurilor

Art. 67. - Un contribuabil care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor pe parcursul unui an, cu exceptia veniturilor din arendare, datoreaza plati anticipate în contul impozitului pe venit catre bugetul de stat, conform art. 88.

Includerea venitului net din cedarea folosintei bunurilor
în venitul anual global

Art. 68. - Venitul net din cedarea folosintei bunurilor se include în venitul anual global si se impune potrivit prevederilor cap. X din prezentul titlu.

CAPITOLUL V
Venituri din investitii

Definirea veniturilor din investitii

Art. 69. - (1) Veniturile din investitii cuprind:
a) dividende;
b) venituri impozabile din dobânzi;
c) câstiguri din transferul titlurilor de valoare;
d) venituri din operatiuni de vânzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, precum si orice alte operatiuni similare.
Reprezinta titlu de valoare orice valori mobiliare, titluri de participare la un fond deschis de investitii sau alt instrument financiar calificat astfel de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, precum si partile sociale.
(2) Veniturile impozabile din dobânzi sunt toate veniturile sub forma de dobânzi, altele decât:
a) venituri din dobânzi la depozitele la vedere si la depuneri la casele de ajutor reciproc;
b) venituri din dobânzi aferente titlurilor de stat, precum si obligatiunilor municipale, ale Agentiei Nationale pentru Locuinte si ale altor entitati emitente de obligatiuni, care vizeaza constructia de locuinte.

Stabilirea venitului din investitii

Art. 70. - (1) Câstigul din transferul titlurilor de valoare, altele decât titlurile de participare la fondurile deschise de investitii si partile sociale, reprezinta diferenta pozitiva dintre pretul de vânzare si pretul de cumparare pe tipuri de titluri de valori, diminuata, dupa caz, cu comisioanele datorate intermediarilor. În cazul tranzactiilor cu actiuni primite de persoanele fizice, cu titlu gratuit, în cadrul Programului de privatizare în masa, pretul de cumparare la prima tranzactionare va fi asimilat cu valoarea nominala a acestora. În cazul tranzactiilor cu actiuni cumparate la pret preferential, în cadrul sistemului stock options plan, câstigul se determina ca diferenta între pretul de vânzare si pretul de cumparare preferential, diminuat cu comisioanele datorate intermediarilor.
(2) În cazul transferului dreptului de proprietate asupra titlurilor de participare la fondurile deschise de investitii, câstigul se determina ca diferenta pozitiva dintre pretul de rascumparare si pretul de cumparare/subscriere. Pretul de rascumparare este pretul care i se cuvine investitorului la retragerea din fond. Pretul de cumparare/subscriere este pretul platit de investitorul persoana fizica pentru achizitionarea titlului de participare.
(3) În cazul transferului dreptului de proprietate asupra partilor sociale, câstigul din înstrainarea partilor sociale se determina ca diferenta pozitiva între pretul de vânzare si valoarea nominala/pretul de cumparare. Începând cu a doua tranzactie, valoarea nominala va fi înlocuita cu pretul de cumparare, care include si cheltuielile privind comisioanele, taxele aferente tranzactiei si alte cheltuieli similare justificate cu documente.
(4) Determinarea câstigului potrivit alin. (1)-(3) se efectueaza la data încheierii tranzactiei, pe baza contractului încheiat între parti.
(5) Veniturile obtinute sub forma câstigurilor din operatiuni de vânzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, precum si din orice alte operatiuni de acest gen, reprezinta diferentele de curs favorabile rezultate din aceste operatiuni în momentul închiderii operatiunii si evidentierii în contul clientului.

Retinerea impozitului din veniturile din investitii

Art. 71. - (1) Veniturile sub forma de dividende, inclusiv sume primite ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile închise de investitii, se impun cu o cota de 5% din suma acestora. Obligatia calcularii si retinerii impozitului pe veniturile sub forma de dividende revine persoanelor juridice o data cu plata dividendelor catre actionari sau asociati. Termenul de virare a impozitului este pâna la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei în care se face plata. În cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost platite actionarilor sau asociatilor pâna la sfârsitul anului în care s-a aprobat bilantul contabil, termenul de plata a impozitului pe dividende este pâna la data de 31 decembrie a anului respectiv.
(2) Veniturile sub forma de dobânzi se impun cu o cota de 1% din suma acestora. Pentru veniturile sub forma de dobânzi, impozitul se calculeaza si se retine de catre platitorii de astfel de venituri la momentul înregistrarii în contul curent sau în contul de depozit al titularului, în cazul dobânzilor capitalizate, respectiv la momentul rascumpararii, în cazul unor instrumente de economisire. În situatia sumelor primite sub forma de dobânda pentru împrumuturile acordate în baza contractelor civile, calculul impozitului datorat se efectueaza la momentul platii dobânzii. Virarea impozitului pentru veniturile din dobânzi se face lunar, pâna la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare înregistrarii/rascumpararii, în cazul unor instrumente de economisire, respectiv la momentul platii dobânzii, pentru venituri de aceasta natura pe baza contractelor civile.
(3) Calculul, retinerea si virarea impozitului pe veniturile din investitii, altele decât cele prevazute la alin. (1) si (2), se efectueaza astfel:
a) în cazul câstigului din transferul dreptului de proprietate asupra titlurilor de valoare, altele decât titlurile de participare la fondurile deschise de investitii si partile sociale, obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine intermediarilor sau altor platitori de venit, dupa caz; în cazul câstigului din operatiuni de vânzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, precum si din orice alte operatiuni de acest gen, obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine intermediarilor sau altor platitori de venit, dupa caz;
b) în cazul câstigului din rascumpararea titlurilor de participare la un fond deschis de investitii, obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine societatii de administrare a investitiilor;
c) în cazul câstigului din transferul dreptului de proprietate asupra partilor sociale si valorilor mobiliare în cazul societatilor închise, obligatia calcularii si retinerii impozitului revine dobânditorului de parti sociale sau de valori mobiliare, în momentul încheierii tranzactiei, pe baza contractului încheiat între parti.
Când dobânditorul de titluri de valoare nu este o persoana fizica româna cu domiciliul în România, obligatia de calcul si virare a impozitului revine persoanei fizice române cu domiciliul în România, care realizeaza venitul, daca dobânditorul nu îsi desemneaza un reprezentant fiscal în România.
Termenul de virare a impozitului pentru platitorii de astfel de venituri este pâna la data la care se depun documentele pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra partilor sociale sau valorilor mobiliare, la registrul comertului sau în registrul actionarilor, dupa caz, operatiune care nu se poate efectua fara justificarea virarii impozitului la bugetul de stat;
d) impozitul se calculeaza prin aplicarea unei cote de 1% asupra câstigului din transferul titlurilor de valoare, precum si din operatiuni de vânzare-cumparare de valuta la termen pe baza de contract si orice alte operatiuni similare;
e) impozitul calculat si retinut la sursa, potrivit lit. d), se vireaza la bugetul de stat pâna la data de 25 a lunii urmatoare celei în care a fost retinut, cu exceptia lit. c);
f) cursul de schimb necesar pentru transformarea în lei a sumelor exprimate în valuta, în cazul transferului dreptului de proprietate asupra titlurilor de valoare, este cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a României, pentru ziua anterioara efectuarii platii venitului.
În situatia în care partile contractante convin ca plata sa se faca esalonat, în rate, cursul de schimb utilizat este cel al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a României, pentru ziua anterioara efectuarii fiecarei plati.
(4) Impozitul retinut conform alin. (1)-(3) reprezinta impozit final pe venit, pentru venitul prevazut la alineatul respectiv.
(5) Pierderile înregistrate din transferul dreptului de proprietate asupra titlurilor de valoare, precum si din operatiuni de vânzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, si orice alte operatiuni similare nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal, nu se compenseaza, reprezentând pierderi definitive ale contribuabilului.
(6) În aplicarea prevederilor prezentului articol se utilizeaza norme privind determinarea, retinerea si virarea impozitului pe câstigul de capital din transferul titlurilor de valoare obtinut de persoanele fizice, care se emit de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, cu avizul Ministerului Finantelor Publice.

CAPITOLUL VI
Venituri din pensii

Definirea veniturilor din pensii

Art. 72. - Veniturile din pensii reprezinta sume primite ca pensii de la fondurile înfiintate din contributiile sociale obligatorii, facute catre un sistem de asigurari sociale, inclusiv cele din schemele facultative de pensii ocupationale, si cele finantate de la bugetul de stat.

Stabilirea venitului impozabil din pensii

Art. 73. - Venitul impozabil lunar din pensii se stabileste prin scaderea unei sume neimpozabile lunare de 8.000.000 lei din venitul din pensii.

Retinerea impozitului din venitul din pensii

Art. 74. - (1) Orice platitor de venituri din pensii are obligatia de a calcula lunar impozitul aferent acestui venit, de a-l retine si de a-l vira la bugetul de stat, potrivit prevederilor prezentului articol.
(2) Impozitul se calculeaza prin aplicarea baremului lunar de impunere prevazut la art. 43 alin. (1), respectiv alin. (3), asupra venitului impozabil lunar din pensii.
(3) Impozitul calculat se retine la data efectuarii platii pensiei si se vireaza la bugetul de stat pâna la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se face plata pensiei.
(4) Impozitul retinut este impozit final al contribuabilului pentru veniturile din pensii.
(5) În cazul unei pensii care nu este platita lunar, impozitul ce trebuie retinut se stabileste prin împartirea pensiei platite la fiecare din lunile carora le este aferenta pensia.
(6) Drepturile de pensie restante se defalcheaza pe lunile la care se refera, în vederea calcularii impozitului datorat, retinerii si virarii acestuia.
(7) Veniturile din pensiile de urmas vor fi individualizate în functie de numarul acestora, iar impozitarea se va face în raport cu drepturile cuvenite fiecarui urmas.

CAPITOLUL VII
Venituri din activitati agricole

Definirea veniturilor din activitati agricole

Art. 75. - Veniturile din activitati agricole sunt venituri din urmatoarele activitati:
a) cultivarea si valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor, în sere si solarii special destinate acestor scopuri si/sau în sistem irigat;
b) cultivarea si valorificarea arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor;
c) exploatarea pepinierelor viticole si pomicole si altele asemenea.

Stabilirea venitului net din activitati agricole pe baza de norme de venit

Art. 76. - (1) Venitul net dintr-o activitate agricola se stabileste pe baza de norme de venit. Normele de venit se stabilesc de catre directiile teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului si se aproba de catre directiile generale ale finantelor publice teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice. Normele de venit se stabilesc, se avizeaza si se publica pâna cel târziu la data de 31 mai a anului pentru care se aplica aceste norme de venit.
(2) Normele de venit se stabilesc pe unitatea de suprafata.
(3) Daca o activitate agricola este desfasurata de un contribuabil pe perioade mai mici - începere, încetare si alte fractii de an - decât anul calendaristic, norma de venit aferenta acelei activitati se corecteaza astfel încât sa reflecte perioada de an calendaristic pe parcursul careia se desfasoara activitatea.
(4) Daca o activitate agricola a unui contribuabil înregistreaza o pierdere datorata calamitatilor naturale, norma de venit aferenta activitatii se reduce, astfel încât sa reflecte aceasta pierdere.
(5) Contribuabilii care desfasoara activitati pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit nu au obligatia sa organizeze si sa conduca evidenta contabila în partida simpla, pentru activitatea respectiva.

Optiunea de a determina venitul net prin utilizarea datelor
din contabilitatea în partida simpla

Art. 77. - (1) Un contribuabil care desfasoara o activitate agricola, prevazuta la art. 75, poate opta pentru determinarea venitului net din acea activitate, pe baza datelor din contabilitatea în partida simpla, potrivit art. 49.
(2) Dispozitiile privind optiunea prevazuta la art. 52 alin. (2) si (3) se aplica si în cazul contribuabililor mentionati la alin. (1).

Calculul si plata impozitului aferent veniturilor din activitati agricole

Art. 78. - (1) Impozitul pe venitul net din activitati agricole se calculeaza prin aplicarea unei cote de 15% asupra venitului net, determinat pe baza de norme de venit, cât si în sistem real, impozitul fiind final.
(2) Orice contribuabil care desfasoara o activitate agricola, mentionata la art. 75, pentru care venitul se determina pe baza de norma de venit, are obligatia de a depune anual o declaratie de venit la organul fiscal competent, pâna la data de 30 iunie inclusiv a anului fiscal, pentru anul în curs. În cazul unei activitati pe care contribuabilul începe sa o desfasoare dupa data de 30 iunie, declaratia de venit se depune în termen de 15 zile inclusiv de la data la care contribuabilul începe sa desfasoare activitatea.
(3) În cazul unui contribuabil care determina venitul net din activitati agricole, pe baza datelor din contabilitatea în partida simpla, acesta este obligat sa efectueze plati anticipate aferente acestor venituri la bugetul de stat, la termenele prevazute la art. 88 alin. (3). Pâna la data de 31 mai a anului urmator, platile anticipate vor fi regularizate de organul fiscal competent.

CAPITOLUL VIII
Venituri din premii si din jocuri de noroc

Definirea veniturilor din premii si din jocuri de noroc

Art. 79. - În întelesul prezentului titlu, veniturile din premii si din jocuri de noroc cuprind veniturile din concursuri si jocuri de noroc, altele decât cele realizate ca urmare a participarii la jocuri de tip cazinou, masini electronice cu câstiguri si altele decât cele prevazute la art. 42.

Stabilirea venitului net din premii si din jocuri de noroc

Art. 80. - (1) Venitul net este diferenta dintre venitul din premii, respectiv din jocuri de noroc, si suma reprezentând venit neimpozabil.
(2) Pierderile înregistrate din jocuri de noroc nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal, nu se compenseaza, reprezentând pierderi definitive ale contribuabilului.

Retinerea impozitului aferent veniturilor din premii
si din jocuri de noroc

Art. 81. - (1) Venitul sub forma de premii dintr-un singur concurs se impune, prin retinere la sursa, cu o cota de 10% aplicata asupra venitului net.
(2) Veniturile din jocuri de noroc se impun, prin retinere la sursa, cu o cota de 20% aplicata asupra venitului net.
(3) Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine platitorilor de venituri.
(4) Nu sunt impozabile veniturile obtinute din premii si din jocuri de noroc, în bani si/sau în natura, sub valoarea sumei neimpozabile stabilita în suma de 7.600.000 lei pentru fiecare câstig realizat de la acelasi organizator sau platitor, într-o singura zi.
(5) Impozitul calculat si retinut în momentul platii venitului se vireaza la bugetul de stat pâna la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei în care a fost retinut.

Neincluderea în venitul anual global a venitului net din
premii si din jocuri de noroc

Art. 82. - Venitul net din premii si din jocuri de noroc nu se cuprinde în venitul anual global, impozitul fiind final.

CAPITOLUL IX
Venituri din alte surse

Definirea veniturilor din alte surse

Art. 83. - (1) În aceasta categorie se includ, însa nu sunt limitate, urmatoarele venituri:
a) prime de asigurari suportate de o persoana fizica independenta sau de orice alta entitate, în cadrul unei activitati pentru o persoana fizica în legatura cu care suportatorul nu are o relatie generatoare de venituri din salarii, potrivit cap. III din prezentul titlu;
b) câstiguri primite de la societatile de asigurari, ca urmare a contractului de asigurare încheiat între parti cu ocazia tragerilor de amortizare;
c) venituri primite de persoanele fizice pensionari, sub forma diferentelor de pret pentru anumite bunuri, servicii si alte drepturi, fosti salariati, potrivit clauzelor contractului de munca sau în baza unor legi speciale.
d) venituri primite de persoanele fizice reprezentând onorarii din activitatea de arbitraj comercial.
(2) Veniturile din alte surse sunt orice venituri identificate ca fiind impozabile, prin normele elaborate de Ministerul Finantelor Publice, altele decât veniturile care sunt neimpozabile în conformitate cu prezentul titlu.

Calculul impozitului si termenul de plata

Art. 84. - (1) Impozitul pe venit se calculeaza prin retinere la sursa de catre platitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de 10% asupra venitului brut. Fac exceptie veniturile prevazute la art. 83 alin. (1) lit. a) pentru care cota de impunere este de 40% la venitul brut.
(2) Impozitul astfel retinut se vireaza la bugetul de stat pâna la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare realizarii acestuia.

Neincluderea în venitul anual global a veniturilor din alte surse

Art. 85. - Impozitul calculat potrivit art. 84 reprezinta impozit final.

CAPITOLUL X
Venitul anual global

Stabilirea venitului anual global

Art. 86. - (1) Venitul anual global impozabil se stabileste prin deducerea din venitul anual global, în ordine, a urmatoarelor:
a) pierderi fiscale reportate;
b) deduceri personale determinate conform art. 45;
c) cheltuieli pentru reabilitarea locuintei de domiciliu, destinate reducerii pierderilor de caldura în scopul îmbunatatirii confortului termic, în limita sumei de 15.000.000 lei anual, conform procedurii stabilite prin hotarâre a Guvernului, la initiativa Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului;
d) prime de asigurare pentru locuinta de domiciliu, în limita echivalentului în lei a 200 euro pe an;
e) contributii la schemele facultative de pensii ocupationale, în limita echivalentului în lei a 200 euro pe an;
f) contributii pentru asigurarile private de sanatate, cu exceptia celor încheiate în scopuri estetice, în limita echivalentului în lei a 200 euro pe an;
g) cotizatia de sindicat platita potrivit legislatiei în materie.
(2) Venitul anual global cuprinde, dupa cum urmeaza:
a) venitul net din activitati independente;
b) venitul net din salarii;
c) venitul net din cedarea folosintei bunurilor.
(3) Venitul impozabil ce se realizeaza într-o fractiune de an sau în perioade diferite, ce reprezinta fractiuni ale aceluiasi an, se considera venit anual impozabil.
(4) Pierderea fiscala anuala înregistrata din activitati independente se poate compensa cu rezultatele pozitive ale celorlalte categorii de venituri cuprinse în venitul anual, altele decât cele din salarii si asimilate salariilor, obtinute în cursul aceluiasi an fiscal. Pierderea care ramâne necompensata în cursul aceluiasi an fiscal devine pierdere reportata. Pierderile provenind din strainatate ale persoanelor fizice rezidente se compenseaza cu veniturile de aceeasi natura, din strainatate, pe fiecare tara, înregistrate în cursul aceluiasi an fiscal sau se reporteaza pe urmatorii 5 ani, asupra veniturilor realizate din tara respectiva.
(5) Regulile de reportare a pierderilor sunt urmatoarele:
a) reportul se efectueaza cronologic, în functie de vechimea pierderii, în urmatorii 5 ani consecutivi;
b) dreptul la report este personal si netransmisibil;
c) pierderea reportata, necompensata dupa expirarea perioadei prevazute la lit. a), reprezinta pierdere definitiva a contribuabilului;
d) compensarea pierderii reportate se efectueaza numai din veniturile prevazute la alin. (2) lit. a) si c).

Declaratii de venit estimat

Art. 87. - (1) Contribuabilii, precum si asociatiile fara personalitate juridica, care încep o activitate în cursul anului fiscal sunt obligati sa depuna la organul fiscal competent o declaratie referitoare la veniturile si cheltuielile estimate a se realiza pentru anul fiscal, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului. Fac exceptie de la prevederile prezentului alineat contribuabilii care realizeaza venituri pentru care impozitul se percepe prin retinere la sursa.
(2) Contribuabilii care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor din patrimoniul personal au obligatia sa depuna o declaratie privind venitul estimat, în termen de 15 zile de la încheierea contractului între parti. Declaratia privind venitul estimat se depune o data cu înregistrarea la organul fiscal a contractului încheiat între parti.
(3) Contribuabilii care, în anul anterior, au realizat pierderi si cei care au realizat venituri pe perioade mai mici decât anul fiscal, precum si cei care, din motive obiective, estimeaza ca vor realiza venituri care difera cu cel putin 20% fata de anul fiscal anterior depun, o data cu declaratia speciala, si declaratia estimativa de venit.
(4) Contribuabilii care determina venitul net pe baza de norme de venit, precum si cei pentru care cheltuielile se determina în sistem forfetar si au optat pentru determinarea venitului net în sistem real depun, o data cu cererea de optiuni, si declaratia de venit estimat.

Stabilirea platilor anticipate de impozit

Art. 88. - (1) Contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente, din cedarea folosintei bunurilor, cu exceptia veniturilor din arendare, precum si venituri din activitati agricole sunt obligati sa efectueze în cursul anului plati anticipate cu titlu de impozit, exceptându-se cazul veniturilor pentru care platile anticipate se stabilesc prin retinere la sursa.
(2) Platile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent, pe fiecare categorie de venit si loc de realizare, luându-se ca baza de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat în anul precedent, dupa caz. La impunerile efectuate dupa expirarea termenelor de plata prevazute la alin. (3) sumele datorate se stabilesc la nivelul sumei datorate pentru ultimul termen de plata al anului precedent. Diferenta dintre impozitul anual calculat asupra venitului net realizat în anul precedent si suma reprezentând plati anticipate la nivelul trimestrului IV din anul anterior se repartizeaza pe termenele de plata urmatoare din cadrul anului fiscal. Pentru declaratiile de venit estimativ, depuse în luna decembrie, nu se mai stabilesc plati anticipate, venitul net aferent perioadei pâna la sfârsitul anului urmând sa fie supus impozitarii, pe baza deciziei emise pentru declaratia de venit global. Platile anticipate pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor, cu exceptia veniturilor din arenda, se stabilesc de organul fiscal astfel:
a) pe baza contractului încheiat între parti; sau
b) pe baza veniturilor determinate potrivit datelor din contabilitatea în partida simpla, potrivit optiunii.
În cazul în care, potrivit clauzelor contractuale, venitul din cedarea folosintei bunurilor reprezinta echivalentul în lei al unei sume în valuta, determinarea venitului anual estimat se efectueaza pe baza cursului de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a României, din ziua precedenta celei în care se efectueaza impunerea.
(3) Platile anticipate se efectueaza în 4 rate egale, pâna la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, cu exceptia impozitului pe veniturile din arendare, pentru care plata impozitului se efectueaza potrivit deciziei emise pe baza declaratiei de venit global. Contribuabilii care determina venitul net din activitati agricole, potrivit art. 76 si 77, datoreaza plati anticipate catre bugetul de stat pentru impozitul aferent acestui venit, în doua rate egale, astfel: 50% din impozit, pâna la data de 1 septembrie inclusiv, si 50% din impozit, pâna la data de 15 noiembrie inclusiv.
(4) Termenele si procedura de emitere a deciziilor de plati anticipate vor fi stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.
(5) Pentru stabilirea platilor anticipate, organul fiscal va lua ca baza de calcul venitul anual estimat, în toate situatiile în care a fost depusa o declaratie privind venitul estimat pentru anul curent sau venitul din declaratia speciala pentru anul fiscal precedent, dupa caz. La stabilirea platilor anticipate se utilizeaza baremul anual de impunere, prevazut la art. 43 alin. (1) si (3), cu exceptia impozitului pe venitul din activitati agricole, pentru care platile anticipate se determina prin aplicarea cotei de 15% asupra venitului net estimat.

Declaratia de venit global si declaratii speciale

Art. 89. - (1) Contribuabilii prevazuti la art. 40 alin. (1) lit. a) si cei care îndeplinesc conditiile de la art. 40 alin. (2), cu exceptia contribuabililor prevazuti la alin. (4) din prezentul articol, au obligatia de a depune o declaratie de venit global la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal. Declaratia de venit global se depune o data cu declaratiile speciale pentru anul fiscal, pâna la data de 15 mai inclusiv a anului urmator celui de realizare a venitului.
(2) Contribuabilii, altii decât cei prevazuti la alin. (1), depun numai declaratiile speciale pentru anul fiscal, pâna la data de 15 mai inclusiv a anului urmator celui de realizare a venitului. În cazul veniturilor din salarii, fisele fiscale se depun în cadrul aceluiasi termen ca si declaratiile speciale.
(3) Declaratiile speciale se completeaza pentru fiecare categorie si loc de realizare a venitului. Declaratiile speciale se depun de toti contribuabilii care realizeaza, individual sau dintr-o forma de asociere, venituri din activitati independente, precum si venituri din cedarea folosintei bunurilor, inclusiv pentru veniturile din activitati agricole determinate în sistem real. În cazul veniturilor din salarii, cu exceptia celor prevazute la alin. (4) lit. a), realizate de contribuabilii, altii decât persoanele fizice române cu domiciliul în România si cele care îndeplinesc conditiile prevazute la art. 40 alin. (2), fisele fiscale se depun pentru fiecare loc de realizare a venitului, în cadrul aceluiasi termen, ca si declaratiile speciale. Pentru veniturile realizate dintr-o forma de asociere, venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuita din asociere. Nu se depun declaratii speciale pentru urmatoarele categorii de venituri:
a) venituri sub forma de salarii si venituri asimilate salariilor, pentru care informatiile sunt cuprinse în fisele fiscale, care au regim de declaratii de impozite si taxe sau declaratii lunare, depuse de contribuabilii prevazuti la art. 64;
b) venituri din investitii, precum si venituri din premii si din jocuri de noroc, a caror impunere este finala;
c) venituri din pensii;
d) venituri nete determinate pe baza de norme de venit;
e) venituri din alte surse.
(4) Contribuabilii nu sunt obligati sa depuna declaratie de venit global la organul fiscal competent, daca:
a) obtin numai venituri dintr-o singura sursa, sub forma de salarii de la functia de baza, pe întregul an fiscal, pentru activitati desfasurate în România, în situatia în care angajatorul a efectuat operatiunea de regularizare prevazuta la art. 61;
b) obtin numai venituri din investitii, pensii, venituri din activitati agricole, venituri din premii si din jocuri de noroc, venituri din alte surse a caror impunere este finala;
c) obtin venituri potrivit art. 40 alin. (1) lit. b)-e) coroborat cu alin. (2).

Stabilirea si plata impozitului pe venitul anual global

Art. 90. - (1) Impozitul pe venitul anual global datorat este calculat de organul fiscal competent, pe baza declaratiei de venit global, prin aplicarea baremului anual de impunere prevazut la art. 43 alin. (2), respectiv alin. (4), asupra venitului anual global impozabil din anul fiscal respectiv.
(2) Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentând pâna la 1% din impozitul pe venitul anual datorat pentru sponsorizarea entitatilor nonprofit care functioneaza în conditiile Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Obligatia calcularii, retinerii si virarii sumei reprezentând pâna la 1% din impozitul pe venitul anual datorat revine angajatorului sau organului fiscal competent, dupa caz.
(4) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (2) si (3) se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice.
(5) Organul fiscal stabileste impozitul anual datorat pentru anul precedent si emite o decizie de impunere, în intervalul si în forma stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.
(6) Diferentele de impozit ramase de achitat conform deciziei de impunere anuala se platesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere, perioada pentru care nu se calculeaza si nu se datoreaza sumele stabilite potrivit reglementarilor în materie, privind colectarea creantelor bugetare.

CAPITOLUL XI
Proprietatea comuna si asociatiile fara personalitate juridica

Venituri din bunuri sau drepturi care sunt detinute în comun

Art. 91. - Venitul net obtinut din exploatarea bunurilor si drepturilor de orice fel, detinute în comun, este considerat ca fiind obtinut de proprietari, uzufructuari sau de alti detinatori legali, înscrisi într-un document oficial, si se atribuie proportional cu cotele-parti pe care acestia le detin în acea proprietate sau în mod egal, în situatia în care acestea nu se cunosc.

Reguli privind asocierile fara personalitate juridica

Art. 92. - (1) Pentru asocierile fara personalitate juridica, altele decât cele prevazute la art. 28, se aplica prevederile prezentului articol.
(2) Prevederile prezentului articol nu se aplica fondurilor de investitii constituite ca asociatii fara personalitate juridica.
(3) În cadrul fiecarei asocieri fara personalitate juridica, constituita potrivit legii, asociatii au obligatia sa încheie contracte de asociere în forma scrisa, la începerea activitatii, care sa cuprinda inclusiv date referitoare la:
a) partile contractante;
b) obiectul de activitate si sediul asociatiei;
c) contributia asociatilor în bunuri si drepturi;
d) cota procentuala de participare a fiecarui asociat la veniturile sau pierderile din cadrul asocierii corespunzatoare contributiei fiecaruia;
e) desemnarea asociatului care sa raspunda pentru îndeplinirea obligatiilor asociatiei fata de autoritatile publice;
f) conditiile de încetare a asocierii.
Contributiile asociatilor conform contractului de asociere nu sunt considerate venituri pentru asociatie.
Contractul de asociere se înregistreaza la organul fiscal teritorial în raza caruia îsi are sediul asociatia, în termen de 15 zile de la data încheierii acestuia. Organul fiscal are dreptul sa refuze înregistrarea contractelor, în cazul în care acestea nu cuprind datele solicitate conform prezentului alineat.
(4) În cazul în care între membrii asociati exista legaturi de rudenie pâna la gradul al patrulea inclusiv, partile sunt obligate sa faca dovada ca participa la realizarea venitului cu bunuri sau drepturi asupra carora au drept de proprietate. Pot fi membri asociati si persoanele fizice care au dobândit capacitate de exercitiu restrânsa.
(5) Asocierile au obligatia sa depuna la organul fiscal competent, pâna la data de 15 martie a anului urmator, declaratii anuale de venit, conform modelului stabilit de Ministerul Finantelor Publice, care vor cuprinde si distributia venitului net/pierderii pe asociati.
(6) Venitul/pierderea anual/anuala, realizate în cadrul asocierii, se distribuie asociatilor, proportional cu cota procentuala de participare corespunzatoare contributiei, conform contractului de asociere.
(7) Tratamentul fiscal al venitului realizat din asociere, în alte cazuri decât asocierea cu o persoana juridica, va fi stabilit în aceeasi maniera ca si pentru categoria de venituri în care este încadrat.
(8) Profitul/venitul cuvenit unei persoane fizice, dintr-o asociere cu o persoana juridica româna, platitoare de impozit pe profit, sau microîntreprindere care nu genereaza o persoana juridica, determinat cu respectarea regulilor stabilite în titlul II sau, respectiv, în titlul IV, este asimilat, în vederea impunerii la nivelul persoanei fizice, venitului din activitati independente, din care se deduc contributiile obligatorii în vederea obtinerii venitului net.
(9) Impozitul retinut de persoana juridica în contul persoanei fizice, pentru veniturile realizate dintr-o asociere cu o persoana juridica româna care nu genereaza o persoana juridica, reprezinta plata anticipata în contul impozitului anual pe venit. Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului, determinat conform metodologiei stabilite în legislatia privind impozitul pe profit sau pe venitul microîntreprinderii, revine persoanei juridice române.

CAPITOLUL XII
Aspecte fiscale internationale

Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activitati independente

Art. 93. - (1) Persoanele fizice nerezidente, care desfasoara o activitate independenta, prin intermediul unui sediu permanent în România, sunt impozitate, potrivit prezentului titlu, la venitul net din activitatea independenta, ce este atribuibil sediului permanent.
(2) Venitul net dintr-o activitate independenta ce este atribuibil unui sediu permanent se determina conform art. 49, în urmatoarele conditii:
a) în veniturile impozabile se includ numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent;
b) în cheltuielile deductibile se includ numai cheltuielile aferente realizarii acestor venituri.

Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activitati dependente

Art. 94. - Persoanele fizice nerezidente, care desfasoara activitati dependente în România, sunt impozitate, potrivit prevederilor cap. III din prezentul titlu, numai daca se îndeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii:
a) persoana nerezidenta este prezenta în România timp de una sau mai multe perioade de timp care, în total, depasesc 183 de zile din oricare perioada de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic în cauza;
b) veniturile salariale sunt platite de catre sau în numele unui angajator care este rezident;
c) veniturile salariale reprezinta cheltuiala deductibila a unui sediu permanent în România.

Alte venituri ale persoanelor fizice nerezidente

Art. 95. - (1) Persoanele fizice nerezidente, care obtin alte venituri decât cele prevazute la art. 93, 94 si la titlul V, datoreaza impozit potrivit reglementarilor prezentului titlu.
(2) Veniturile supuse impunerii, din categoriile prevazute la alin. (1), se determina pe fiecare sursa, potrivit regulilor specifice fiecarei categorii de venit, impozitul fiind final.
(3) Cu exceptia platii impozitului pe venit prin retinere la sursa, contribuabilii persoane fizice nerezidente, care realizeaza venituri din România, potrivit prezentului titlu, au obligatia sa declare si sa plateasca impozitul corespunzator fiecarei surse de venit, direct sau printr-un reprezentant fiscal.

Venituri obtinute din strainatate a caror impunere în România este finala

Art. 96. - (1) Persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a) si cele care îndeplinesc conditia prevazuta la art. 40 alin. (2) datoreaza impozit pentru veniturile obtinute din strainatate de natura celor a caror impunere în România este finala.
(2) Veniturile realizate din strainatate se supun impozitarii prin aplicarea cotelor de impozit asupra bazei de calcul determinate dupa regulile proprii fiecarei categorii de venit, în functie de natura acestuia.
(3) Contribuabilii care obtin venituri din strainatate au obligatia sa le declare, potrivit declaratiei specifice, pâna la data de 15 mai a anului urmator celui de realizare a venitului.
(4) Organul fiscal stabileste impozitul anual datorat si emite o decizie de impunere, în intervalul si în forma stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.
(5) Diferentele de impozit ramase de achitat, conform deciziei de impunere anuala, se platesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere, perioada pentru care nu se calculeaza si nu se datoreaza sumele stabilite potrivit reglementarilor în materie, privind colectarea creantelor bugetare.

Creditul fiscal extern

Art. 97. - (1) Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru acelasi venit si în decursul aceleiasi perioade impozabile, sunt supusi impozitului pe venit atât pe teritoriul României, cât si în strainatate, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat în România a impozitului platit în strainatate, denumit în continuare credit fiscal extern, în limitele prevazute în prezentul articol.
(2) Creditul fiscal extern se acorda daca sunt îndeplinite, cumulativ, urmatoarele conditii:
a) impozitul platit în strainatate, pentru venitul obtinut în strainatate, a fost efectiv platit în mod direct de persoana fizica sau de reprezentantul sau legal ori prin retinere la sursa de catre platitorul venitului. Plata impozitului în strainatate se dovedeste printr-un document justificativ, eliberat de:
1. autoritatea fiscala a statului strain respectiv;
2. angajator, în cazul veniturilor din salarii;
3. alt platitor de venit, pentru alte categorii de venituri;
b) venitul pentru care se acorda credit fiscal face parte din una dintre categoriile de venituri prevazute la art. 41.
(3) Creditul fiscal extern se acorda la nivelul impozitului platit în strainatate, aferent venitului din sursa din strainatate, dar nu poate fi mai mare decât partea de impozit pe venit datorat în România, aferenta venitului din strainatate. În situatia în care contribuabilul în cauza obtine venituri din strainatate din mai multe state, creditul fiscal extern admis a fi dedus din impozitul datorat în România se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare tara si pe fiecare natura de venit.
(4) Veniturile realizate din strainatate de persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a) si cele care îndeplinesc conditia de la art. 40 alin. (2), a caror impunere în România este finala, se supun impozitarii în România, recunoscându-se impozitul platit în strainatate sub forma creditului fiscal, dar limitat la impozitul pe venitul similar datorat în România.
(5) În vederea calculului creditului fiscal extern, sumele în valuta se transforma la cursul de schimb mediu anual al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a României, din anul de realizare a venitului. Veniturile din strainatate realizate de persoanele fizice rezidente, precum si impozitul aferent, exprimate în unitati monetare proprii statului respectiv, dar care nu sunt cotate de Banca Nationala a României, se vor transforma astfel:
a) din moneda statului de sursa, într-o valuta de circulatie internationala, cum ar fi dolari S.U.A. sau euro, folosindu-se cursul de schimb din tara de sursa;
b) din valuta de circulatie internationala, în lei, folosindu-se cursul de schimb mediu anual al acesteia, comunicat de Banca Nationala a României, din anul de realizare a venitului respectiv.

Pierderi fiscale externe

Art. 98. - (1) Pierderile fiscale obtinute de contribuabilii persoane fizice rezidente dintr-un stat strain se compenseaza numai cu veniturile de aceeasi natura din strainatate, pe fiecare tara, înregistrate în cursul aceluiasi an fiscal.
(2) Pierderea care nu este acoperita, în temeiul alin. (1), se reporteaza pentru o perioada de 5 ani fiscali consecutivi si se compenseaza numai cu veniturile de aceeasi natura din statul respectiv.

CAPITOLUL XIII
Obligatii declarative ale platitorilor de venituri cu retinere la sursa

Obligatii declarative ale platitorilor de venituri cu retinere la sursa

Art. 99. - (1) Platitorii de venituri, cu regim de retinere la sursa a impozitelor, sunt obligati sa calculeze, sa retina si sa vireze impozitul retinut la sursa si sa depuna o declaratie privind calcularea si retinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit, la organul fiscal competent, pâna la data de 30 iunie a anului curent pentru anul expirat.
(2) Fac exceptie de la termenul prevazut la alin. (1) platitorii de venituri din activitati independente, mentionate la art. 53, pentru care impozitul pe venit se retine la sursa, pentru care depunerea declaratiei se efectueaza pâna în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent, pentru anul fiscal expirat.

CAPITOLUL XIV
Dispozitii tranzitorii si finale

Dispozitii tranzitorii

Art. 100. - (1) Scutirile de la plata impozitului pe venit prevazute în actele normative privind unele masuri de protectie ca urmare a concedierilor colective, pentru personalul disponibilizat, ramân valabile pâna la data expirarii lor.
(2) Scutirile de la plata impozitului, în cazul serviciilor turistice prestate în mediul rural, potrivit legii, ramân în vigoare pâna la data de 31 decembrie 2004.
(3) Pierderile înregistrate în perioada de scutire de contribuabilii care beneficiaza de prevederile alin. (1) si (2) nu se compenseaza cu veniturile obtinute din celelalte categorii de venituri în anii respectivi si nu se reporteaza, reprezentând pierderi definitive ale contribuabililor.
(4) Prevederile privind îndeplinirea conditiei prevazute la art. 40 alin. (2) se aplica începând cu data de 1 ianuarie 2004.

Definitivarea impunerii pe anul 2003

Art. 101. - Pentru determinarea impozitului pe venitul anual global impozabil, realizat în anul fiscal 2003, prin ordin al ministrului finantelor publice se va stabili baremul de impunere obtinut pe baza baremului anual pentru plati anticipate din anul 2003, respectiv deducerea personala de baza, corectate cu variatia ratei inflatiei realizate, diminuat cu 1/2 din rata inflatiei prognozate în acest an, conform legislatiei în vigoare în anul 2003.

Dispozitii finale

Art. 102. - Începând cu data de 1 ianuarie 2005 se va aplica un sistem de impunere a veniturilor persoanelor fizice potrivit legii de modificare si completare a prezentului Cod fiscal.

TITLUL IV
Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Definitia microîntreprinderii

Art. 103. - În sensul prezentului titlu, o microîntreprindere este o persoana juridica româna care îndeplineste cumulativ urmatoarele conditii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:
a) are înscrisa în obiectul de activitate productia de bunuri materiale, prestarea de servicii si/sau comertul;
b) are de la 1 pâna la 9 salariati inclusiv;
c) a realizat venituri care nu au depasit echivalentul în lei a 100.000 euro;
d) capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane, altele decât statul, autoritatile locale si institutiile publice.

Optiunea de a plati impozit pe veniturile microîntreprinderii

Art. 104. - (1) Impozitul reglementat de prezentul titlu este optional.
(2) Microîntreprinderile platitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitului reglementat de prezentul titlu începând cu anul fiscal urmator, daca îndeplinesc conditiile prevazute la art. 103 si daca nu au mai fost platitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.
(3) O persoana juridica româna care este nou-înfiintata poate opta sa plateasca impozit pe venitul microîntreprinderilor, începând cu primul an fiscal, daca conditiile prevazute la art. 103 lit. a) si d) sunt îndeplinite la data înregistrarii la registrul comertului si conditia prevazuta la art. 103 lit. b) este îndeplinita în termen de 60 de zile inclusiv de la data înregistrarii.
(4) Microîntreprinderile platitoare de impozit pe venitul microîntreprinderilor nu mai aplica acest sistem de impunere începând cu anul fiscal urmator anului în care nu mai îndeplinesc una dintre conditiile prevazute la art. 103.
(5) Nu pot opta pentru sistemul de impunere reglementat de prezentul titlu persoanele juridice române care:
a) desfasoara activitati în domeniul bancar;
b) desfasoara activitati în domeniile asigurarilor si reasigurarilor, al pietei de capital, cu exceptia persoanelor juridice care desfasoara activitati de intermediere în aceste domenii;
c) desfasoara activitati în domeniile jocurilor de noroc, pariurilor sportive, cazinourilor;
d) au capitalul social detinut de un actionar sau asociat persoana juridica cu peste 250 de angajati.

Aria de cuprindere a impozitului

Art. 105. - Impozitul stabilit prin prezentul titlu, denumit impozit pe veniturile microîntreprinderilor, se aplica asupra veniturilor obtinute de microîntreprinderi din orice sursa, cu exceptia celor prevazute la art. 108.

Anul fiscal

Art. 106. - (1) Anul fiscal al unei microîntreprinderi este anul calendaristic.
(2) În cazul unei persoane juridice care se înfiinteaza sau îsi înceteaza existenta, anul fiscal este perioada din anul calendaristic în care persoana juridica a existat.

Cota de impozitare

Art. 107. - Cota de impozit pe veniturile microîntreprinderilor este de 1,5%.

Baza impozabila

Art. 108. - (1) Baza impozabila a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie veniturile din orice sursa, din care se scad:
a) veniturile din variatia stocurilor;
b) veniturile din productia de imobilizari corporale si necorporale;
c) veniturile din exploatare, reprezentând cota-parte a subventiilor guvernamentale si a altor resurse pentru finantarea investitiilor;
d) veniturile din provizioane;
e) veniturile rezultate din anularea datoriilor si a majorarilor datorate bugetului statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementarilor legale;
f) veniturile realizate din despagubiri, de la societatile de asigurare, pentru pagubele produse la activele corporale proprii.
(2) În cazul în care o microîntreprindere achizitioneaza case de marcat, valoarea de achizitie a acestora se deduce din baza impozabila, în conformitate cu documentul justificativ, în trimestrul în care au fost puse în functiune, potrivit legii.

Procedura de declarare a optiunii

Art. 109. - (1) Persoanele juridice platitoare de impozit pe profit comunica optiunea organelor fiscale teritoriale la începutul anului fiscal, prin depunerea declaratiei de mentiuni pentru persoanele juridice, asociatiile familiale si asociatiile fara personalitate juridica, pâna la data de 31 ianuarie inclusiv.
(2) Persoanele juridice care se înfiinteaza în cursul unui an fiscal înscriu optiunea în cererea de înregistrare la registrul comertului. Optiunea este definitiva pentru anul fiscal respectiv si pentru anii fiscali urmatori, cât timp sunt îndeplinite conditiile prevazute la art. 103.
(3) În cazul în care, în cursul anului fiscal, una dintre conditiile impuse nu mai este îndeplinita, microîntreprinderea are obligatia de a pastra pentru anul fiscal respectiv regimul de impozitare pentru care a optat, fara posibilitatea de a beneficia pentru perioada urmatoare de prevederile prezentului titlu, chiar daca ulterior îndeplineste conditiile prevazute la art. 103.
(4) Pot opta pentru plata impozitului reglementat de prezentul titlu si microîntreprinderile care desfasoara activitati în zonele libere si/sau în zonele defavorizate.

Plata impozitului si depunerea declaratiilor fiscale

Art. 110. - (1) Calculul si plata impozitului pe venitul microîntreprinderilor se efectueaza trimestrial, pâna la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul.
(2) Microîntreprinderile au obligatia de a depune, pâna la termenul de plata a impozitului, declaratia de impozit pe venit.

Impozitarea persoanelor fizice asociate cu o microîntreprindere

Art. 111. - În cazul unei asocieri fara personalitate juridica dintre o microîntreprindere platitoare de impozit, conform prezentului titlu, si o persoana fizica, rezidenta sau nerezidenta, microîntreprinderea are obligatia de a calcula, de a retine si de a varsa la bugetul de stat impozitul datorat de persoana fizica, impozit calculat prin aplicarea cotei de 1,5% la veniturile ce revin acesteia din asociere.

Prevederi fiscale referitoare la amortizare

Art. 112. - Persoanele juridice platitoare de impozit pe venit sunt obligate sa evidentieze contabil cheltuielile de amortizare, conform art. 24, aplicabil platitorilor de impozit pe profit.

TITLUL V
Impozitul pe veniturile obtinute din România de nerezidenti si impozitul pe reprezentantele firmelor straine înfiintate în România

CAPITOLUL I
Impozitul pe veniturile obtinute din România de nerezidenti

Contribuabili

Art. 113. - Nerezidentii care obtin venituri impozabile din România au obligatia de a plati impozit conform prezentului capitol si sunt denumiti în continuare contribuabili.

Sfera de cuprindere a impozitului

Art. 114. - Impozitul stabilit prin prezentul capitol, denumit în continuare impozit pe veniturile obtinute din România de nerezidenti, se aplica asupra veniturilor brute impozabile obtinute din România.

Venituri impozabile obtinute din România

Art. 115. - (1) Veniturile impozabile obtinute din România, indiferent daca veniturile sunt primite în România sau în strainatate, sunt:
a) dividende de la o persoana juridica româna;
b) dobânzi de la un rezident;
c) dobânzi de la un nerezident care are un sediu permanent în România, daca dobânda este o cheltuiala a sediului permanent;
d) redevente de la un rezident;
e) redevente de la un nerezident care are un sediu permanent în România, daca redeventa este o cheltuiala a sediului permanent;
f) comisioane de la un rezident;
g) comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent în România, daca comisionul este o cheltuiala a sediului permanent;
h) venituri din activitati sportive si de divertisment desfasurate în România, indiferent daca veniturile sunt primite de catre persoanele care participa efectiv la asemenea activitati sau de catre alte persoane;
i) venituri din prestarea de servicii de management, de intermediere sau de consultanta din orice domeniu, daca aceste venituri sunt obtinute de la un rezident sau daca veniturile respective sunt cheltuieli ale unui sediu permanent în România;
j) venituri reprezentând remuneratii primite de nerezidenti ce au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administratie al unei persoane juridice române;
k) venituri din servicii prestate în România;
l) venituri din profesii independente desfasurate în România - doctor, avocat, inginer, dentist, arhitect, auditor si alte profesii similare -, în cazul când sunt obtinute în alte conditii decât prin intermediul unui sediu permanent sau într-o perioada sau în mai multe perioade care nu depasesc în total 183 de zile pe parcursul oricarui interval de 12 luni consecutive care se încheie în anul calendaristic vizat;
m) venituri din pensii primite de la bugetul asigurarilor sociale sau de la bugetul de stat, în masura în care pensia lunara depaseste plafonul prevazut de art. 73;
n) venituri din transportul international aerian, naval, feroviar sau rutier, ce se desfasoara între România si un stat strain;
o) venituri din premii acordate la concursuri organizate în România;
p) venituri obtinute la jocurile de noroc practicate în România, de la fiecare joc de noroc, obtinute de la acelasi organizator într-o singura zi de joc.
(2) Urmatoarele venituri impozabile obtinute din România nu sunt impozitate potrivit prezentului capitol si se impoziteaza conform titlurilor II sau III, dupa caz:
a) veniturile unui nerezident, care sunt atribuibile unui sediu permanent în România;
b) veniturile unei persoane juridice straine obtinute din proprietati imobiliare situate în România sau din transferul titlurilor de participare detinute într-o persoana juridica româna;
c) venituri ale unei persoane fizice nerezidente, obtinute dintr-o activitate dependenta desfasurata în România;
d) veniturile unei persoane fizice nerezidente obtinute din închirierea sau alta forma de cedare a dreptului de folosinta a unei proprietati imobiliare situate în România sau din transferul titlurilor de participare detinute într-o persoana juridica româna.

Retinerea impozitului din veniturile impozabile obtinute
din România de nerezidenti

Art. 116. - (1) Impozitul datorat de nerezidenti pentru veniturile impozabile obtinute din România se calculeaza, se retine si se varsa la bugetul de stat de catre platitorii de venituri.
(2) Impozitul datorat se calculeaza prin aplicarea urmatoarelor cote asupra veniturilor brute:
a) 5% pentru veniturile din dobânzile la depozitele la termen, certificatele de depozit si alte instrumente de economisire la banci si alte institutii de credit autorizate si situate în România;
b) 20% pentru veniturile obtinute din jocurile de noroc, prevazute la art. 115 alin. (1) lit. p);
c) 15% în cazul oricaror alte venituri impozabile obtinute din România, asa cum sunt enumerate la art. 115.
(3) În întelesul alin. (2), venitul brut este venitul care ar fi fost platit unui nerezident, daca impozitul nu ar fi fost retinut din venitul platit nerezidentului.
(4) Prin derogare de la alin. (2), impozitul ce trebuie retinut se calculeaza dupa cum urmeaza:
a) pentru veniturile ce reprezinta remuneratii primite de nerezidenti ce au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administratie al unei persoane juridice române, potrivit prevederilor art. 58;
b) pentru veniturile din pensii primite de la bugetul asigurarilor sociale sau de la bugetul de stat, potrivit art. 74.
(5) Impozitul ce trebuie retinut se vireaza la bugetul de stat pâna la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei în care s-a platit venitul, la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a României, din ziua precedenta celei în care se efectueaza plata catre bugetul de stat.
(6) Pentru orice venit impozitul ce trebuie retinut, în conformitate cu prezentul capitol, este impozit final.

Scutiri de la impozitul prevazut în prezentul capitol

Art. 117. - Sunt scutite de impozitul pe veniturile obtinute din România de nerezidenti urmatoarele venituri:
a) dobânda pentru depunerile la vedere în cont curent de la banci sau alte institutii de credit din România;
b) dobânda la instrumente/titluri de creanta emise si/sau garantate de Guvernul României, consiliile locale, Banca Nationala a României, precum si de banci sau alte institutii financiare care actioneaza în calitate de agent al Guvernului român;
c) dobânda la instrumente/titluri de creanta emise de o persoana juridica româna, daca instrumentele/titlurile de creanta sunt tranzactionate pe o piata de valori mobiliare recunoscuta si dobânda este platita unei persoane care nu este o persoana afiliata a emitatorului instrumentelor/titlurilor de creanta;
d) premiile unei persoane fizice nerezidente obtinute din România, ca urmare a participarii la festivalurile nationale si internationale artistice, culturale si sportive finantate din fonduri publice;
e) premiile acordate elevilor si studentilor nerezidenti la concursurile finantate din fonduri publice;
f) veniturile obtinute de nerezidenti din România, care presteaza servicii de consultanta, asistenta tehnica si alte servicii similare în orice domeniu, în cadrul contractelor finantate prin împrumut, credit sau alt acord financiar încheiat între organisme financiare internationale si statul român ori persoane juridice române, inclusiv autoritati publice, având garantia statului român, precum si în cadrul contractelor finantate prin acorduri de împrumut încheiate de statul român cu alte organisme financiare, în cazul în care dobânda perceputa pentru aceste împrumuturi se situeaza sub nivelul de 3% pe an;
g) veniturile persoanelor juridice straine care desfasoara în România activitati de consultanta în cadrul unor acorduri de finantare gratuita încheiate de Guvernul României cu alte guverne sau organizatii internationale guvernamentale sau neguvernamentale;
h) dupa data aderarii României la Uniunea Europeana, dividendele platite de o persoana juridica româna unei persoane juridice din statele membre ale Comunitatii Europene sunt scutite de impozit, daca beneficiarul dividendelor detine minimum 25% din titlurile de participare la persoana juridica româna, pe o perioada neîntrerupta de cel putin 2 ani, care se încheie la data platii dividendului.

Coroborarea prevederilor Codului fiscal cu cele ale conventiilor
de evitare a dublei impuneri

Art. 118. - (1) În întelesul art. 116, daca un contribuabil este rezident al unei tari cu care România a încheiat o conventie pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit si capital, cota de impozit care se aplica venitului impozabil obtinut de catre acel contribuabil din România nu poate depasi cota de impozit, prevazuta în conventie, care se aplica asupra acelui venit, potrivit alin. (2). În situatia în care cotele de impozitare din legislatia interna sunt mai favorabile decât cele din conventiile de evitare a dublei impuneri se aplica cotele de impozitare mai favorabile.
(2) Pentru aplicarea prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri nerezidentul are obligatia de a prezenta platitorului de venit certificatul de rezidenta fiscala.
(3) Macheta certificatului de rezidenta fiscala si termenul de depunere a acestuia de catre nerezident se stabilesc prin norme.

Declaratii anuale privind retinerea la sursa

Art. 119. - (1) Platitorii de venituri care au obligatia sa retina la sursa impozitul pentru veniturile obtinute de contribuabili din România trebuie sa depuna o declaratie la autoritatea fiscala competenta pâna la data de 28, respectiv 29 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care s-a platit impozitul.
(2) Platitorii de venituri care au obligatia sa retina impozit din veniturile obtinute de contribuabili din România trebuie sa furnizeze contribuabilului informatii în scris despre natura si suma veniturilor impozabile, precum si impozitul retinut în numele contribuabilului. Informatiile se transmit fiecarui contribuabil pâna la data de 28, respectiv 29 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care s-a platit impozitul.

Certificatele de atestare a impozitului platit de nerezidenti

Art. 120. - (1) Orice nerezident poate depune o cerere la autoritatea fiscala competenta prin care va solicita eliberarea certificatului de atestare a impozitului platit catre bugetul de stat de el însusi sau de o alta persoana, în numele sau.
(2) Autoritatea fiscala competenta are obligatia de a elibera certificatul de atestare a impozitului platit de nerezidenti.
(3) Forma cererii si a certificatului de atestare a impozitului platit de nerezident, precum si conditiile de depunere, respectiv de eliberare se stabilesc prin norme.

Dispozitii tranzitorii

Art. 121. - Veniturile obtinute de partenerii contractuali externi, persoane fizice si juridice nerezidente, si de angajatii si contractorii independenti ai acestora, din activitati desfasurate de acestia pentru realizarea obiectivului de investitii Centrala Nuclearoelectrica Cernavoda-Unitatea 2, sunt scutite de impozitul prevazut în prezentul capitol, pâna la punerea în functiune a obiectivului de mai sus.

CAPITOLUL II
Impozitul pe reprezentante

Contribuabili

Art. 122. - Orice persoana juridica straina, care are o reprezentanta autorizata sa functioneze în România, potrivit legii, are obligatia de a plati un impozit anual, conform prezentului capitol.

Stabilirea impozitului

Art. 123. - (1) Impozitul pe reprezentanta pentru un an fiscal este egal cu echivalentul în lei al sumei de 4.000 euro, stabilita pentru un an fiscal, la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a României, din ziua precedenta celei în care se efectueaza plata impozitului catre bugetul de stat.
(2) În cazul unei persoane juridice straine, care în cursul unui an fiscal înfiinteaza sau desfiinteaza o reprezentanta în România, impozitul datorat pentru acest an se calculeaza proportional cu numarul de luni de existenta a reprezentantei în anul fiscal respectiv.

Plata impozitului si depunerea declaratiei fiscale

Art. 124. - (1) Orice persoana juridica straina are obligatia de a plati impozitul pe reprezentanta la bugetul de stat, în doua transe egale, pâna la datele de 20 iunie si 20 decembrie.
(2) Orice persoana juridica straina care datoreaza impozitul pe reprezentanta are obligatia de a depune o declaratie anuala la autoritatea fiscala competenta, pâna la data de 28, respectiv 29 februarie a anului de impunere.
(3) Orice persoana juridica straina, care înfiinteaza sau desfiinteaza o reprezentanta în cursul anului fiscal, are obligatia de a depune o declaratie fiscala la autoritatea fiscala competenta, în termen de 30 de zile de la data la care reprezentanta a fost înfiintata sau desfiintata.
(4) Reprezentantele sunt obligate sa conduca evidenta contabila prevazuta de legislatia în vigoare din România.

TITLUL VI
Taxa pe valoarea adaugata

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Definitia taxei pe valoarea adaugata

Art. 125. - Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect care se datoreaza bugetului de stat.

CAPITOLUL II
Sfera de aplicare

Sfera de aplicare

Art. 126. - (1) În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata se cuprind operatiunile care îndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plata;
b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România;
c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizata de o persoana impozabila, astfel cum este definita la art. 127 alin. (1);
d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sa rezulte din una dintre activitatile economice prevazute la art. 127 alin. (2).
(2) În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata se cuprinde si importul de bunuri.
(3) Operatiunile care se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata sunt denumite în continuare operatiuni impozabile.
(4) Operatiunile impozabile pot fi:
a) operatiuni taxabile, pentru care se aplica cotele prevazute la art. 140;
b) operatiuni scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa pe valoarea adaugata, dar este permisa deducerea taxei pe valoarea adaugata datorate sau platite pentru bunurile sau serviciile achizitionate. În prezentul titlu, aceste operatiuni sunt prevazute la art. 143 si art. 144;
c) operatiuni scutite fara drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa pe valoarea adaugata si nu este permisa deducerea taxei pe valoarea adaugata datorate sau platite pentru bunurile sau serviciile achizitionate. În prezentul titlu, aceste operatiuni sunt prevazute la art. 141;
d) operatiuni de import scutite de taxa pe valoarea adaugata, prevazute la art. 142, pentru care nu se datoreaza taxa pe valoarea adaugata în vama.

CAPITOLUL III
Persoane impozabile

Persoane impozabile si activitatea economica

Art. 127. - (1) Este considerata persoana impozabila orice persoana care desfasoara, de o maniera independenta si indiferent de loc, activitati economice de natura celor prevazute la alin. (2), oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activitati.
(2) În sensul prezentului titlu, activitatile economice cuprind activitatile producatorilor, comerciantilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitatile extractive, agricole si activitatile profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economica exploatarea bunurilor corporale sau necorporale, în scopul obtinerii de venituri cu caracter de continuitate.
(3) Nu actioneaza de o maniera independenta angajatii sau orice alte persoane legate de angajator printr-un contract individual de munca sau prin orice alte instrumente juridice care creeaza un raport angajator/angajat în ceea ce priveste conditiile de munca, remunerarea sau alte obligatii ale angajatorului.
(4) Cu exceptia celor prevazute la alin. (5) si (6), institutiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activitatile care sunt desfasurate în calitate de autoritati publice, chiar daca pentru desfasurarea acestor activitati se percep cotizatii, onorarii, redevente, taxe sau alte plati.
(5) Institutiile publice sunt persoane impozabile pentru activitatile desfasurate în calitate de autoritati publice, daca tratarea lor ca persoane neimpozabile ar produce distorsiuni concurentiale.
(6) Institutiile publice sunt persoane impozabile pentru activitatile desfasurate în aceleasi conditii legale ca si cele aplicabile operatorilor economici, chiar daca sunt prestate în calitate de autoritate publica, precum si pentru activitatile urmatoare:
a) telecomunicatii;
b) furnizarea de apa, gaze, energie electrica, energie termica, agent frigorific si altele de aceeasi natura;
c) transport de bunuri si de persoane;
d) servicii prestate de porturi si aeroporturi;
e) livrarea de bunuri noi, produse pentru vânzare;
f) activitatea târgurilor si expozitiilor comerciale;
g) depozitarea;
h) activitatile organelor de publicitate comerciala;
i) activitatile agentiilor de calatorie;
j) activitatile magazinelor pentru personal, cantine, restaurante si alte localuri asemanatoare.
(7) Sunt asimilate institutiilor publice, în ceea ce priveste regulile aplicabile din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata, orice entitati a caror înfiintare este reglementata prin legi sau hotarâri ale Guvernului, pentru activitatile prevazute prin actul normativ de înfiintare, care nu creeaza distorsiuni concurentiale, nefiind desfasurate si de alte persoane impozabile.

CAPITOLUL IV
Operatiuni impozabile

Livrarea de bunuri

Art. 128. - (1) Prin livrare de bunuri se întelege orice transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor de la proprietar catre o alta persoana, direct sau prin persoane care actioneaza în numele acestuia.
(2) În întelesul prezentului titlu, prin bunuri se întelege bunurile corporale mobile si imobile, prin natura lor sau prin destinatie. Energia electrica, energia termica, gazele naturale, agentul frigorific si altele de aceeasi natura sunt considerate bunuri mobile corporale.
(3) Sunt, de asemenea, considerate livrari de bunuri efectuate cu plata, în sensul alin. (1):
a) predarea efectiva a bunurilor catre o alta persoana, în cadrul unui contract care prevede ca plata se efectueaza în rate sau orice alt tip de contract ce prevede ca proprietatea este atribuita cel mai târziu în momentul platii ultimei scadente, cu exceptia contractelor de leasing;
b) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, în urma executarii silite;
c) trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, în conditiile prevazute de legislatia referitoare la proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, în schimbul unei despagubiri;
d) transmiterea de bunuri efectuata pe baza unui contract de comision la cumparare sau la vânzare, atunci când comisionarul actioneaza în nume propriu, dar în contul comitentului;
e) bunurile constatate lipsa din gestiune, cu exceptia celor prevazute la alin. (9) lit. a) si c).
(4) Preluarea de catre persoane impozabile a bunurilor achizitionate sau fabricate de catre acestea pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata sau pentru a fi puse la dispozitie altor persoane în mod gratuit constituie livrare de bunuri efectuata cu plata, daca taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial.
(5) Orice distribuire de bunuri din activele unei societati comerciale catre asociatii sau actionarii sai, inclusiv o distribuire de bunuri legata de lichidarea sau de dizolvarea fara lichidare a societatii, constituie livrare de bunuri efectuata cu plata.
(6) În cazul a doua sau mai multe transferuri succesive ale dreptului de proprietate asupra unui bun, fiecare transfer este considerat o livrare separata a bunului, chiar daca acesta este transferat direct beneficiarului final.
(7) Transferul de bunuri efectuat cu ocazia operatiunilor de transfer total sau partial de active si pasive, ca urmare a fuziunii si divizarii, nu constituie livrare de bunuri, indiferent daca e facuta cu plata sau nu.
(8) Aportul în natura la capitalul social al unei societati comerciale nu constituie livrare de bunuri, daca primitorului bunurilor i-ar fi fost permisa deducerea integrala a taxei pe valoarea adaugata, daca aceasta s-ar fi aplicat transferului respectiv. În situatia în care primitorul bunurilor este o persoana impozabila, care nu are dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata sau are dreptul de deducere partial, operatiunea se considera livrare de bunuri, daca taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial.
(9) Nu constituie livrare de bunuri, în sensul alin. (1):
a) bunurile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora;
b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate în conditiile stabilite prin norme;
c) perisabilitatile, în limitele prevazute prin lege;
d) bunurile acordate gratuit din rezerva de stat, ca ajutoare umanitare externe sau interne;
e) acordarea în mod gratuit de bunuri ca mostre în cadrul campaniilor publicitare, pentru încercarea produselor sau pentru demonstratii la punctele de vânzare, alte bunuri acordate în scopul stimularii vânzarilor;
f) acordarea de bunuri, în mod gratuit, în cadrul actiunilor de sponsorizare, de mecenat, de protocol, precum si alte destinatii prevazute de lege, în conditiile stabilite prin norme.

Prestarea de servicii

Art. 129. - (1) Se considera prestare de servicii orice operatiune care nu constituie livrare de bunuri.
(2) Prestarile de servicii cuprind operatiuni cum sunt:
a) închirierea de bunuri sau transmiterea folosintei bunurilor, în cadrul unui contract de leasing;
b) transferul si/sau transmiterea folosintei drepturilor de autor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale si a altor drepturi similare;
c) angajamentul de a nu desfasura o activitate economica, de a nu concura cu alta persoana sau de a tolera o actiune ori o situatie;
d) prestarile de servicii efectuate în baza unui ordin emis de/sau în numele unei autoritati publice sau potrivit legii;
e) intermedierea efectuata de comisionari, care actioneaza în numele si în contul comitentului, atunci când intervin într-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.
(3) Se considera prestari de servicii cu plata:
a) utilizarea temporara a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile, în scopuri ce nu au legatura cu activitatea sa economica, sau pentru a fi puse la dispozitie, în vederea utilizarii în mod gratuit, altor persoane, daca taxa pe valoarea adaugata pentru bunurile respective a fost dedusa total sau partial;
b) prestarile de servicii efectuate în mod gratuit de catre o persoana impozabila, în scopuri care nu au legatura cu activitatea sa economica pentru uzul personal al angajatilor sai sau al altor persoane.
(4) Nu se considera prestare de servicii efectuata cu plata utilizarea bunurilor si prestarile de servicii prevazute la alin. (3), efectuate în limitele si potrivit destinatiilor prevazute prin lege, precum si prestarile de servicii efectuate în scopuri publicitare sau în scopul stimularii vânzarilor.
(5) Persoana impozabila care actioneaza în nume propriu, dar în contul unei alte persoane, în legatura cu o prestare de servicii, se considera ca a primit si a prestat ea însasi acele servicii.
(6) În cazul prestarii unui serviciu de catre mai multe persoane impozabile, prin tranzactii succesive, fiecare tranzactie se considera o prestare separata si se impoziteaza distinct, chiar daca serviciul respectiv este prestat direct catre beneficiarul final.

Schimburi de bunuri sau servicii

Art. 130. - În cazul unei operatiuni care implica o livrare de bunuri si/sau o prestare de servicii în schimbul unei livrari de bunuri si/sau prestari de servicii, fiecare persoana impozabila se considera ca a efectuat o livrare de bunuri si/sau o prestare de servicii cu plata.

Importul de bunuri

Art. 131. - (1) În întelesul prezentului titlu, se considera import de bunuri intrarea de bunuri în România provenind dintr-un alt stat.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), atunci când bunurile sunt plasate, dupa intrarea lor în tara, în regimuri vamale suspensive, aceste bunuri nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata. Totusi, acestea sunt supuse reglementarilor vamale în ceea ce priveste plata sau, dupa caz, garantarea drepturilor de import pe perioada cât se afla în regim vamal suspensiv.
(3) Importul bunurilor plasate în regimuri vamale suspensive este efectuat în statul pe teritoriul caruia bunurile ies din aceste regimuri.
(4) Nu se cuprinde în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata livrarea bunurilor aflate în regimuri vamale suspensive.

CAPITOLUL V
Locul operatiunilor impozabile

Locul livrarii de bunuri

Art. 132. - (1) Se considera a fi locul livrarii de bunuri:
a) locul unde se gasesc bunurile în momentul când începe expedierea sau transportul, în cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor, de beneficiar sau de un tert;
b) locul unde se efectueaza instalarea sau montajul, în cazul bunurilor care fac obiectul unei instalari sau montaj, indiferent daca punerea în functiune este efectuata de catre furnizor sau de alta persoana în contul sau;
c) locul unde se gasesc bunurile în momentul în care are loc livrarea, în cazul bunurilor care nu sunt expediate sau transportate;
d) locul de plecare al transportului de pasageri, în cazul în care livrarile de bunuri sunt efectuate la bordul unui vapor sau avion;
e) locul de plecare al transportului de pasageri, în cazul în care livrarile de bunuri sunt efectuate într-un autocar sau tren, si pe partea din parcursul transportului de pasageri efectuat în interiorul tarii.
(2) În aplicarea prevederilor alin. (1) lit. e), se întelege:
a) prin partea din parcursul transportului de pasageri efectuat în interiorul tarii, parcursul efectuat între locul de plecare si locul de sosire al transportului de pasageri, fara oprire în afara tarii;
b) prin locul de plecare al transportului de pasageri, primul punct de îmbarcare a pasagerilor situat în interiorul tarii, daca este cazul, dupa oprirea efectuata în afara tarii;
c) prin locul de sosire a unui transport de pasageri, ultimul punct de debarcare prevazut în interiorul tarii, pentru pasagerii care s-au îmbarcat în interiorul tarii, daca este cazul, înainte de oprirea efectuata în afara tarii.
(3) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. a) si b), atunci când locul de plecare sau de expediere ori de transport al bunurilor se afla în afara României, acestea fiind importate în România, locul livrarii efectuate de importator, în sensul art. 150 alin. (2), este considerat a fi în România.

Locul prestarii de servicii

Art. 133. - (1) Locul prestarii de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul îsi are stabilit sediul activitatii economice sau un sediu permanent de la care serviciile sunt efectuate sau, în lipsa acestora, domiciliul sau resedinta sa obisnuita.
(2) Prin exceptie de la alin. (1), pentru urmatoarele prestari de servicii, locul prestarii este considerat a fi:
a) locul unde bunul imobil este situat, pentru prestarile de servicii efectuate în legatura directa cu un bun imobil, inclusiv prestatiile agentiilor imobiliare si de expertiza, ca si prestarile privind pregatirea sau coordonarea executarii lucrarilor imobiliare, cum ar fi, de exemplu, prestatiile furnizate de arhitecti si serviciile de supervizare;
b) locul unde se efectueaza transportul, în functie de distantele parcurse, în cazul transportului de bunuri si de persoane;
c) sediul activitatii economice sau sediul permanent al beneficiarului pentru care sunt prestate serviciile sau, în absenta acestora, domiciliul sau resedinta obisnuita a beneficiarului în cazul urmatoarelor servicii:
1. închirierea de bunuri mobile corporale;
2. operatiunile de leasing având ca obiect utilizarea bunurilor mobile corporale;
3. transferul si/sau transmiterea folosintei drepturilor de autor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale si al altor drepturi similare;
4. serviciile de publicitate si marketing;
5. serviciile de consultanta, de inginerie, juridice si de avocatura, serviciile contabililor si expertilor contabili, ale birourilor de studii si alte servicii similare;
6. prelucrarea de date si furnizarea de informatii;
7. operatiunile bancare, financiare si de asigurari, inclusiv reasigurari, cu exceptia închirierii de seifuri;
8. punerea la dispozitie de personal;
9. telecomunicatiile. Sunt considerate servicii de telecomunicatii serviciile având ca obiect transmiterea, emiterea si receptia de semnale, înscrisuri, imagini si sunete sau informatii de orice natura prin cablu, radio, mijloace optice sau alte mijloace electromagnetice, inclusiv cedarea dreptului de utilizare a mijloacelor pentru astfel de transmisii, emiteri sau receptii; serviciile de telecomunicatii cuprind, de asemenea, si furnizarea accesului la reteaua mondiala de informatii;
10. serviciile de radiodifuziune si de televiziune;
11. serviciile furnizate pe cale electronica; sunt considerate servicii furnizate pe cale electronica: furnizarea si conceperea de site-uri informatice, mentenanta la distanta a programelor si echipamentelor, furnizarea de programe informatice - software - si actualizarea acestora, furnizarea de imagini, de texte si de informatii si punerea la dispozitie de baze de date, furnizarea de muzica, de filme si de jocuri, inclusiv jocuri de noroc, transmiterea si difuzarea de emisiuni si evenimente politice, culturale, artistice, sportive, stiintifice, de divertisment si furnizarea de servicii de învatamânt la distanta. Atunci când furnizorul de servicii si clientul sau comunica prin curier electronic, serviciul furnizat nu reprezinta un serviciu electronic;
12. obligatia de a se abtine de la realizarea sau exercitarea, total sau partial, a unei activitati economice sau a unui drept mentionat în prezenta litera;
13. prestarile de servicii efectuate de intermediari care intervin în furnizarea prestarilor prevazute în prezenta litera;
d) locul unde sunt prestate serviciile, în cazul urmatoarelor servicii:
1. culturale, artistice, sportive, stiintifice, educative, de divertisment sau similare, inclusiv serviciile accesorii si cele ale organizatorilor de astfel de activitati;
2. prestarile accesorii transportului, cum sunt: încarcarea, descarcarea, manipularea, paza si/sau depozitarea bunurilor si alte servicii similare;
3. expertize privind bunurile mobile corporale;
4. prestarile efectuate asupra bunurilor mobile corporale.

CAPITOLUL VI
Faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata

Faptul generator si exigibilitatea - reguli generale

Art. 134. - (1) Faptul generator al taxei reprezinta faptul prin care sunt realizate conditiile legale, necesare pentru exigibilitatea taxei.
(2) Taxa pe valoarea adaugata devine exigibila atunci când autoritatea fiscala devine îndreptatita, în baza legii, la un moment dat, sa solicite taxa pe valoarea adaugata de la platitorii taxei, chiar daca plata acesteia este stabilita prin lege la o alta data.
(3) Faptul generator al taxei intervine si taxa devine exigibila, la data livrarii de bunuri sau la data prestarii de servicii, cu exceptiile prevazute în prezentul titlu.
(4) Livrarile de bunuri si prestarile de servicii, altele decât cele prevazute la art. 128 alin. (3) lit. a) si art. 129 alin. (2) lit. a), care se efectueaza continuu, dând loc la decontari sau plati succesive, cum sunt gazele naturale, apa, serviciile telefonice, energia electrica si altele asemenea, se considera ca sunt efectuate în momentul expirarii perioadelor la care se refera aceste decontari sau plati.
(5) Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata este anticipata faptului generator si intervine:
a) la data la care este emisa o factura fiscala, înaintea livrarii de bunuri sau a prestarii de servicii;
b) la data încasarii avansului, în cazul în care se încaseaza avansuri înaintea livrarii de bunuri sau a prestarii de servicii. Se excepteaza de la aceasta prevedere avansurile încasate pentru plata importurilor si a drepturilor vamale stabilite, potrivit legii, si orice avansuri încasate pentru operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata sau care nu sunt în sfera de aplicare a taxei. Prin avansuri se întelege încasarea partiala sau integrala a contravalorii bunurilor sau serviciilor, înaintea livrarii, respectiv a prestarii.
(6) Prin derogare de la alin. (5), în cazul construirii unui bun imobil, antreprenorul general poate opta pentru ca exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata sa intervina la data livrarii bunului imobil, în conditii stabilite prin norme.

Faptul generator si exigibilitatea - cazuri speciale

Art. 135. - (1) Prin derogare de la art. 134 alin. (3), exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervine la datele prevazute în prezentul articol.
(2) Pentru serviciile efectuate de persoanele impozabile stabilite în strainatate, astfel cum sunt definite la art. 151 alin. (2), pentru care beneficiarii au obligatia platii taxei pe valoarea adaugata, exigibilitatea taxei intervine la data primirii facturii prestatorului sau la data achitarii partiale sau totale a serviciului, în cazul în care nu s-a primit factura prestatorului pâna la aceasta data. Pentru operatiunile de închiriere de bunuri mobile si operatiunile de leasing contractate cu un prestator stabilit în strainatate, denumite în continuare operatiuni de leasing extern, taxa pe valoarea adaugata devine exigibila la fiecare din datele specificate în contract pentru plata ratelor. Daca se efectueaza plati în avans, exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervine la data efectuarii platii.
(3) În cazul livrarii de bunuri cu plata în rate între persoane stabilite în tara, al operatiunilor de leasing intern, de închiriere, de concesionare sau de arendare de bunuri, taxa pe valoarea adaugata devine exigibila la fiecare din datele specificate în contract pentru plata ratelor, respectiv a chiriei, redeventei sau arendei. În cazul încasarii de avansuri fata de data prevazuta în contract, taxa pe valoarea adaugata devine exigibila la data încasarii avansului.
(4) Pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii care se efectueaza continuu, dând loc la decontari sau plati succesive - energie electrica si termica, gaze naturale, apa, servicii telefonice si altele similare -, exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervine la data întocmirii documentelor prin care furnizorii/prestatorii au stabilit cantitatile livrate si serviciile prestate, dar nu mai târziu de finele lunii urmatoare celei în care s-a efectuat livrarea/prestarea.
(5) În cazul livrarii de bunuri sau prestarii de servicii, realizate prin intermediul unor masini automate de vânzare sau de jocuri, taxa pe valoarea adaugata devine exigibila la data când se extrage numerar din automatul de vânzare sau de jocuri.
(6) Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata aferenta sumelor constituite drept garantie pentru acoperirea eventualelor reclamatii privind calitatea lucrarilor de constructii-montaj ia nastere la data încheierii procesului-verbal de receptie definitiva sau, dupa caz, la data încasarii sumelor, daca încasarea este anterioara acestuia.

Exigibilitatea pentru importul de bunuri

Art. 136. - În cazul unui import de bunuri, taxa pe valoarea adaugata devine exigibila la data când se genereaza drepturi de import pentru bunurile respective, conform legislatiei vamale în vigoare.

CAPITOLUL VII
Baza de impozitare

Baza de impozitare pentru operatiuni în interiorul tarii

Art. 137. - (1) Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata este constituita din:
a) pentru livrari de bunuri si prestari de servicii, altele decât cele prevazute la lit. b) si c), din tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta de furnizor ori prestator din partea cumparatorului, beneficiarului sau a unui tert, inclusiv subventiile direct legate de pretul acestor operatiuni;
b) preturile de achizitie sau, în lipsa acestora, pretul de cost, determinat la momentul livrarii, pentru operatiunile prevazute la art. 128 alin. (3) lit. e), alin. (4) si (5). Daca bunurile sunt mijloace fixe, pretul de achizitie sau pretul de cost se ajusteaza, astfel cum se prevede în norme;
c) suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabila pentru executarea prestarilor de servicii pentru operatiunile prevazute la art. 129 alin. (3).
(2) Se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata:
a) impozitele, taxele, daca prin lege nu se prevede altfel, exclusiv taxa pe valoarea adaugata;
b) cheltuielile accesorii, cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare, decontate cumparatorului sau clientului.
(3) Nu se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata urmatoarele:
a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de pret acordate de furnizori direct clientilor;
b) sumele reprezentând daune-interese stabilite prin hotarâre judecatoreasca definitiva, penalizarile si orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totala sau partiala a obligatiilor contractuale, daca sunt percepute peste preturile si/sau tarifele negociate. Nu se exclud din baza de impozitare orice sume care, în fapt, reprezinta contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate;
c) dobânzile percepute pentru: plati cu întârziere, livrari cu plata în rate, operatiuni de leasing;
d) valoarea ambalajelor care circula între furnizorii de marfa si clienti, prin schimb, fara facturare;
e) sumele achitate de furnizor sau prestator în contul clientului si care apoi se deconteaza acestuia;
f) taxa de reclama si publicitate si taxa hoteliera care sunt percepute de catre autoritatile publice locale prin intermediul prestatorilor.

Ajustarea bazei de impozitare

Art. 138. - Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata se ajusteaza în urmatoarele situatii:
a) daca au fost emise facturi fiscale si, ulterior, operatiunea este anulata total sau partial, înainte de livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;
b) în cazul refuzurilor totale sau partiale privind cantitatea, calitatea sau preturile bunurilor livrate sau a serviciilor prestate;
c) în situatia în care reducerile de pret, prevazute la art. 137 alin. (3) lit. a), sunt acordate dupa livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor, precum si în cazul majorarii pretului ulterior livrarii sau prestarii;
d) contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate încasa din cauza falimentului beneficiarului; ajustarea este permisa începând cu data de la care se declara falimentul;
e) în cazul în care cumparatorii returneaza ambalajele în care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circula prin facturare.

Baza de impozitare pentru import

Art. 139. - (1) Baza de impozitare pentru un import de bunuri este constituita din valoarea în vama a bunurilor, stabilita conform legislatiei vamale în vigoare, la care se adauga taxele vamale, comisionul vamal, accizele si alte taxe, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, datorate pentru importul de bunuri.
(2) Se cuprind, de asemenea, în baza de impozitare cheltuielile accesorii precum comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare care intervin pâna la primul loc de destinatie a bunurilor în România, în masura în care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse în baza de impozitare stabilita conform alin. (1). Primul loc de destinatie a bunurilor îl reprezinta destinatia stipulata în documentul de transport sau orice alt document însotitor al bunurilor, când acestea intra în România.
(3) Baza de impozitare pentru importul de bunuri nu cuprinde elementele prevazute la art. 137 alin. (3).
(4) Baza de impozitare pentru nave si aeronave nu include:
a) valoarea serviciilor de reparare sau transformare, pentru navele si aeronavele care au fost reparate sau transformate în strainatate;
b) carburantii si alte bunuri, aprovizionate din strainatate, destinate utilizarii pe nave si/sau aeronave.
(5) Daca suma folosita la stabilirea bazei de impozitare pentru un import de bunuri este exprimata în valuta, aceasta se converteste în moneda nationala a României, în conformitate cu metodologia folosita, pentru a stabili valoarea în vama a bunurilor importate.

CAPITOLUL VIII
Cotele de taxa pe valoarea adaugata

Cota standard si cota redusa

Art. 140. - (1) Cota standard a taxei pe valoarea adaugata este de 19% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru orice operatiune impozabila care nu este scutita de taxa pe valoarea adaugata sau care nu este supusa cotei reduse a taxei pe valoarea adaugata.
(2) Cota redusa a taxei pe valoarea adaugata este de 9% si se aplica asupra bazei de impozitare, pentru urmatoarele prestari de servicii si/sau livrari de bunuri:
a) dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectura si arheologice, gradini zoologice si botanice, târguri, expozitii;
b) livrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, cu exceptia celor destinate exclusiv publicitatii;
c) livrarile de proteze de orice fel si accesoriile acestora, cu exceptia protezelor dentare;
d) livrarile de produse ortopedice;
e) medicamente de uz uman si veterinar;
f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping.
(3) Cota de taxa pe valoarea adaugata aplicabila este cea în vigoare la data la care intervine faptul generator al taxei pe valoarea adaugata, cu exceptia operatiunilor prevazute la art. 134 alin. (5) si art. 135 alin. (2)-(5), pentru care se aplica cota în vigoare la data exigibilitatii taxei.
(4) În cazul schimbarilor de cote, pentru operatiunile prevazute la art. 134 alin. (5), se va proceda la regularizare pentru a se aplica cotele în vigoare la data livrarii de bunuri sau prestarii de servicii, cu exceptia operatiunilor prevazute la art. 135 alin. (4), pentru care regularizarea se efectueaza aplicând cota în vigoare la data exigibilitatii taxei.
(5) Cota aplicabila pentru un import de bunuri este cea aplicata în interiorul tarii pentru livrarea aceluiasi bun.

CAPITOLUL IX
Operatiuni scutite

Scutiri pentru operatiunile din interiorul tarii

Art. 141. - (1) Urmatoarele operatiuni de interes general sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata:
a) spitalizarea, îngrijirile medicale, inclusiv veterinare, si operatiunile strâns legate de acestea, desfasurate de unitati autorizate pentru astfel de activitati, indiferent de forma de organizare, precum spitale, sanatorii, centre de sanatate rurale sau urbane, dispensare, cabinete si laboratoare medicale, centre de îngrijire medicala si de diagnostic, baze de tratament si recuperare, statii de salvare si alte unitati autorizate sa desfasoare astfel de activitati, cantinele organizate pe lânga aceste unitati, serviciile funerare prestate de unitatile sanitare;
b) prestarile de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de catre stomatologi si tehnicieni dentari, precum si livrarea de proteze dentare efectuata de stomatologi si de tehnicienii dentari;
c) prestarile de îngrijire si supraveghere efectuate de personal medical si paramedical;
d) transportul bolnavilor si al persoanelor accidentate, în vehicule special amenajate în acest scop;
e) livrarile de organe, de sânge si de lapte, de provenienta umana;
f) activitatea de învatamânt prevazuta de Legea învatamântului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, desfasurata de unitatile autorizate, inclusiv activitatea caminelor si a cantinelor organizate pe lânga aceste unitati, formarea profesionala a adultilor, precum si prestarile de servicii si livrarile de bunuri strâns legate de acestea, efectuate de catre institutiile publice sau de catre alte entitati recunoscute, care au aceste obiective;
g) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strâns legate de asistenta si/sau protectia sociala efectuate de institutiile publice sau de alte entitati recunoscute ca având caracter social; serviciile de cazare, masa si tratament, prestate de persoane impozabile care îsi desfasoara activitatea în statiuni balneoclimaterice, daca au încheiat contracte cu Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale si contravaloarea acestora este decontata pe baza de bilete de tratament;
h) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strâns legate de protectia copiilor si a tinerilor, efectuate de institutiile publice sau alte entitati recunoscute ca având caracter social;
i) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri furnizate membrilor în interesul lor colectiv, în schimbul unei cotizatii fixate conform statutului, de organizatii fara scop patrimonial ce au obiective de natura politica, sindicala, religioasa, patriotica, filozofica, filantropica, patronala, profesionala sau civica, precum si obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, în conditiile în care aceasta scutire nu provoaca distorsiuni de concurenta;
j) prestarile de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educatiei fizice, efectuate de organizatii fara scop patrimonial pentru persoanele care practica sportul sau educatia fizica;
k) prestarile de servicii culturale si/sau livrarile de bunuri strâns legate de acestea, efectuate de institutiile publice, precum si operatiunile care intra în sfera de aplicare a impozitului pe spectacole;
l) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri efectuate de persoane ale caror operatiuni sunt scutite, potrivit lit. a) si lit. f)-k), cu ocazia manifestarilor destinate sa le aduca sprijin financiar si organizate în profitul lor exclusiv, cu conditia ca aceste scutiri sa nu produca distorsiuni concurentiale;
m) realizarea, difuzarea si/sau retransmisia programelor de radio si/sau de televiziune, cu exceptia celor de publicitate, efectuate de unitatile care produc si/sau difuzeaza programele audiovizuale, precum si de unitatile care au ca obiect de activitate difuzarea prin cablu a programelor audiovizuale;
n) vânzarea de licente de filme sau de programe, drepturi de difuzare, abonamente la agentiile internationale de stiri si alte drepturi de difuzare similare, destinate activitatii de radio si televiziune, cu exceptia celor de publicitate.
(2) Alte operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata:
a) activitatile de cercetare-dezvoltare si inovare pentru realizarea programelor, subprogramelor si proiectelor, precum si a actiunilor cuprinse în Planul national de cercetare-dezvoltare si inovare, în programele-nucleu si în planurile sectoriale, prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 324/2003, cu modificarile ulterioare, precum si activitatile de cercetare-dezvoltare si inovare finantate în parteneriat international, regional si bilateral;
b) livrarile de bunuri si prestarile de servicii efectuate de producatorii agricoli individuali si asociatiile fara personalitate juridica ale acestora;
c) prestarile urmatoarelor servicii financiare si bancare:
1. acordarea si negocierea de credite si administrarea creditului de catre persoana care îl acorda;
2. acordarea, negocierea si preluarea garantiilor de credit sau a garantiilor colaterale pentru credite, precum si administrarea garantiilor de credit de catre persoana care acorda creditul;
3. orice operatiune legata de depozite si conturi financiare, inclusiv orice operatiuni cu ordine de plata, transferuri de bani, instrumente de debit, carduri de credit sau de debit, cecuri sau alte instrumente de plata, precum si operatiuni de factoring;
4. emisiunea, transferul si/sau orice alte operatiuni cu moneda nationala sau straina, cu exceptia monedelor sau a bancnotelor care sunt obiecte de colectie;
5. emisiunea, transferul si/sau orice alte operatiuni cu titluri de participare, titluri de creante, cu exceptia executarii acestora, obligatiuni, certificate, cambii, alte instrumente financiare sau alte valori mobiliare;
6. gestiunea fondurilor comune de plasament si/sau a fondurilor comune de garantare a creantelor efectuate de orice entitati constituite în acest scop;
d) operatiunile de asigurare si/sau reasigurare, precum si prestarile de servicii în legatura cu operatiunile de asigurare si/sau de reasigurare efectuate de persoanele care intermediaza astfel de operatiuni;
e) jocurile de noroc organizate de persoanele autorizate, conform legii, sa desfasoare astfel de activitati;
f) livrarile de bunuri sau prestarile de servicii efectuate de unitatile din sistemul de penitenciare, utilizând munca detinutilor;
g) lucrarile de constructii, amenajari, reparatii si întretinere la monumentele care comemoreaza combatanti, eroi, victime ale razboiului si ale Revolutiei din Decembrie 1989;
h) transportul fluvial de persoane în Delta Dunarii si pe rutele Orsova-Moldova Noua, Braila-Hârsova si Galati-Grindu;
i) livrarea obiectelor si vesmintelor de cult religios, tiparirea cartilor de cult, teologice sau cu continut bisericesc si care sunt necesare pentru practicarea cultului, precum si furnizarea de bunuri asimilate obiectelor de cult, conform art. 1 din Legea nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult, cu modificarile si completarile ulterioare;
j) livrarea de bunuri catre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, ca efect al darii în plata, sau bunuri adjudecate de catre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, cu stingerea totala sau partiala a obligatiilor de plata ale unui debitor;
k) arendarea, concesionarea si închirierea de bunuri imobile, cu urmatoarele exceptii:
1. operatiunile de cazare care sunt efectuate în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;
2. serviciile de parcare a vehiculelor;
3. închirierea utilajelor si a masinilor fixate în bunurile imobile;
4. închirierea seifurilor;
l) livrarile de bunuri care au fost afectate unei activitati scutite în baza prezentului articol, daca taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor respective nu a fost dedusa, precum si livrarile de bunuri a caror achizitie a facut obiectul excluderii dreptului de deducere, conform art. 145 alin. (7) lit. b).
(3) Orice persoana impozabila poate opta pentru taxarea operatiunilor prevazute la alin. (2) lit. k), în conditiile stabilite prin norme.

Scutiri la import

Art. 142. - Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata:
a) importul de bunuri a caror livrare în România este scutita de taxa pe valoarea adaugata;
b) bunurile introduse în tara de calatori sau de alte persoane fizice cu domiciliul în tara ori în strainatate, în conditiile si în limitele stabilite potrivit reglementarilor legale în vigoare, pentru regimul vamal aplicabil persoanelor fizice;
c) bunurile importate destinate comercializarii în regim duty-free, precum si prin magazinele pentru servirea în exclusivitate a reprezentantelor diplomatice si a personalului acestora;
d) importul de bunuri de catre misiunile diplomatice si birourile consulare, precum si de catre cetatenii straini cu statut diplomatic sau consular în România, în conditii de reciprocitate, potrivit procedurii stabilite prin norme;
e) importul de bunuri efectuat de reprezentantele organismelor internationale si interguvernamentale acreditate în România, precum si de catre cetatenii straini angajati ai acestor organizatii, în limitele si în conformitate cu conditiile precizate în conventiile de înfiintare a acestor organizatii, potrivit procedurii stabilite prin norme;
f) importul de bunuri de catre fortele armate ale statelor straine membre NATO pentru uzul acestora sau al personalului civil însotitor ori pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor, în cazul în care aceste forte sunt destinate efortului comun de aparare;
g) importul de suporturi materiale, cum ar fi pelicule, benzi magnetice, discuri, pe care sunt înregistrate filme sau programe destinate activitatii de radio si televiziune, cu exceptia celor de publicitate;
h) importul de bunuri primite în mod gratuit cu titlu de ajutoare sau donatii destinate unor scopuri cu caracter religios, de aparare a sanatatii, de aparare a tarii sau sigurantei nationale, artistic, sportiv, de protectie si ameliorare a mediului, de protectie si conservare a monumentelor istorice si de arhitectura, în conditiile stabilite prin norme;
i) importul de bunuri finantate din împrumuturi nerambursabile acordate de guverne straine, organisme internationale si/sau organizatii nonprofit din strainatate si din tara, în conditiile stabilite prin norme;
j) importul urmatoarelor bunuri: bunurile de origine româna, bunurile straine care, potrivit legii, devin proprietatea statului, bunurile reparate în strainatate sau bunurile care le înlocuiesc pe cele necorespunzatoare calitativ, returnate partenerilor externi în perioada de garantie, bunurile care se înapoiaza în tara ca urmare a unei expedieri eronate, echipamentele pentru protectia mediului, stabilite prin hotarâre a Guvernului.

Scutiri pentru exporturi sau alte operatiuni similare
si pentru transportul international

Art. 143. - (1) Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata:
a) livrarile de bunuri expediate sau transportate în afara tarii, de catre furnizor sau de alta persoana în contul sau;
b) livrarile de bunuri expediate sau transportate în afara tarii de cumparatorul care nu este stabilit în interiorul tarii, sau de alta persoana în contul sau, cu exceptia bunurilor transportate de cumparatorul însusi si folosite la echiparea sau aprovizionarea ambarcatiunilor de agrement si avioanelor de turism sau a oricarui mijloc de transport de uz privat;
c) prestarile de servicii, inclusiv transportul si prestarile de servicii accesorii transportului, legate direct de exportul de bunuri sau de bunurile plasate în regimuri vamale suspensive, cu exceptia prestarilor de servicii scutite, potrivit art. 141;
d) transportul, prestarile de servicii accesorii transportului, alte servicii direct legate de importul bunurilor, daca valoarea acestora este inclusa în baza de impozitare a bunurilor importate, potrivit art. 139;
e) transportul international de persoane si serviciile direct legate de acest transport, inclusiv livrarile de bunuri destinate a fi acordate ca tratatie pasagerilor la bordul unui vapor, avion, autocar sau tren;
f) în cazul navelor utilizate pentru transportul international de persoane si/sau de marfuri, pentru pescuit sau alta activitate economica sau pentru salvare ori asistenta pe mare, al navelor de razboi, urmatoarele operatiuni:
1. livrarea de carburanti, echipamente si alte bunuri destinate a fi încorporate sau utilizate pe nave, cu exceptia navelor folosite pentru pescuit fluvial sau de coasta;
2. prestarile de servicii efectuate pentru nevoile directe ale navelor si/sau pentru încarcatura acestora;
g) în cazul aeronavelor care presteaza transporturi internationale de persoane si/sau de marfuri, urmatoarele operatiuni:
1. livrarile de carburanti, echipamente si alte bunuri destinate a fi încorporate sau utilizate pe aeronave;
2. prestarile de servicii efectuate pentru nevoile directe ale aeronavelor si/sau pentru încarcatura acestora;
h) prestarile de servicii pentru navele aflate în proprietatea companiilor de navigatie care îsi desfasoara activitatea în regimul special maritim sau operate de acestea, precum si livrarile de nave în întregul lor catre aceste companii;
i) livrarile de bunuri si prestarile de servicii, în favoarea misiunilor diplomatice si oficiilor consulare, a personalului acestora, precum si a oricaror cetateni straini având statut diplomatic sau consular în România, în conditii de reciprocitate;
j) livrarile de bunuri si prestarile de servicii, în favoarea reprezentantelor organismelor internationale si interguvernamentale acreditate în România, precum si a cetatenilor straini angajati ai acestora, în limitele si în conformitate cu conditiile precizate în conventiile de înfiintare a acestor organizatii;
k) livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii, catre fortele armate ale statelor straine membre NATO, pentru uzul fortelor armate sau al personalului civil care însoteste fortele armate sau pentru aprovizionarea cantinelor, daca fortele iau parte la efortul de aparare comun; în cazul în care bunurile nu sunt expediate sau transportate în afara tarii si pentru prestarile de servicii, scutirea se acorda potrivit unei proceduri de restituire a taxei, stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice;
l) livrarile de bunuri si prestarile de servicii finantate din ajutoare sau împrumuturi nerambursabile acordate de catre guverne straine, de organisme internationale si de organizatii nonprofit si de caritate din strainatate si din tara, inclusiv din donatii ale persoanelor fizice;
m) construirea, consolidarea, extinderea, restaurarea si reabilitarea lacasurilor de cult religios sau a altor cladiri utilizate în acest scop;
n) prestarile de servicii postale, efectuate pe teritoriul României de operatorii prevazuti de Ordonanta Guvernului nr. 70/2001 pentru ratificarea Actelor adoptate de Congresul Uniunii Postale Universale de la Beijing (1999), aprobata prin Legea nr. 670/2001, constând în preluarea si distribuirea trimiterilor postale din strainatate, inclusiv servicii financiar-postale;
o) servicii prestate de persoane din România, în contul beneficiarilor cu sediul sau domiciliul în strainatate, pentru bunurile din import aflate în perioada de garantie;
p) prestarile de servicii efectuate de intermediari care actioneaza în numele sau în contul unei alte persoane, atunci când intervin în operatiuni prevazute de prezentul articol.
(2) Prin norme se stabilesc, acolo unde este cazul, documentele necesare pentru a justifica scutirea de taxa pe valoarea adaugata pentru operatiunile prevazute la alin. (1) si, dupa caz, procedura si conditiile care trebuie îndeplinite pentru aplicarea scutirii de taxa pe valoarea adaugata.

Scutiri speciale legate de traficul international de bunuri

Art. 144. - (1) Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata:
a) livrarea de bunuri care sunt plasate în regim de antrepozit vamal;
b) livrarea de bunuri destinate plasarii în magazinele duty-free si în alte magazine situate în aeroporturile internationale, prevazute la Sectiunea 1 a Capitolului I din Ordonanta Guvernului nr. 86/2003 privind reglementarea unor masuri în materie financiar-fiscala, precum si livrarile de bunuri efectuate prin aceste magazine;
c) urmatoarele operatiuni desfasurate într-o zona libera sau într-un port liber:
1. introducerea de bunuri straine într-o zona libera sau port liber, direct din strainatate, în vederea simplei depozitari, fara întocmirea de formalitati vamale;
2. operatiunile comerciale de vânzare-cumparare a marfurilor straine între diversi operatori din zona libera sau portul liber sau între acestia si alte persoane din afara zonei libere sau a portului liber;
3. scoaterea de bunuri straine din zona libera sau portul liber, în afara tarii, fara întocmirea de declaratii vamale de export, bunurile fiind în aceeasi stare ca în momentul introducerii lor în zona libera sau portul liber;
d) prestarile de servicii legate direct de operatiunile prevazute la lit. a)-c).
(2) Scutirile prevazute la alin. (1) nu se aplica bunurilor care sunt livrate pentru utilizare sau consum în România, inclusiv în antrepozitul vamal, zona libera sau în portul liber, sau care ramân în România la încetarea situatiilor prevazute la alin. (1).
(3) Prin norme se stabilesc, acolo unde este cazul, documentele necesare pentru a justifica scutirea de taxa pe valoarea adaugata pentru operatiunile prevazute la alin. (1) si, dupa caz, procedura si conditiile care trebuie îndeplinite pentru aplicarea scutirii de taxa pe valoarea adaugata.

CAPITOLUL X
Regimul deducerilor

Dreptul de deducere

Art. 145. - (1) Dreptul de deducere ia nastere în momentul în care taxa pe valoarea adaugata deductibila devine exigibila.
(2) Pentru bunurile importate pâna la data de 31 decembrie 2003, în baza certificatelor de suspendare a taxei pe valoarea adaugata, eliberate în baza Legii nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adaugata, republicata, pentru care termenul de plata intervine dupa data de 1 ianuarie 2004 inclusiv, taxa pe valoarea adaugata devine deductibila la data platii efective.
(3) Daca bunurile si serviciile achizitionate sunt destinate utilizarii în folosul operatiunilor sale taxabile, orice persoana impozabila înregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata are dreptul sa deduca:
a) taxa pe valoarea adaugata datorata sau achitata, aferenta bunurilor care i-au fost livrate sau urmeaza sa îi fie livrate, si pentru prestarile de servicii care i-au fost prestate ori urmeaza sa îi fie prestate de o alta persoana impozabila;
b) taxa pe valoarea adaugata achitata pentru bunurile importate.
(4) De asemenea, se acorda oricarei persoane impozabile, înregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, dreptul de deducere pentru taxa pe valoarea adaugata prevazuta la alin. (3), daca bunurile si serviciile achizitionate sunt destinate utilizarii pentru realizarea urmatoarelor operatiuni:
a) livrari de bunuri si/sau prestari de servicii scutite de taxa pe valoarea adaugata, prevazute la art. 143 alin. (1) si la art. 144 alin. (1);
b) operatiuni rezultând din activitati economice, pentru care locul livrarii/prestarii este considerat a fi în strainatate, daca taxa pe valoarea adaugata ar fi deductibila, în cazul în care operatiunea s-ar desfasura în tara.
(5) Orice persoana impozabila înregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata are dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata pentru:
a) operatiunile prevazute la art. 128 alin. (9) lit. e) si f) si art. 129 alin. (4), daca acestea sunt afectate realizarii operatiunilor prevazute la alin. (3) si (4);
b) operatiunile prevazute la art. 128 alin. (7) si (8), daca taxa pe valoarea adaugata ar fi aplicabila transferului respectiv;
c) operatiunile prevazute la art. 128 alin. (9) lit. a)-c), în masura în care acestea rezulta din operatiunile prevazute la alin. (3) si (4);
d) operatiunile prevazute la art. 128 alin. (9) lit. d).
(6) În conditiile stabilite prin norme, se acorda dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata pentru achizitiile de bunuri si/sau servicii destinate realizarii operatiunilor prevazute la alin. (3)-(5), efectuate de persoane impozabile înainte de înregistrarea ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, care nu aplica regimul special de scutire prevazut la art. 152.
(7) Nu poate fi dedusa taxa pe valoarea adaugata pentru:
a) bunuri/servicii achizitionate de furnizori/prestatori în contul clientilor si care apoi se deconteaza acestora;
b) bauturi alcoolice si produse din tutun destinate actiunilor de protocol.
(8) Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata, orice persoana impozabila trebuie sa justifice dreptul de deducere, în functie de felul operatiunii, cu unul din urmatoarele documente:
a) pentru taxa pe valoarea adaugata datorata sau achitata, aferenta bunurilor care i-au fost livrate sau urmeaza sa îi fie livrate, si pentru prestarile de servicii care i-au fost prestate ori urmeaza sa îi fie prestate de o alta persoana impozabila, cu factura fiscala, care cuprinde informatiile prevazute la art. 155 alin. (8), si este emisa pe numele persoanei de catre o persoana impozabila înregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata. Beneficiarii serviciilor prevazute la art. 150 alin. (1) lit. b) si art. 151 alin. (1) lit. b), care sunt înregistrati ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, justifica taxa dedusa, cu factura fiscala, întocmita potrivit art. 155 alin. (4);
b) pentru importuri de bunuri, cu declaratia vamala de import sau un act constatator emis de autoritatile vamale; pentru importurile care mai beneficiaza de amânarea platii taxei în vama, conform alin. (2), se va prezenta si documentul care confirma achitarea taxei pe valoarea adaugata.
(9) Prin normele de aplicare a prezentului titlu, se prevad situatiile în care se poate folosi un alt document decât cele prevazute la alin. (8), pentru a justifica dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata.
(10) În situatiile prevazute la art. 138, precum si în alte cazuri specificate prin norme, taxa pe valoarea adaugata dedusa poate fi ajustata. Procedura de ajustare se stabileste prin norme.
(11) Orice persoana impozabila, care a aplicat regimul special de scutire prevazut la art. 152, si ulterior trece la aplicarea regimului normal de taxa pe valoarea adaugata, are dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata la data înregistrarii ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, daca sunt îndeplinite conditiile prevazute la alin. (12), pentru:
a) bunuri de natura stocurilor, conform reglementarilor contabile, care se afla în stoc la data la care persoana respectiva a fost înregistrata cu platitor de taxa pe valoarea adaugata;
b) bunuri de natura mijloacelor fixe, care au fost achizitionate cu cel mult 90 de zile anterior datei de înregistrare ca platitor de taxa pe valoarea adaugata.
(12) Pentru exercitarea dreptului de deducere prevazut la alin. (11), trebuie îndeplinite urmatoarele conditii:
a) bunurile respective urmeaza a fi folosite pentru operatiuni cu drept de deducere;
b) persoana impozabila trebuie sa detina o factura fiscala sau un alt document legal aprobat care justifica suma taxei pe valoarea adaugata aferente bunurilor achizitionate.
(13) Taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate, destinate realizarii obiectivelor proprii de investitii, stocurilor de produse cu destinatie speciala, finantate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, se deduce potrivit prevederilor legale. Cu taxa pe valoarea adaugata dedusa pentru realizarea obiectivelor proprii de investitii se vor reîntregi obligatoriu disponibilitatile de investitii. Sumele deduse în cursul anului fiscal pentru obiectivele proprii de investitii pot fi utilizate numai pentru plati aferente aceluiasi obiectiv de investitii. La încheierea exercitiului financiar, sumele deduse si neutilizate se vireaza la bugetul de stat sau bugetele locale în conturile si la termenele stabilite prin normele metodologice anuale privind încheierea exercitiului financiar-bugetar si financiar-contabil, emise de Ministerul Finantelor Publice.

Perioada fiscala

Art. 146. - (1) Perioada fiscala pentru taxa pe valoarea adaugata este luna calendaristica.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), pentru persoanele impozabile care nu au depasit în cursul anului precedent o cifra de afaceri din operatiuni taxabile si/sau scutite cu drept de deducere de 100.000 euro inclusiv, la cursul de schimb valutar din ultima zi lucratoare a anului precedent, perioada fiscala este trimestrul calendaristic.
(3) Persoanele impozabile care se încadreaza în prevederile alin. (2) au obligatia de a depune la organele fiscale teritoriale, pâna la data de 25 ianuarie, o declaratie în care sa mentioneze cifra de afaceri din anul precedent.
(4) Persoanele impozabile care iau fiinta în cursul anului trebuie sa declare, cu ocazia înregistrarii fiscale, cifra de afaceri pe care preconizeaza sa o realizeze în cursul anului, iar daca aceasta nu depaseste 100.000 euro inclusiv, au obligatia de a depune deconturi trimestriale în anul înfiintarii. Daca cifra de afaceri obtinuta în anul înfiintarii este mai mare de 100.000 euro, în anul urmator perioada fiscala va fi luna calendaristica, conform alin. (1), iar daca cifra de afaceri obtinuta nu depaseste 100.000 euro inclusiv, perioada fiscala va fi trimestrul, urmând ca persoana impozabila sa se conformeze prevederilor alin. (3).

Deducerea taxei pentru persoanele impozabile cu regim mixt

Art. 147. - (1) Orice persoana impozabila, înregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, care realizeaza sau urmeaza sa realizeze atât operatiuni care dau drept de deducere, cât si operatiuni care nu dau drept de deducere, este denumita în continuare platitor de taxa pe valoarea adaugata cu regim mixt.
(2) Dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferente bunurilor si serviciilor achizitionate de orice platitor de taxa pe valoarea adaugata cu regim mixt se determina conform prezentului articol.
(3) Achizitiile de bunuri si servicii destinate exclusiv realizarii de operatiuni care dau drept de deducere, inclusiv de investitii destinate realizarii de astfel de operatiuni, se înscriu într-un jurnal pentru cumparari, care se întocmeste separat pentru aceste operatiuni, si taxa pe valoarea adaugata aferenta acestora se deduce integral.
(4) Achizitiile de bunuri si servicii destinate exclusiv realizarii de operatiuni care nu dau drept de deducere, precum si de investitii care sunt destinate realizarii de astfel de operatiuni se înscriu în jurnalul pentru cumparari, care se întocmeste separat pentru aceste operatiuni, iar taxa pe valoarea adaugata aferenta acestora nu se deduce.
(5) Bunurile si serviciile pentru care nu se cunoaste destinatia în momentul achizitiei, respectiv daca vor fi utilizate pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere sau operatiuni care nu dau drept de deducere ori pentru care nu se poate determina proportia în care sunt sau vor fi utilizate pentru operatiuni care dau drept de deducere si operatiuni care nu dau drept de deducere, se evidentiaza într-un jurnal pentru cumparari întocmit separat. Taxa pe valoarea adaugata aferenta acestor achizitii se deduce pe baza de pro-rata. Prin exceptie, în cazul achizitiilor destinate realizarii de investitii, care se prevad ca vor fi utilizate atât pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere, cât si pentru operatiuni care nu dau drept de deducere, este permisa deducerea integrala a taxei pe valoarea adaugata pe parcursul procesului investitional, urmând ca taxa dedusa sa fie ajustata în conformitate cu procedura stabilita prin norme.
(6) În cursul unui an fiscal este permisa rectificarea taxei deduse aferente achizitiilor de bunuri/servicii care se constata ca ulterior au fost utilizate pentru alta destinatie decât cea prevazuta la data achizitiei. Rectificarile se evidentiaza pe rândurile de regularizare din decontul de taxa pe valoarea adaugata.
(7) Pro-rata se determina ca raport între: veniturile obtinute din operatiuni care dau drept de deducere, inclusiv subventiile legate direct de pretul acestora, la numarator, iar la numitor veniturile de la numarator plus veniturile obtinute din operatiuni care nu dau drept de deducere. În calculul pro-rata, la numitor se adauga alocatiile, subventiile sau alte sume primite de la bugetul de stat sau bugetele locale, în scopul finantarii de activitati scutite fara drept de deducere sau care nu intra în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata. Se exclud din calculul pro-rata veniturile financiare, daca acestea sunt accesorii activitatii principale. Nu se includ în calculul pro-rata serviciile efectuate de prestatori stabiliti în strainatate, astfel cum sunt definiti la art. 151 alin. (2), pentru care beneficiarii au obligatia platii taxei pe valoarea adaugata. Pro-rata se determina anual, situatie în care elementele prevazute la numitor si numarator sunt cumulate pentru întregul an fiscal. Prin exceptie, aceasta poate fi determinata lunar sau trimestrial, dupa caz, conform alin. (13), situatie în care elementele prevazute la numitor si numarator sunt cele efectiv realizate în cursul fiecarei luni, respectiv trimestru.
(8) Pro-rata aplicabila provizoriu pentru un an este ori pro-rata definitiva determinata pentru anul precedent, ori pro-rata estimata în functie de operatiunile prevazute a fi realizate în anul curent. Persoanele impozabile trebuie sa comunice organului fiscal teritorial, la începutul fiecarui an fiscal, cel mai târziu pâna la data de 25 ianuarie, nivelul pro-rata provizorie aplicata, precum si modul de determinare a acesteia. Taxa pe valoarea adaugata de dedus se determina prin aplicarea pro-rata provizorie asupra taxei pe valoarea adaugata deductibile, aferente achizitiilor destinate atât realizarii de operatiuni care dau drept de deducere, cât si celor care nu dau drept de deducere, determinata potrivit alin. (5).
(9) Persoanele impozabile care nu au determinat pro-rata provizorie la începutul anului, deoarece nu realizau si nici nu prevedeau realizarea de operatiuni fara drept de deducere în cursul anului, si care ulterior realizeaza astfel de operatiuni nu au obligatia sa calculeze si sa utilizeze pro-rata provizorie. În cursul anului este permisa deducerea integrala a taxei pe valoarea adaugata. La finele anului vor aplica urmatoarele reguli:
a) daca pot efectua separarea achizitiilor de bunuri/servicii pe destinatiile prevazute la alin. (3)-(5), vor regulariza astfel: din taxa dedusa în cursul anului se scade taxa de dedus rezultata prin aplicarea pro-rata definitiva pentru achizitiile destinate atât realizarii de operatiuni cu drept de deducere, cât si pentru operatiuni fara drept de deducere, determinate conform alin. (5), si/sau taxa aferenta bunurilor/serviciilor destinate exclusiv operatiunilor cu drept de deducere, determinate conform alin. (3), iar diferenta rezultata se înscrie pe un rând distinct în decontul din ultima perioada fiscala a anului, ca taxa de plata la bugetul de stat;
b) daca nu se poate efectua separarea pe destinatii, potrivit lit. a), se aplica pro-rata definitiva asupra tuturor achizitiilor de bunuri si servicii efectuate în cursul anului, iar diferenta rezultata se înscrie pe un rând distinct în decontul din ultima perioada fiscala a anului.
(10) Pro-rata definitiva se determina în luna decembrie, în functie de realizarile efective din cursul anului, potrivit formulei de calcul prevazute la alin. (7).
(11) Regularizarea deducerilor operate dupa pro-rata provizorie se realizeaza prin aplicarea pro-rata definitiva asupra sumei taxei pe valoarea adaugata deductibile aferente achizitiilor prevazute la alin. (5). Diferenta în plus sau în minus fata de taxa dedusa, conform pro-rata provizorie, se înscrie pe un rând distinct în decontul ultimei perioade fiscale.
(12) În situatii speciale, când pro-rata calculata potrivit prevederilor prezentului articol nu asigura determinarea corecta a taxei de dedus, Ministerul Finantelor Publice, prin directia de specialitate, poate aproba aplicarea unei pro-rata speciale, la solicitarea persoanelor impozabile în cauza, pe baza justificarii prezentate. Daca aprobarea a fost acordata în timpul anului, persoanele impozabile au obligatia sa recalculeze taxa pe valoarea adaugata dedusa de la începutul anului pe baza pro-rata speciala, aprobata. Platitorii de taxa pe valoarea adaugata cu regim mixt pot renunta la aplicarea pro-rata speciala numai la începutul unui an calendaristic si sunt obligate sa anunte organele fiscale.
(13) La cererea justificata a persoanelor impozabile, organele fiscale la care acestea sunt înregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata pot aproba ca pro-rata sa fie determinata lunar sau trimestrial, dupa caz. În anul în care a fost acordata aprobarea, persoanele impozabile au obligatia sa recalculeze taxa pe valoarea adaugata dedusa de la începutul anului pe baza pro-rata lunara sau trimestriala. Platitorii de taxa pe valoarea adaugata cu regim mixt pot renunta la aplicarea pro-rata lunara sau trimestriala numai la începutul unui an fiscal si sunt obligate sa anunte organele fiscale. Pro-ratele lunare sau trimestriale efectiv realizate sunt definitive si nu se regularizeaza la sfârsitul anului.

Determinarea taxei de plata sau a sumei negative de taxa

Art. 148. - (1) În situatia în care taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate de o persoana impozabila, care este dedusa într-o perioada fiscala, este mai mare decât taxa pe valoarea adaugata colectata, aferenta operatiunilor taxabile, rezulta un excedent în perioada de raportare, denumit în continuare suma negativa a taxei pe valoarea adaugata.
(2) În situatia în care taxa pe valoarea adaugata aferenta operatiunilor taxabile, exigibila într-o perioada fiscala, denumita taxa colectata, este mai mare decât taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate, dedusa în acea perioada fiscala, rezulta o diferenta denumita taxa pe valoarea adaugata de plata pentru perioada fiscala de raportare.

Regularizarea si rambursarea taxei

Art. 149. - (1) Dupa determinarea taxei de plata sau a sumei negative a taxei pe valoarea adaugata pentru operatiunile din perioada fiscala de raportare, persoanele impozabile trebuie sa efectueze regularizarile prevazute de prezentul articol prin decontul de taxa pe valoarea adaugata.
(2) Se determina suma negativa a taxei pe valoarea adaugata cumulata, prin adaugarea la suma negativa a taxei pe valoarea adaugata, rezultata în perioada fiscala de raportare, a soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata reportat din decontul perioadei fiscale precedente, daca nu a fost solicitat a fi rambursat.
(3) Se determina taxa pe valoarea adaugata de plata cumulata, în perioada fiscala de raportare, prin adaugarea la taxa pe valoarea adaugata de plata din perioada fiscala de raportare a sumelor neachitate la bugetul de stat pâna la data depunerii decontului de taxa pe valoarea adaugata din soldul taxei pe valoarea adaugata de plata al perioadei fiscale anterioare.
(4) Prin decontul de taxa pe valoarea adaugata, persoanele impozabile trebuie sa determine diferentele dintre sumele prevazute la alin. (2) si (3), care reprezinta regularizarile de taxa si stabilirea soldului taxei pe valoarea adaugata de plata sau a soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata. Daca taxa pe valoarea adaugata de plata cumulata este mai mare decât suma negativa a taxei pe valoarea adaugata cumulata, rezulta un sold de taxa pe valoarea adaugata de plata în perioada fiscala de raportare. Daca suma negativa a taxei pe valoarea adaugata cumulata este mai mare decât taxa pe valoarea adaugata de plata cumulata, rezulta un sold al sumei negative a taxei pe valoarea adaugata, în perioada fiscala de raportare.
(5) Persoanele impozabile înregistrate ca platitor de taxa pe valoarea adaugata pot solicita rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata din perioada fiscala de raportare, prin bifarea casetei corespunzatoare din decontul de taxa pe valoarea adaugata din perioada fiscala de raportare, decontul fiind si cerere de rambursare, sau pot reporta soldul sumei negative în decontul perioadei fiscale urmatoare. Daca o persoana impozabila solicita rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata, aceasta nu se reporteaza în perioada fiscala urmatoare. Nu poate fi solicitata rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata din perioada fiscala de raportare, mai mic de 50 milioane lei inclusiv, aceasta fiind reportata obligatoriu în decontul perioadei fiscale urmatoare.
(6) În cazul persoanelor juridice care se divizeaza sau sunt absorbite de alta persoana impozabila, soldul sumei negative a taxei pe valoarea adaugata pentru care nu s-a solicitat rambursarea este preluat în decontul persoanei care a preluat activitatea.
(7) În situatia în care doua sau mai multe persoane juridice impozabile fuzioneaza, persoana impozabila care preia activitatea va prelua si soldul taxei pe valoarea adaugata de plata catre bugetul de stat, cât si soldul sumei negative a taxei pe valoarea adaugata, pentru care nu s-a solicitat rambursarea din deconturile persoanelor care s-au lichidat cu ocazia fuziunii.
(8) Rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata se efectueaza de organele fiscale, în conditiile si potrivit procedurilor stabilite prin normele procedurale în vigoare.
(9) Pentru operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata cu drept de deducere, prevazute la art. 143 alin. (1) lit. b), e) si lit. i)-m), persoanele neînregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata pot beneficia de rambursarea taxei pe valoarea adaugata, potrivit procedurii prevazute prin norme.

CAPITOLUL XI
Platitorii taxei pe valoarea adaugata

Platitorii taxei pe valoarea adaugata

Art. 150. - (1) Pentru operatiunile din interioriul tarii, platitorii taxei pe valoarea adaugata sunt:
a) persoanele impozabile înregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, pentru operatiunile taxabile realizate;
b) beneficiarii prestarilor de servicii taxabile, efectuate de persoane impozabile stabilite în strainatate, prevazute la art. 133 alin. (2) lit. c), indiferent daca beneficiarii sunt sau nu înregistrati ca platitori de taxa pe valoarea adaugata.
(2) La importul de bunuri, platitorii taxei pe valoarea adaugata sunt persoanele care importa bunuri în România. Persoanele fizice datoreaza taxa pe valoarea adaugata pentru bunurile introduse în tara, potrivit regulamentului vamal aplicabil acestora.

Reguli aplicabile în cazul persoanelor impozabile stabilite în strainatate

Art. 151. - (1) Daca o persoana impozabila stabilita în strainatate realizeaza prestari de servicii taxabile, pentru care locul prestarii este considerat a fi în România, altele decât cele prevazute la art. 150 alin. (1) lit. b), va proceda astfel:
a) prestatorul îsi poate desemna un reprezentant fiscal în România, care are obligatia de a îndeplini, în numele persoanei stabilite în strainatate, toate obligatiile prevazute în prezentul titlu, inclusiv obligatia de a solicita înregistrarea fiscala în scopul platii taxei pe valoarea adaugata, în numele persoanei stabilite în strainatate;
b) în cazul în care persoana stabilita în strainatate nu îsi desemneaza un reprezentant fiscal în România, beneficiarul serviciilor datoreaza taxa pe valoarea adaugata, în numele prestatorului.
(2) Prin persoana impozabila stabilita în strainatate se întelege orice persoana care realizeaza activitati economice de natura celor prevazute la art. 127 alin. (2) si care nu are în România sediul activitatii economice, domiciliul stabil sau un sediu permanent de la care serviciile sunt prestate sau livrarile sunt efectuate.
(3) În cazul livrarilor de bunuri taxabile pentru care locul livrarii este considerat a fi în România, efectuate de persoane stabilite în strainatate, acestea au obligatia sa desemneze un reprezentant fiscal în România.
(4) Persoanele impozabile stabilite în strainatate, care desfasoara operatiuni scutite cu drept de deducere în România, au dreptul sa-si desemneze un reprezentant fiscal pentru aceste operatiuni.
(5) Procedura desemnarii reprezentantului fiscal pentru taxa pe valoarea adaugata se stabileste prin norme.

CAPITOLUL XII
Regimul special de scutire

Sfera de aplicare si regulile pentru regimul special de scutire

Art. 152. - (1) Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata persoanele impozabile a caror cifra de afaceri anuala, declarata sau realizata, este inferioara plafonului de 2 miliarde lei, denumit în continuare plafon de scutire, dar acestea pot opta pentru aplicarea regimului normal de taxa pe valoarea adaugata.
(2) Persoanele impozabile nou-înfiintate pot beneficia de aplicarea regimului special de scutire, daca declara ca vor realiza anual o cifra de afaceri estimata de pâna la 2 miliarde lei inclusiv si nu opteaza pentru aplicarea regimului normal de taxa pe valoarea adaugata. Persoanele impozabile înregistrate fiscal, care ulterior realizeaza operatiuni sub plafonul de scutire prevazut la alin. (1), se considera ca sunt în regimul special de scutire, daca nu opteaza pentru aplicarea regimului normal de taxa pe valoarea adaugata.
(3) Persoanele impozabile, care depasesc în cursul unui an fiscal plafonul de scutire, sunt obligate sa solicite înregistrarea ca platitor de taxa pe valoarea adaugata în regim normal, în termen de 10 zile de la data constatarii depasirii. Pentru persoanele nou-înfiintate, anul fiscal reprezinta perioada din anul calendaristic, reprezentata prin luni calendaristice scurse de la data înregistrarii pâna la finele anului. Fractiunile de luna vor fi considerate o luna calendaristica întreaga. Persoanele care se afla în regim special de scutire trebuie sa tina evidenta livrarilor de bunuri si a prestarilor de servicii, care intra sub incidenta prezentului articol, cu ajutorul jurnalului pentru vânzari. Data depasirii plafonului este considerata sfârsitul lunii calendaristice în care a avut loc depasirea de plafon. Pâna la data înregistrarii ca platitor de taxa pe valoarea adaugata în regim normal se va aplica regimul de scutire de taxa pe valoarea adaugata. În situatia în care se constata ca persoana în cauza a solicitat cu întârziere atribuirea calitatii de platitor de taxa pe valoarea adaugata în regim normal, autoritatea fiscala este îndreptatita sa solicite plata taxei pe valoarea adaugata pe perioada scursa între data la care persoana în cauza avea obligatia sa solicite înregistrarea ca platitor de taxa pe valoarea adaugata în regim normal si data de la care înregistrarea a devenit efectiva, conform procedurii prevazute prin norme.
(4) Dupa depasirea plafonului de scutire, persoanele impozabile nu mai pot solicita aplicarea regimului special, chiar daca ulterior realizeaza cifre de afaceri anuale inferioare plafonului de scutire prevazut de lege.
(5) Scutirea prevazuta de prezentul articol se aplica livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii efectuate de persoanele impozabile prevazute la alin. (1).
(6) Cifra de afaceri care serveste drept referinta la aplicarea alin. (1) este constituita din suma, fara taxa pe valoarea adaugata, a livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii taxabile, incluzând si operatiunile scutite cu drept de deducere, potrivit art. 143 si 144.
(7) Persoanele impozabile scutite potrivit dispozitiilor prezentului articol nu au dreptul de deducere conform art. 145 si nici nu pot sa înscrie taxa pe facturile lor. În cazul în care sunt beneficiari ai prestarilor de servicii prevazute la art. 150 alin. (1) lit. b) si art. 151 alin. (1) lit. b), persoanele impozabile sunt obligate sa îndeplineasca obligatiile prevazute la art. 155 alin. (4), art. 156 si 157.

CAPITOLUL XIII
Obligatiile platitorilor de taxa pe valoarea adaugata

Înregistrarea platitorilor de taxa pe valoarea adaugata

Art. 153. - (1) Orice persoana impozabila trebuie sa declare începerea, schimbarea si încetarea activitatii sale ca persoana impozabila. Conditiile în care persoanele impozabile se înregistreaza ca platitor de taxa pe valoarea adaugata sunt prevazute de legislatia privind înregistrarea fiscala a platitorilor de impozite si taxe.
(2) Orice persoana impozabila, înregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, care realizeaza exclusiv operatiuni care nu dau drept de deducere, trebuie sa solicite scoaterea din evidenta ca platitor de taxa pe valoarea adaugata.
(3) Orice persoana impozabila, înregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, trebuie sa solicite scoaterea din evidenta ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, în caz de încetare a activitatii, în termen de 15 zile de la data actului în care se consemneaza situatia respectiva. Taxa pe valoarea adaugata datorata la bugetul de stat trebuie achitata înainte de scoaterea din evidenta ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, cu exceptia situatiei în care activitatea acesteia a fost preluata de catre alta persoana impozabila, înregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata.

Definirea asocierilor din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata

Art. 154. - În întelesul taxei pe valoarea adaugata, o asociere sau alta organizatie care nu are personalitate juridica se considera a fi o persoana impozabila separata, pentru acele activitati economice desfasurate de asociati sau parteneri în numele asociatiei sau organizatiei respective, cu exceptia asociatiilor în participatiune.

Facturile fiscale

Art. 155. - (1) Orice persoana impozabila, înregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, are obligatia sa emita factura fiscala pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii efectuate, catre fiecare beneficiar. Persoanele impozabile, care nu sunt înregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, nu au dreptul sa emita facturi fiscale si nici sa înscrie taxa pe valoarea adaugata pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii efectuate catre alta persoana, în documentele emise. Prin norme se stabilesc situatiile în care factura fiscala poate fi emisa si de alta persoana decât cea care efectueaza livrarea de bunuri.
(2) Pentru livrari de bunuri factura fiscala se emite la data livrarii de bunuri, iar pentru prestari de servicii cel mai târziu pâna la data de 15 a lunii urmatoare celei în care prestarea a fost efectuata.
(3) Pentru bunurile livrate cu aviz de însotire, factura fiscala trebuie emisa în termen de cel mult 5 zile lucratoare de la data livrarii, fara a depasi finele lunii în care a avut loc livrarea.
(4) Pentru prestarile de servicii efectuate de prestatori stabiliti în strainatate, pentru care beneficiarii au obligatia platii taxei pe valoarea adaugata, acestia din urma, daca sunt înregistrati ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, trebuie sa autofactureze operatiunile respective, prin emiterea unei facturi fiscale, la data primirii facturii prestatorului sau la data efectuarii platii catre prestator, în cazul în care nu s-a primit factura prestatorului pâna la aceasta data. Operatiunile de leasing extern se autofactureaza de catre beneficiarii din România, înregistrati ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, la data stabilita prin contract pentru plata ratelor de leasing si/sau la data platii de sume în avans. Persoanele care nu sunt înregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata vor urma procedura prevazuta la art. 156 alin. (3). Regimul fiscal al facturilor fiscale emise prin autofacturare se stabileste prin norme.
(5) Pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii care se efectueaza continuu, cum sunt energia electrica, energia termica, gazele naturale, apa, serviciile telefonice si altele asemenea, factura fiscala trebuie emisa la data la care intervine exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata, cu exceptiile prevazute în alte acte normative.
(6) În cazul operatiunilor de leasing intern, a operatiunilor de închiriere, concesionare sau arendare de bunuri, factura fiscala trebuie sa fie emisa la fiecare din datele specificate în contract, pentru plata ratelor, chiriei, redeventei sau arendei, dupa caz. În cazul încasarii de avansuri, fata de data prevazuta în contract se emite factura fiscala la data încasarii avansului.
(7) Daca plata pentru operatiuni taxabile este încasata înainte ca bunurile sa fie livrate sau înaintea finalizarii prestarii serviciilor, factura fiscala trebuie sa fie emisa în termen de cel mult 5 zile lucratoare de la fiecare data când este încasat un avans, fara a depasi finele lunii în care a avut loc încasarea.
(8) Factura fiscala trebuie sa cuprinda obligatoriu urmatoarele informatii:
a) seria si numarul facturii;
b) data emiterii facturii;
c) numele, adresa si codul de înregistrare fiscala al persoanei care emite factura;
d) numele, adresa si codul de înregistrare fiscala, dupa caz, al beneficiarului de bunuri sau servicii;
e) denumirea si cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate;
f) valoarea bunurilor sau serviciilor, exclusiv taxa pe valoarea adaugata;
g) cota de taxa pe valoarea adaugata sau mentiunea scutit cu drept de deducere, scutit fara drept de deducere, neimpozabil sau neinclus în baza de impozitare, dupa caz;
h) valoarea taxei pe valoarea adaugata, pentru operatiunile taxabile.
(9) Prin derogare de la alin. (1), persoanele impozabile înregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata nu au obligatia sa emita factura fiscala pentru urmatoarele operatiuni, cu exceptia cazurilor când beneficiarul solicita factura fiscala;
a) transportul persoanelor cu taximetre, precum si transportul persoanelor pe baza biletelor de calatorie sau a abonamentelor;
b) livrari de bunuri prin magazinele de comert cu amanuntul si prestari de servicii catre populatie, consemnate în documente fara nominalizarea cumparatorului;
c) livrari de bunuri si prestari de servicii consemnate în documente specifice aprobate prin lege.

Evidenta operatiunilor impozabile si depunerea decontului

Art. 156. - (1) Persoanele impozabile, înregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, au urmatoarele obligatii din punct de vedere al evidentei operatiunilor impozabile:
a) sa tina evidenta contabila potrivit legii, astfel încât sa poata determina baza de impozitare si taxa pe valoarea adaugata colectata pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii efectuate, precum si cea deductibila aferenta achizitiilor;
b) sa asigure conditiile necesare pentru emiterea documentelor, prelucrarea informatiilor si conducerea evidentelor prevazute de reglementarile în domeniul taxei pe valoarea adaugata;
c) sa furnizeze organelor fiscale toate justificarile necesare în vederea stabilirii operatiunilor realizate atât la sediul principal, cât si la subunitati;
d) sa contabilizeze distinct veniturile si cheltuielile rezultate din operatiunile asocierilor în participatiune. Drepturile si obligatiile legale privind taxa pe valoarea adaugata revin asociatului care contabilizeaza veniturile si cheltuielile, potrivit contractului încheiat între parti. La sfârsitul perioadei de raportare, veniturile si cheltuielile, înregistrate pe naturi, se transmit pe baza de decont fiecarui asociat, în vederea înregistrarii acestora în contabilitatea proprie. Sumele decontate între parti fara respectarea acestor prevederi se supun taxei pe valoarea adaugata, în cotele prevazute de lege.
(2) Persoanele înregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata trebuie sa întocmeasca si sa depuna la organul fiscal competent, pentru fiecare perioada fiscala, pâna la data de 25 a lunii urmatoare perioadei fiscale inclusiv, decontul de taxa pe valoarea adaugata, potrivit modelului stabilit de Ministerul Finantelor Publice. Operatiunile prevazute la art. 150 alin. (1) lit. b) si art. 151 alin. (1) lit. b) vor fi evidentiate în decontul de taxa pe valoarea adaugata atât ca taxa colectata, cât si ca taxa deductibila. Pentru platitorii de taxa pe valoarea adaugata în regim mixt se aplica prevederile art. 147, pentru determinarea taxei de dedus.
(3) Persoanele neînregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, care sunt beneficiari ai operatiunilor prevazute la art. 150 alin. (1) lit. b) si art. 151 alin. (1) lit. b), trebuie sa întocmeasca un decont de taxa pe valoarea adaugata special, potrivit modelului stabilit de Ministerul Finantelor Publice, pe care îl depun la organul fiscal competent numai atunci când realizeaza astfel de operatiuni. Decontul se depune pâna la data de 25 a lunii urmatoare celei în care a fost primita factura prestatorului sau a fost efectuata plata catre prestator, în cazul platilor fara factura. Pentru operatiunile de leasing extern, decontul special se depune pâna la data de 25 a lunii urmatoare celei stabilite prin contract pentru plata ratelor de leasing si/sau celei în care au fost efectuate plati în avans.

Plata taxei pe valoarea adaugata la buget

Art. 157. - (1) Persoanele obligate la plata taxei trebuie sa achite taxa pe valoarea adaugata datorata, stabilita prin decontul întocmit pentru fiecare perioada fiscala sau prin decontul special, pâna la data la care au obligatia depunerii acestora, potrivit art. 156 alin. (2) si (3).
(2) Taxa pe valoarea adaugata pentru importuri de bunuri, cu exceptia celor scutite de taxa pe valoarea adaugata, se plateste la organul vamal, în conformitate cu regulile în vigoare privind plata drepturilor de import.
(3) Prin derogare de la alin. (2), nu se face plata efectiva la organele vamale de catre persoanele înregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata care au obtinut certificatele de exonerare prevazute la alin. (4), pentru urmatoarele:
a) importul de masini industriale, utilaje tehnologice, instalatii, echipamente, aparate de masura si control, automatizari, destinate realizarii de investitii, precum si importul de masini agricole si mijloace de transport destinate realizarii de activitati productive;
b) importul de materii prime si materiale consumabile care nu se produc sau sunt deficitare în tara, stabilite prin norme, si sunt destinate utilizarii în cadrul activitatii economice a persoanei care realizeaza importul.
(4) Persoanele impozabile înregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, care efectueaza importuri de natura celor prevazute la alin. (3), trebuie sa solicite eliberarea unui certificat de exonerare de la plata în vama a taxei pe valoarea adaugata, emis de catre organele fiscale competente. Pot solicita eliberarea unui astfel de certificat numai persoanele care nu au obligatii bugetare restante, reprezentând impozite, taxe, contributii, inclusiv contributiile individuale ale salariatilor si orice alte venituri bugetare, cu exceptia celor esalonate si/sau reesalonate la plata. Pe baza certificatelor prezentate de importatori, organele vamale au obligatia sa acorde liberul de vama pentru bunurile importate. Procedura de acordare a certificatelor de exonerare de la plata în vama a taxei pe valoarea adaugata se stabileste prin norme.
(5) Importatorii care au obtinut certificatele de exonerare de la plata în vama a taxei pe valoarea adaugata evidentiaza taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor importate în decontul de taxa pe valoarea adaugata, atât ca taxa colectata, cât si ca taxa deductibila. Pentru platitorii de taxa pe valoarea adaugata în regim mixt se aplica prevederile art. 147, pentru determinarea taxei de dedus.

Responsabilitatea platitorilor si a organelor fiscale

Art. 158. - (1) Orice persoana obligata la plata taxei pe valoarea adaugata poarta raspunderea pentru calcularea corecta si plata la termenul legal a taxei pe valoarea adaugata catre bugetul de stat si pentru depunerea la termenul legal a deconturilor de taxa pe valoarea adaugata, prevazute la art. 156 alin. (2) si (3), la organul fiscal competent, conform prezentului titlu si cu legislatia vamala în vigoare.
(2) Taxa pe valoarea adaugata se administreaza de catre organele fiscale si de autoritatile vamale, pe baza competentelor lor, asa cum sunt precizate în prezentul titlu, în normele procedurale în vigoare si în legislatia vamala în vigoare.

CAPITOLUL XIV
Dispozitii comune

Documentele fiscale

Art. 159. - Modelul si continutul formularelor de facturi fiscale sau alte documente legal aprobate, jurnale pentru cumparari, jurnale pentru vânzari, borderouri zilnice de vânzare/încasare si alte documente necesare în vederea aplicarii prezentului titlu se stabilesc de catre Ministerul Finantelor Publice si sunt obligatorii pentru platitorii de taxa pe valoarea adaugata.

Corectarea documentelor

Art. 160. - (1) Corectarea informatiilor înscrise în facturi fiscale sau alte documente legal aprobate se va efectua astfel:
a) în cazul în care documentul nu a fost transmis catre beneficiar, acesta se anuleaza si se emite un nou document;
b) în cazul în care documentul a fost transmis beneficiarului, se emite un nou document care trebuie sa cuprinda, pe de o parte, informatiile din documentul initial, numarul si data documentului corectat, valorile cu semnul minus, iar, pe de alta parte, informatiile si valorile corecte. Documentele respective se vor înregistra în jurnalul de vânzari, respectiv de cumparari, si vor fi preluate în deconturile întocmite de furnizor si, respectiv, de beneficiar, pentru perioada în care a avut loc corectarea.
(2) În situatiile prevazute la art. 138, furnizorii de bunuri si/sau prestatorii de servicii trebuie sa emita facturi fiscale sau alte documente legal aprobate, cu valorile înscrise cu semnul minus când baza de impozitare se diminueaza sau, dupa caz, fara semnul minus, daca baza de impozitare se majoreaza, care vor fi transmise si beneficiarului. Documentele respective se vor înregistra în jurnalul de vânzari, respectiv de cumparari, si vor fi preluate în deconturile întocmite de furnizor si, respectiv, de beneficiar, pentru perioada fiscala în care s-a efectuat ajustarea.

CAPITOLUL XV
Dispozitii tranzitorii

Dispozitii tranzitorii

Art. 161. - (1) Operatiunile efectuate dupa data intrarii în vigoare a prezentului titlu în baza unor contracte în derulare vor fi supuse prevederilor prezentului titlu, cu exceptiile prevazute de prezentul articol. Ordonatorii de credite, în cazul institutiilor publice, au obligatia sa asigure fondurile necesare platii taxei pe valoarea adaugata în situatia în care operatiunile respective nu mai sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata sau în cazul modificarii de cota.
(2) Certificatele pentru amânarea exigibilitatii taxei pe valoarea adaugata, eliberate în baza art. 17 din Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adaugata, republicata, ramân valabile pâna la data expirarii perioadelor pentru care au fost acordate.
(3) Certificatele de suspendare a platii taxei pe valoarea adaugata în vama, eliberate în baza art. 29 lit. D.c) din Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adaugata, republicata, nu îsi mentin valabilitatea pentru importuri efectuate dupa data de 1 ianuarie 2004 inclusiv. Importurile efectuate pâna la data de 31 decembrie 2003 inclusiv, pe baza de certificate de suspendare a platii taxei în vama, îsi mentin regimul fiscal, de la data efectuarii importului respectiv, plata taxei pe valoarea adaugata urmând a se efectua la organele fiscale, pâna la termenele pentru care a fost acordata suspendarea.
(4) Prin norme se stabilesc reguli diferite pentru operatiunile de intermediere în turism, vânzarile de bunuri second-hand, operatiunile realizate de casele de amanet.
(5) În cazul oricarui act normativ care este în vigoare la data intrarii în vigoare a prezentului cod si prevede aplicarea cotei zero a taxei pe valoarea adaugata aferente unei operatiuni, în întelesul prezentului cod, operatiunea respectiva se considera scutita cu drept de deducere.
(6) Constructiile de locuinte realizate prin Agentia Nationala pentru Locuinte, pe baza de contracte ferme încheiate cu societati de constructii, pâna la data de 31 mai 2002 inclusiv, beneficiaza de scutire cu drept de deducere a taxei pe valoarea adaugata pâna la finalizarea constructiei, potrivit termenilor contractuali, inclusiv celor introdusi prin acte aditionale impuse de situatii tehnice justificate.
(7) Referirile la taxa pe valoarea adaugata din actele normative prevazute la lit. a)-q) ramân în vigoare pâna la data de 31 decembrie 2006, cu exceptia cazurilor în care actul normativ prevede aplicarea, pe o perioada limitata de timp a acestor prevederi, si care se vor aplica pe perioada prevazuta în actul normativ prin care au fost acordate, cu conditia sa nu depaseasca data de 31 decembrie 2006:
a) art. 6 lit. b) si c) din Ordonanta Guvernului nr. 116/1998 privind instituirea regimului special pentru activitatea de transport maritim international, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 29 august 1998, cu modificarile ulterioare;
b) lit. a), b) si f) ale anexei nr. 1 la Hotarârea Guvernului nr. 445/1999 privind acordarea de facilitati si conditiile de realizare a investitiei la Societatea Comerciala "Automobile Dacia" - S.A., publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 7 iunie 1999, cu modificarile ulterioare;
c) art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2000 pentru abrogarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 67/1999 privind unele masuri pentru dezvoltarea activitatii economice, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 12 mai 2000, aprobata prin Legea nr. 302/2001, cu modificarile ulterioare;
d) art. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 131/2000 privind instituirea unor masuri pentru facilitarea exploatarii porturilor, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 15 octombrie 2002, cu modificarile ulterioare;
e) Legea nr. 423/2001 pentru sprijinirea sectorului de pescuit la Marea Neagra, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 23 iulie 2001;
f) art. 2 si 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 247/2000 privind scutirea de la plata taxelor vamale a importurilor necesare pentru "Reparatia capitala cu modernizare pentru cresterea sigurantei si capacitatii Centralei Hidroelectrice Portile de Fier I", publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 7 decembrie 2000, aprobata prin Legea nr. 251/2001, cu completarile ulterioare;
g) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 125/2001 privind unele masuri pentru executia lucrarilor de reabilitare a Grupului nr. 1 de 210 MW din Centrala Termoelectrica Mintia - Deva, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 659 din 19 octombrie 2001, aprobata prin Legea nr. 119/2002;
h) art. 12, 13 si 14 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 119/2001 privind unele masuri pentru privatizarea Societatii Comerciale Combinatul Siderurgic "Sidex" - S.A. Galati, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 5 octombrie 2001, cu modificarile si completarile ulterioare;
i) art. 41 alin. (2) si art. 70 alin. (7) din Legea bibliotecilor nr. 334/2002, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 18 iunie 2002;
j) art. 1 din Legea nr. 192/2002 privind scutirea de la plata drepturilor de import a bunurilor provenite sau finantate direct din fonduri nerambursabile NATO, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 273 din 23 aprilie 2002;
k) art. 38 alin. (1) lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia speciala si încadrarea în munca a persoanelor cu handicap, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 310 din 30 iunie 1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 519/2002, cu modificarile ulterioare;
l) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2002 privind amânarea platii în vama a taxei pe valoarea adaugata aferenta importurilor de bunuri efectuate de firma Bombardier Transportation Sweden AB, precum si amânarea exigibilitatii taxei pe valoarea adaugata aferente livrarilor de bunuri si/sau prestarilor de servicii efectuate de persoane juridice române catre aceasta firma pentru asamblarea a 18 trenuri noi de metrou, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 28 ianuarie 2002, aprobata prin Legea nr. 250/2002;
m) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 52/2002 privind amânarea platii în vama a taxei pe valoarea adaugata aferente importurilor de bunuri efectuate de Societatea Nationala de Transport Feroviar de Calatori "C.F.R. Calatori" - S.A., precum si amânarea exigibilitatii taxei pe valoarea adaugata aferenta livrarilor de bunuri si/sau prestarii de servicii efectuate de persoane juridice române pentru realizarea Proiectului de modernizare si reparatie generala a 100 vagoane de calatori de catre firma "Alstom - De Dietrich Feroviaire" din Franta, finantat din credit de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si Banca "Paribas" - Franta, contractat cu garantia statului, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 7 mai 2002, aprobata prin Legea nr. 441/2002;
n) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2003 privind suspendarea platii taxei pe valoarea adaugata la organele vamale pentru echipamente din import destinate înzestrarii Serviciului de Informatii Externe si Serviciului de Telecomunicatii Speciale, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 16 aprilie 2003, aprobata prin Legea nr. 317/2003;
o) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 47/2003 pentru suspendarea platii taxei pe valoarea adaugata la organele vamale pentru echipamente din import destinate înzestrarii Ministerului de Interne, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 19 iunie 2003, aprobata prin Legea nr. 465/2003;
p) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 49/2003 privind suspendarea platii taxei pe valoarea adaugata la organele vamale pentru echipamente de import destinate înzestrarii Ministerului Afacerilor Externe, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 23 iunie 2003, aprobata prin Legea nr. 447/2003;
q) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 79/2003 privind suspendarea platii taxei pe valoarea adaugata la organele vamale pentru echipamentele din import destinate înzestrarii Serviciului de Protectie si Paza, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 666 din 19 septembrie 2003, aprobata prin Legea nr. 489/2003.

TITLUL VII
Accize

CAPITOLUL I
Accize armonizate

SECTIUNEA 1
Dispozitii generale

Sfera de aplicare

Art. 162. - Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datoreaza bugetului de stat, pentru urmatoarele produse provenite din productia interna sau din import:
a) bere;
b) vinuri;
c) bauturi fermentate, altele decât bere si vinuri;
d) produse intermediare;
e) alcool etilic;
f) produse din tutun;
g) uleiuri minerale.

Definitii

Art. 163. - În întelesul prezentului titlu, se vor folosi urmatoarele definitii:
a) produsele accizabile sunt produsele prevazute la art. 162;
b) productia de produse accizabile reprezinta orice operatiune prin care aceste produse sunt fabricate, procesate sau modificate sub orice forma;
c) antrepozitul fiscal este locul, aflat sub controlul autoritatii fiscale competente, unde produsele accizabile sunt produse, transformate, detinute, primite sau expediate în regim suspensiv, de catre antrepozitarul autorizat, în exercitiul activitatii, în anumite conditii prevazute de prezentul titlu si de norme;
d) antrepozitul vamal este locul aprobat de autoritatea vamala conform Codului vamal al României;
e) antrepozitarul autorizat este persoana fizica sau juridica autorizata de autoritatea fiscala competenta, în exercitarea activitatii acesteia, sa produca, sa transforme, sa detina, sa primeasca si sa expedieze produse accizabile, într-un antrepozit fiscal;
f) regimul suspensiv este regimul fiscal conform caruia plata accizelor este suspendata pe perioada producerii, transformarii, detinerii si deplasarii produselor;
g) documentul administrativ de însotire a marfii - DAI - este documentul care trebuie folosit la miscarea produselor accizabile în regim suspensiv;
h) codul NC reprezinta pozitia tarifara, subpozitia tarifara sau codul tarifar, conform Nomenclaturii Combinate din Tariful Vamal de Import al României valabil în anul 2003.

Faptul generator

Art. 164. - Produsele prevazute la art. 162 sunt supuse accizelor în momentul producerii lor în România sau la momentul importului lor în tara.

Exigibilitatea

Art. 165. - Acciza este exigibila în momentul eliberarii pentru consum sau când se constata pierderi sau lipsuri de produse accizabile.

Eliberarea pentru consum

Art. 166. - (1) În întelesul prezentului titlu, eliberarea pentru consum reprezinta:
a) orice iesire a produselor accizabile din regimul suspensiv;
b) orice productie de produse accizabile în afara regimului suspensiv;
c) orice import de produse accizabile, daca produsele accizabile nu sunt plasate în regim suspensiv;
d) utilizarea de produse accizabile în interiorul antrepozitului fiscal, altfel decât ca materie prima;
e) orice detinere în afara regimului suspensiv a produselor accizabile care nu au fost introduse în sistemul de accizare, în conformitate cu prezentul titlu.
(2) Nu se considera eliberare pentru consum miscarea produselor accizabile din antrepozitul fiscal, în conditiile prevazute la sectiunea a 5-a din prezentul capitol si conform prevederilor din norme, catre:
a) un alt antrepozit fiscal în România, autorizat pentru respectivele produse accizabile;
b) o alta tara.

Importul

Art. 167. - (1) În întelesul prezentului titlu, import reprezinta orice intrare de produse accizabile în România, cu exceptia:
a) plasarii produselor accizabile importate sub un regim vamal suspensiv în România;
b) distrugerii sub supravegherea autoritatii vamale a produselor accizabile;
c) plasarii produselor accizabile în zone libere, în conditiile prevazute de legislatia vamala în vigoare.
(2) Se considera, de asemenea, import:
a) scoaterea unui produs accizabil dintr-un regim vamal suspensiv, în cazul în care produsul ramâne în România;
b) utilizarea în scop personal în România a unor produse accizabile plasate în regim vamal suspensiv;
c) aparitia oricarui alt eveniment care genereaza obligatia platii drepturilor vamale de import.
(3) Pentru importurile de produse accizabile se aplica prevederile legislatiei vamale.

Producerea si detinerea în regim suspensiv

Art. 168. - (1) Este interzisa producerea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal.
(2) Este interzisa detinerea unui produs accizabil în afara antrepozitului fiscal, daca acciza pentru acel produs nu a fost platita.
(3) Prevederile alin. (1) si (2) nu se aplica pentru berea, vinurile si bauturile fermentate, altele decât bere si vinuri, produse în gospodariile individuale pentru consumul propriu.

SECTIUNEA a 2-a
Produse accizabile

Bere

Art. 169. - (1) În întelesul prezentului titlu, bere reprezinta orice produs încadrat la codul NC 2203 00 sau orice produs care contine un amestec de bere si de bauturi nealcoolice, încadrat la codul NC 2206 00, având, si într-un caz, si în altul, o concentratie alcoolica mai mare de 0,5% în volum.
(2) Pentru berea produsa de micii producatori independenti, care detin instalatii de fabricatie cu o capacitate nominala anuala care nu depaseste 200.000 hl, se aplica accize specifice reduse. Acelasi regim se aplica si pentru berea importata de la micii producatori independenti, cu o capacitate nominala anuala care nu depaseste 200.000 hl.
(3) Fiecare agent economic producator de bere are obligatia de a depune la organul fiscal teritorial la care este înregistrat ca antrepozitar autorizat, pâna la data de 15 ianuarie a fiecarui an, o declaratie pe propria raspundere privind capacitatile de productie pe care le detine.
(4) Beneficiaza de nivelul redus al accizelor toti agentii economici mici producatori care îndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: sunt agenti economici producatori de bere care, din punct de vedere juridic si economic, sunt independenti fata de orice alt agent economic producator de bere; utilizeaza instalatii fizice distincte de cele ale altor fabrici de bere; folosesc spatii de productie diferite de cele ale oricarui alt agent economic producator de bere si nu functioneaza sub licenta de produs a altui agent economic producator de bere.
(5) În situatia în care un agent economic producator de bere, care beneficiaza de nivelul redus al accizelor, îsi mareste capacitatea de productie, prin achizitionarea de noi capacitati sau extinderea celor existente, acesta va înstiinta în scris organul fiscal la care este înregistrat ca antrepozitar autorizat despre modificarile produse, va calcula si va varsa la bugetul de stat accizele, în cuantumul corespunzator noii capacitati de productie, începând cu luna imediat urmatoare celei în care a avut loc punerea în functiune a acesteia.
(6) Este exceptata de la plata accizelor berea fabricata de persoana fizica si consumata de catre aceasta si membrii familiei sale, cu conditia sa nu fie vânduta.

Vinuri

Art. 170. - (1) În întelesul prezentului titlu, vinurile sunt:
a) vinuri linistite, care cuprind toate produsele încadrate la codurile NC 2204 si 2205, cu exceptia vinului spumos, asa cum este definit la lit. b), si care:
1. au o concentratie alcoolica mai mare de 1,2% în volum, dar care nu depaseste 15% în volum, si la care alcoolul continut în produsul finit rezulta în întregime din fermentare; sau
2. au o concentratie alcoolica mai mare de 15% în volum, dar care nu depaseste 18% în volum, au fost obtinute fara nici o îmbogatire, si la care alcoolul continut în produsul finit rezulta în întregime din fermentare.
b) vinuri spumoase, care cuprind toate produsele încadrate la codurile: NC 2204 10; 2204 21 10, 2204 29 10 si 2205, si care:
1. sunt prezentate în sticle închise, cu un dop tip ciuperca, fixat cu ajutorul legaturilor sau care sunt sub presiune datorata dioxidului de carbon în solutie egala sau mai mare de 3 bari; si
2. au o concentratie alcoolica care depaseste 1,2% în volum, dar care nu depaseste 15% în volum, si la care alcoolul continut în produsul finit rezulta în întregime din fermentare.
(2) Este exceptat de la plata accizelor vinul fabricat de persoana fizica si consumat de catre aceasta si membrii familiei sale, cu conditia sa nu fie vândut.

Bauturi fermentate, altele decât bere si vinuri

Art. 171. - (1) În întelesul prezentului titlu, bauturile fermentate, altele decât bere si vinuri, reprezinta:
a) alte bauturi fermentate linistite care se încadreaza la codurile NC 2204 si 2205 si care nu sunt prevazute la art. 170, ca si toate produsele încadrate la codurile NC 2206 00, cu exceptia altor bauturi fermentate spumoase, asa cum sunt definite la lit. b), si a produsului prevazut la art. 169, având:
1. o concentratie alcoolica ce depaseste 1,2% în volum, dar nu depaseste 10% în volum; sau
2. o concentratie alcoolica ce depaseste 10% în volum, dar nu depaseste 15% în volum, si la care alcoolul continut în produsul finit rezulta în întregime din fermentare.
b) alte bauturi fermentate spumoase care se încadreaza la codurile: NC 2206 00 31; 2206 00 39; 2204 10; 2204 21 10; 2204 29 10 si 2205, care nu intra sub incidenta art. 170 si care sunt prezentate în sticle închise cu un dop tip ciuperca, fixat cu ajutorul legaturilor sau care sunt sub presiune datorata dioxidului de carbon în solutie egala sau mai mare de 3 bari, si care:
1. au o concentratie alcoolica care depaseste 1,2% în volum, dar nu depaseste 13% în volum; sau
2. au o concentratie alcoolica care depaseste 13% în volum, dar nu depaseste 15% în volum si la care alcoolul continut în produsul finit rezulta în întregime din fermentare.
(2) Sunt exceptate de la plata accizelor bauturile fermentate, altele decât bere si vinuri, fabricate de persoana fizica si consumate de catre aceasta si membrii familiei sale, cu conditia sa nu fie vândute.

Produse intermediare

Art. 172. - (1) În întelesul prezentului titlu, produsele intermediare reprezinta toate produsele care au o concentratie alcoolica ce depaseste 1,2% în volum, dar nu depaseste 22% în volum, si care se încadreaza la codurile: NC 2204, 2205 si 2206 00, dar care nu intra sub incidenta art. 169-171.
(2) se considera produse intermediare si orice bautura fermentata linistita prevazuta la art. 171 alin. (1) lit. a), care are o concentratie alcoolica ce depaseste 5,5% în volum si care nu rezulta în întregime din fermentare, si orice bautura fermentata spumoasa prevazuta la art. 171 alin. (1) lit. b), care are o concentratie alcoolica ce depaseste 8,5% în volum si care nu rezulta în întregime din fermentare.

Alcool etilic

Art. 173. - În întelesul prezentului titlu, alcool etilic reprezinta:
a) toate produsele care au o concentratie alcoolica ce depaseste 1,2% în volum si care sunt încadrate la codurile NC 2207 si 2208, chiar atunci când aceste produse fac parte dintr-un produs încadrat la alt capitol al nomenclaturii combinate;
b) produsele care au o concentratie alcoolica ce depaseste 22% si care sunt cuprinse la codurile NC 2204, 2205 si 2206 00;
c) tuica si rachiuri de fructe;
d) orice alt produs, în solutie sau nu, care contine bauturi spirtoase potabile.

Produse din tutun

Art. 174. - (1) În întelesul prezentului titlu, produse din tutun sunt:
a) tigarete;
b) tigari si tigari de foi;
c) tutun de fumat:
1. tutun de fumat fin taiat, destinat rularii în tigarete;
2. alte tutunuri de fumat.
(2) Se considera tigarete:
a) rulourile de tutun destinate fumatului ca atare si care nu sunt tigari sau tigari de foi, în sensul alin. (3);
b) rulourile de tutun care se pot introduce într-un tub de hârtie de tigarete, prin simpla mânuire neindustriala;
c) rulourile de tutun care se pot înfasura în hârtie de tigarete, prin simpla mânuire neindustriala;
d) orice produs care contine partial alte substante decât tutunul, dar care respecta criteriile prevazute la lit. a), b) sau c).
(3) Se considera tigari sau tigari de foi, daca se pot fuma ca atare, dupa cum urmeaza:
a) rulourile de tutun care contin tutun natural;
b) rulourile de tutun care au un învelis exterior din tutun natural;
c) rulourile de tutun care au o umplutura din amestec taiat fin, învelis exterior de culoarea normala a unei tigari, care acopera complet produsul, inclusiv filtrul, dar exclusiv mustiucul, daca este cazul, si un liant, cu conditia ca:
1. învelisul si liantul sa fie din tutun reconstituit;
2. masa unitara a rolei de tutun, excluzând filtrul sau mustiucul, sa nu fie sub 1,2 grame; si
3. învelisul sa fie fixat în forma de spirala, cu un unghi ascutit de minimum 30 grade fata de axa longitudinala a tigarii.
d) rulourile de tutun, care au o umplutura din amestec taiat fin, învelis exterior de culoare normala a unei tigari, din tutun reconstituit, care acopera complet produsul, inclusiv filtrul, dar exclusiv mustiucul, daca este cazul, cu conditia ca:
1. masa unitara a ruloului, excluzând filtrul si mustiucul, sa fie egala sau mai mare de 2,3 grame; si
2. circumferinta ruloului de tutun de minimum o treime din lungimea tigarii sa nu fie sub 34 mm.
e) orice produs care contine partial alte substante decât tutunul, dar care respecta criteriile de la lit. a), b), c) sau d) si are învelisul din tutun natural, învelisul si liantul din tutun reconstituit sau învelisul din tutun reconstituit.
(4) Se considera tutun de fumat:
a) tutunul taiat sau farâmitat într-un alt mod, rasucit sau presat în bucati, si care poate fi fumat fara prelucrare industriala;
b) deseurile de tutun prelucrate pentru vânzarea cu amanuntul, care nu sunt prevazute la alin. (2) si (3);
c) orice produs care contine partial alte substante decât tutunul, daca produsul respecta criteriile de la lit. a) sau b).
(5) Se considera tutun de fumat fin taiat destinat rularii în tigarete:
a) tutunul de fumat, asa cum este definit la alin. (4), pentru care mai mult de 25% din greutate o reprezinta particulele de tutun ce au o latime sub 1 mm;
b) tutunul de fumat pentru care mai mult de 25% din greutate o reprezinta particulele de tutun ce au o latime mai mare de 1 mm, daca tutunul de fumat este vândut sau destinat vânzarii pentru rularea tigaretelor.
(6) Se considera alt tutun de fumat orice tutun de fumat care nu este tutun de fumat taiat fin.
(7) Un rulou de tutun prevazut la alin. (2) este considerat, pentru aplicarea accizei, ca doua tigarete - atunci când are o lungime, excluzând filtrul si mustiucul, mai mare de 9 cm, fara sa depaseasca 18 cm; ca trei tigarete - când are o lungime, excluzând filtrul si mustiucul, mai mare de 18 cm, fara sa depaseasca 27 cm, si asa mai departe.

Uleiuri minerale

Art. 175. - (1) În întelesul prezentului titlu, uleiuri minerale sunt:
a) produsele cu codul NC 2706 00 00;
b) produsele cu codurile: NC 2707 10; 2707 20; 2707 30; 2707 50; 2707 91 00; 2707 99 11; 2707 99 19;
c) produsele cu codul NC 2709 00;
d) produsele cu codul NC 2710;
e) produsele cu codul NC 2711, inclusiv metanul si propanul, pure din punct de vedere chimic, dar fara gazul natural;
f) produsele cu codurile: NC 2712 10; 2712 20; 2712 90 (fara produsele de la 2712 90 11 si 2712 90 19);
g) produsele cu codul NC 2715 00 00;
h) produsele cu codul NC 2901;
i) produsele cu codurile: NC 2902 11 00; 2902 19 90; 2902 20 00; 2902 30 00; 2902 41 00; 2902 42 00; 2902 43 00 si 2902 44 00;
j) produsele cu codurile NC 3403 11 00 si 3403 19;
k) produsele cu codul NC 3811;
l) produsele cu codul NC 3817 00.
(2) Uleiurile minerale pentru care se datoreaza accize sunt:
a) benzina cu plumb cu codurile: NC 2710 11 31; 2710 11 51 si 2710 11 59;
b) benzina fara plumb cu codurile: NC 2710 11 41; 2710 11 45 si 2710 11 49;
c) motorina cu codurile: NC 2710 19 41; 2710 19 45 si 2710 19 49;
d) pacura cu codurile: NC 2710 19 61; 2710 19 63; 2710 19 65 si 2710 19 69;
e) gazul petrolier lichefiat cu codurile: NC 2711 12 11 pâna la 2711 19 00;
f) gazul metan cu codul NC 2711 29 00;
g) petrol lampant cu codurile NC 2710 19 21 si 2710 19 25;
h) benzen, toluen, xileni si alte amestecuri de hidrocarburi aromatice cu codurile: NC 2707 10; 2707 20; 2707 30 si 2707 50.
(3) Uleiurile minerale, altele decât cele de la alin. (2), sunt supuse unei accize daca sunt destinate a fi utilizate, puse în vânzare sau utilizate drept combustibil sau carburant. Nivelul accizei va fi fixat în functie de destinatie, la nivelul aplicabil combustibilului pentru încalzit sau carburantului echivalent.
(4) Pe lânga produsele accizabile prevazute la alin. (1), orice produs destinat a fi utilizat, pus în vânzare sau utilizat drept carburant sau ca aditiv ori pentru a creste volumul final al carburantilor este impozitat drept carburant. Nivelul accizei va fi cel prevazut pentru benzina cu plumb.
(5) Orice hidrocarbura, cu exceptia carbunelui, lignitului, turbei sau a oricarei alte hidrocarburi solide similare sau a gazului natural, destinata a fi utilizata, pusa în vânzare sau utilizata pentru încalzire, este accizata cu acciza aplicabila uleiului mineral echivalent.
(6) Consumul de uleiuri minerale în incinta unui loc de productie de uleiuri minerale nu este considerat fapt generator de accize atunci când se efectueaza în scopuri de productie. Când acest consum se efectueaza în alte scopuri decât cel de productie si, în special, pentru propulsia vehiculelor, se considera ca un fapt generator de accize.

SECTIUNEA a 3-a
Nivelul accizelor

Nivelul accizelor

Art. 176. - Nivelul accizelor pentru urmatoarele produse este:
+------------------------------------------------------------------------------------+¦ ¦ Denumirea produsului ¦ ¦ Acciza*) ¦¦Nr. ¦ sau a grupei ¦ U.M. ¦(echivalent¦¦crt. ¦ de produse ¦ ¦ euro/U.M. ¦+-----+------------------------------------------------+-----------------+-----------¦¦ 0 ¦ 1 ¦ 2 ¦ 3 ¦+-----+------------------------------------------------+-----------------+-----------¦¦ 1. ¦Bere, ¦hl/1 grad Plato1)¦ 0,55 ¦¦ ¦din care: ¦ ¦ ¦¦ ¦1.1. Bere produsa de producatorii ¦ ¦ ¦¦ ¦independenti cu o capacitate de productie anuala¦ ¦ ¦¦ ¦ce nu depaseste 200 mii hl ¦ ¦ 0,47 ¦+-----+------------------------------------------------+-----------------+-----------¦¦ 2. ¦Vinuri ¦hl de produs ¦ ¦¦ ¦2.1. Vinuri linistite ¦ ¦ 0,00 ¦¦ ¦2.2. Vinuri spumoase ¦ ¦ 42,00 ¦+-----+------------------------------------------------+-----------------+-----------¦¦ 3. ¦Bauturi fermentate, altele decât bere si vinuri ¦hl de produs ¦ ¦¦ ¦3.1. linistite ¦ ¦ 0,00 ¦¦ ¦3.2. spumoase ¦ ¦ 42,00 ¦+-----+------------------------------------------------+-----------------+-----------¦¦ 4. ¦Produse intermediare ¦hl de produs ¦ 45,00 ¦+-----+------------------------------------------------+-----------------+-----------¦¦ 5. ¦Alcool etilic ¦hl alcool pur2) ¦ 150,00 ¦+------------------------------------------------------------------------------------¦¦ Produse din tutun ¦+------------------------------------------------------------------------------------¦¦ 6. ¦Tigarete ¦1.000 tigarete ¦ 4,47+32% ¦+-----+------------------------------------------------+-----------------+-----------¦¦ 7. ¦Tigari si tigari de foi ¦1.000 bucati ¦ 8,00 ¦+-----+------------------------------------------------+-----------------+-----------¦¦ 8. ¦Tutun destinat fumatului din care: ¦kg ¦ 16,00 ¦¦ ¦8.1. Tutun destinat rularii în tigarete ¦kg ¦ 11,00 ¦+------------------------------------------------------------------------------------¦¦ Uleiuri minerale ¦+------------------------------------------------------------------------------------¦¦ 9. ¦Benzine cu plumb ¦tona ¦ 404,00 ¦¦ ¦ ¦1.000 litri ¦ 311,00 ¦+-----+------------------------------------------------+-----------------+-----------¦¦10. ¦Benzine fara plumb ¦tona ¦ 347,00 ¦¦ ¦ ¦1.000 litri ¦ 267,00 ¦+-----+------------------------------------------------+-----------------+-----------¦¦11. ¦Motorine ¦tona ¦ 221,00 ¦¦ ¦11.1. Motorine, exclusiv tipul EURO (EN590) ¦1.000 litri ¦ 190,00 ¦¦ ¦11.2. Motorine EURO (EN590) ¦1.000 litri ¦ 186,00 ¦+-----+------------------------------------------------+-----------------+-----------¦¦12. ¦Pacura ¦tona ¦ 0,00 ¦+-----+------------------------------------------------+-----------------+-----------¦¦13. ¦Gaze petroliere lichefiate, din care: ¦tona ¦ 100,00 ¦¦ ¦13.1. Utilizate în consum casnic3) ¦tona ¦ 0,00 ¦+-----+------------------------------------------------+-----------------+-----------¦¦14. ¦Gaz metan ¦tona ¦ 0,00 ¦+-----+------------------------------------------------+-----------------+-----------¦¦15. ¦Petrol lampant (inclusiv kerosen)4) ¦tona ¦ 404,00 ¦+-----+------------------------------------------------+-----------------+-----------¦¦16. ¦Benzen, toluen, xileni si alte amestecuri ¦ ¦ ¦¦ ¦de hidrocarburi aromatice ¦tona ¦ 404,00 ¦+------------------------------------------------------------------------------------+

*) Nivelul accizelor armonizate va fi majorat anual începând cu data de 1 iulie 2004, prin hotarâre a Guvernului, în conformitate cu angajamentele asumate de România în procesul de negociere cu Uniunea Europeana, la Capitolul 10 - Impozitarea.
1) Gradul Plato reprezinta greutatea de zahar exprimata în grame, continuta în 100 g de solutie masurata la origine, la temperatura de 20°/4°C.
2) Hl alcool pur reprezinta 100 litri alcool etilic rafinat, cu concentratia de 100% alcool în volum, la temperatura de 20°C, continut într-o cantitate data de produs alcoolic.
3) Prin gaze petroliere lichefiate utilizate în consum casnic se întelege gazele petroliere lichefiate, distribuite în butelii tip aragaz.
4) Petrolul lampant utilizat drept combustibil de persoanele fizice nu se accizeaza.

Calculul accizei pentru tigarete

Art. 177. - (1) Pentru tigarete, acciza datorata este egala cu suma dintre acciza specifica si acciza ad valorem.
(2) Acciza specifica se calculeaza în echivalent euro pe 1.000 de tigarete.
(3) Acciza ad valorem se calculeaza prin aplicarea procentului legal stabilit, asupra pretului maxim de vânzare cu amanuntul.
(4) Pretul maxim de vânzare cu amanuntul este pretul la care produsul este vândut altor persoane decât comercianti si care include toate taxele si impozitele.
(5) Pretul maxim de vânzare cu amanuntul pentru orice marca de tigarete se stabileste de catre persoana care produce tigaretele în România sau care importa tigaretele si este adus la cunostinta publica în conformitate cu cerintele prevazute de norme.
(6) Este interzisa vânzarea, de catre orice persoana, a tigaretelor pentru care nu s-au stabilit si declarat preturi maxime de vânzare cu amanuntul.
(7) Este interzisa vânzarea de tigarete, de catre orice persoana, la un pret ce depaseste pretul maxim de vânzare cu amanuntul, declarat.

SECTIUNEA a 4-a
Regimul de antrepozitare

Reguli generale

Art. 178. - (1) Productia si/sau depozitarea produselor accizabile, acolo unde acciza nu a fost platita, poate avea loc numai într-un antrepozit fiscal.
(2) Un antrepozit fiscal poate fi folosit numai pentru producerea si/sau depozitarea de produse accizabile.
(3) Produsele accizabile supuse marcarii, potrivit prezentului titlu, nu pot fi depozitate în antrepozite fiscale de depozitare.
(4) Antrepozitul fiscal nu poate fi folosit pentru vânzarea cu amanuntul a produselor accizabile.
(5) Detinerea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal, pentru care nu se poate face dovada platii accizelor, atrage plata acestora.
(6) Fac exceptie de la prevederile alin. (4) antrepozitele fiscale care livreaza uleiuri minerale catre avioane si nave sau furnizeaza produse accizabile din magazinele duty-free.

Cererea de autorizare ca antrepozit fiscal

Art. 179. - (1) Un antrepozit fiscal poate functiona numai pe baza autorizatiei valabile emise de autoritatea fiscala competenta.
(2) În vederea obtinerii autorizatiei pentru ca un loc sa functioneze ca antrepozit fiscal, persoana care intentioneaza sa fie antrepozitar autorizat pentru acel loc trebuie sa depuna o cerere la autoritatea fiscala competenta în modul si sub forma prevazute în norme.
(3) Cererea trebuie sa contina informatii si sa fie însotita de documente cu privire la:
a) amplasarea si natura locului;
b) tipurile si cantitatea de produse accizabile estimate a fi produse si/sau depozitate în decursul unui an;
c) identitatea si alte informatii cu privire la persoana care urmeaza sa-si desfasoare activitatea ca antrepozitar autorizat;
d) capacitatea persoanei care urmeaza a fi antrepozitar autorizat de a satisface cerintele prevazute la art. 183.
(4) Persoana care intentioneaza sa fie antrepozitar autorizat va prezenta, de asemenea, o copie a contractului de administrare sau a actelor de proprietate ale sediului unde locul este amplasat. În plus, atunci când solicitantul nu este proprietarul locului, cererea trebuie sa fie însotita de o declaratie din partea proprietarului, prin care se confirma permisiunea de acces pentru personalul cu atributii de control.
(5) Persoana care îsi manifesta în mod expres intentia de a fi antrepozitar autorizat pentru mai multe antrepozite fiscale poate depune la autoritatea fiscala competenta o singura cerere. Cererea va fi însotita de documentele prevazute de prezentul titlu, aferente fiecarei locatii.

Conditii de autorizare

Art. 180. - Autoritatea fiscala competenta elibereaza autorizatia de antrepozit fiscal pentru un loc, numai daca sunt îndeplinite urmatoarele conditii:
a) locul urmeaza a fi folosit pentru producerea, îmbutelierea, ambalarea, primirea, detinerea, depozitarea si/sau expedierea produselor accizabile. În cazul unui loc ce va fi autorizat numai ca antrepozit fiscal de depozitare, cantitatea de produse accizabile depozitata trebuie sa fie mai mare decât cantitatea pentru care suma accizelor potentiale este de 50.000 euro. Conform prevederilor din norme, aceasta cantitate poate fi diferentiata, în functie de grupa de produse depozitata;
b) locul este amplasat, construit si echipat astfel încât sa se previna scoaterea produselor accizabile din acest loc fara plata accizelor;
c) locul nu va fi folosit pentru vânzarea cu amanuntul a produselor accizabile;
d) în cazul unei persoane fizice care urmeaza sa-si desfasoare activitatea ca antrepozitar autorizat, aceasta sa nu fi fost condamnata în mod definitiv pentru evaziune fiscala, abuz de încredere, fals, uz de fals, înselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita, în România sau în oricare din statele straine în care aceasta a avut domiciliul/rezidenta în ultimii 5 ani;
e) în cazul unei persoane juridice care urmeaza sa-si desfasoare activitatea ca antrepozitar autorizat, administratorii acestor persoane juridice sa nu fi fost condamnati în mod definitiv pentru evaziune fiscala, abuz de încredere, fals, uz de fals, înselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita, în România sau în oricare din statele straine în care aceasta a avut domiciliul/rezidenta în ultimii 5 ani;
f) persoana care urmeaza sa-si desfasoare activitatea ca antrepozitar autorizat trebuie sa dovedeasca ca poate îndeplini cerintele prevazute la art. 183.

Autorizarea ca antrepozit fiscal

Art. 181. - (1) Autoritatea fiscala competenta va notifica în scris autorizarea ca antrepozit fiscal, în termen de 60 de zile de la data depunerii documentatiei complete de autorizare.
(2) Autorizatia va contine urmatoarele:
a) elementele de identificare ale antrepozitarului autorizat;
b) descrierea si amplasarea locului antrepozitului fiscal;
c) tipul produselor accizabile si natura activitatii;
d) capacitatea maxima de depozitare, în cazul antrepozitelor fiscale utilizate numai pentru operatiuni de depozitare;
e) nivelul garantiei;
f) perioada de valabilitate a autorizatiei;
g) orice alte informatii relevante pentru autorizare.
(3) În cazul antrepozitelor fiscale autorizate pentru depozitare, capacitatea maxima de depozitare a antrepozitului fiscal propus va fi determinata de comun acord cu autoritatea fiscala competenta. O data determinata, aceasta nu va putea fi depasita, în conditiile autorizarii existente. Daca aceasta capacitate de depozitare depaseste maximul stabilit în autorizatie, va fi necesar ca, în termen de 15 zile de la modificarea capacitatii de depozitare initiale, sa se solicite o aprobare pentru circumstantele schimbate.
(4) Autorizatiile pot fi modificate de catre autoritatea fiscala competenta.
(5) Înainte de a fi modificata autorizatia, autoritatea fiscala competenta trebuie sa-l informeze pe antrepozitarul autorizat asupra modificarii propuse si a motivelor acesteia.
(6) Antrepozitarul autorizat poate solicita autoritatii fiscale competente modificarea autorizatiei.

Respingerea cererii de autorizare

Art. 182. - (1) Respingerea cererii de autorizare va fi comunicata în scris, o data cu motivele luarii acestei decizii.
(2) În cazul în care autoritatea fiscala competenta a respins cererea de autorizare a unui loc ca antrepozit fiscal, persoana care a depus cererea poate contesta aceasta decizie, conform prevederilor legislatiei în vigoare.

Obligatiile antrepozitarului autorizat

Art. 183. - Orice antrepozitar autorizat are obligatia de a îndeplini urmatoarele cerinte:
a) sa depuna la autoritatea fiscala competenta, daca se considera necesar, o garantie, în cazul productiei, transformarii si detinerii de produse accizabile, precum si o garantie obligatorie pentru circulatia acestor produse, în conditiile stabilite prin norme;
b) sa instaleze si sa mentina încuietori, sigilii, instrumente de masura sau alte instrumente similare adecvate, necesare asigurarii securitatii produselor accizabile amplasate în antrepozitul fiscal;
c) sa tina evidente exacte si actualizate cu privire la materiile prime, lucrarile în derulare si produsele accizabile finite, produse sau primite în antrepozitele fiscale si expediate din antrepozitele fiscale, si sa prezinte evidentele corespunzatoare, la cererea autoritatilor fiscale;
d) sa tina un sistem corespunzator de evidenta a stocurilor din antrepozitul fiscal, inclusiv un sistem de administrare, contabil si de securitate;
e) sa asigure accesul autoritatilor fiscale competente în orice zona a antrepozitului fiscal, în orice moment în care antrepozitul fiscal este în exploatare si în orice moment în care antrepozitul fiscal este deschis pentru primirea sau expedierea produselor;
f) sa prezinte produsele accizabile pentru a fi inspectate de autoritatile fiscale competente, la cererea acestora;
g) sa asigure, în mod gratuit, un birou în incinta antrepozitului fiscal, la cererea autoritatilor fiscale competente;
h) sa cerceteze si sa raporteze catre autoritatile fiscale competente orice pierdere, lipsa sau neregularitate cu privire la produsele accizabile;
i) sa înstiinteze autoritatile fiscale competente cu privire la orice extindere sau modificare propusa a structurii antrepozitului fiscal, precum si a modului de operare în acesta, care poate afecta cuantumul garantiei constituite potrivit lit. a);
j) sa se conformeze cu alte cerinte impuse prin norme.

Regimul de transfer al autorizatiei

Art. 184. - (1) Autorizatiile sunt emise numai pentru antrepozitarii autorizati numiti si nu sunt transferabile.
(2) Atunci când are loc vânzarea locului sau a afacerii, autorizatia nu va fi transferata în mod automat noului proprietar. Noul posibil antrepozitar autorizat trebuie sa depuna o cerere de autorizare.

Revocarea si anularea autorizatiei

Art. 185. - (1) Autoritatea fiscala competenta revoca autorizatia pentru un antrepozit fiscal, în urmatoarele situatii:
a) în cazul unui antrepozitar autorizat, persoana fizica, daca:
1. persoana a decedat;
2. persoana a fost condamnata printr-o hotarâre judecatoreasca definitiva, în România sau într-un stat strain, pentru evaziune fiscala sau orice alta fapta penala prevazuta la art. 180 lit. d); sau
3. activitatea desfasurata este în situatie de faliment sau lichidare.
b) în cazul unui antrepozitar autorizat, care este persoana juridica, daca:
1. în legatura cu persoana juridica a fost initiata o procedura de faliment sau de lichidare; sau
2. oricare dintre administratorii persoanei juridice a fost condamnat printr-o hotarâre judecatoreasca definitiva, în România sau într-un stat strain, pentru evaziune fiscala sau orice alta fapta penala prevazuta la art. 180 lit. e);
c) pe durata unei perioade continue de minimum 6 luni, cantitatea de produse accizabile depozitata în antrepozitul fiscal este mai mica decât cantitatea prevazuta în norme, conform art. 180 lit. a).
(2) Autoritatea fiscala competenta anuleaza autorizatia pentru un antrepozit fiscal, atunci când i-au fost oferite informatii inexacte sau incomplete în legatura cu autorizarea antrepozitului fiscal.
(3) Autoritatea fiscala competenta revoca sau anuleaza autorizatia pentru un antrepozit fiscal, daca antrepozitarul autorizat nu respecta oricare dintre cerintele prevazute la art. 183 sau la sectiunea a 6-a din prezentul capitol.
(4) Daca autoritatea fiscala competenta hotaraste sa revoce sau sa anuleze autorizatia unui antrepozit fiscal, aceasta trebuie sa trimita o notificare cu privire la aceasta decizie catre antrepozitarul autorizat. Cu exceptiile prevazute la alin. (5), revocarea autorizatiei îsi produce efecte începând cu cea de-a 15-a zi de la data la care antrepozitarul autorizat primeste notificarea.
(5) Antrepozitarul autorizat poate contesta o decizie de revocare sau anulare a autorizatiei pentru un antrepozit fiscal, potrivit legislatiei în vigoare. Termenul de 15 zile prevazut la alin. (4) se suspenda pâna la solutionarea contestatiei.
(6) Antrepozitarul autorizat poate renunta la autorizatia pentru un antrepozit fiscal, prin depunerea la autoritatea fiscala competenta a unei înstiintari în scris, cu minimum 60 de zile înaintea datei când renuntarea produce efecte.

SECTIUNEA a 5-a
Deplasarea si primirea produselor accizabile aflate în regim suspensiv

Deplasarea produselor accizabile aflate în regim suspensiv

Art. 186. - Pe durata deplasarii unui produs accizabil, acciza se suspenda, daca sunt satisfacute urmatoarele cerinte:
a) deplasarea are loc între doua antrepozite fiscale;
b) produsul este însotit de minimum 3 exemplare ale unui document administrativ de însotire, care satisface cerintele prevazute în norme;
c) ambalajul în care este deplasat produsul are la exterior marcaje care identifica cu claritate tipul si cantitatea produsului aflat în interior;
d) containerul în care este deplasat produsul este sigilat corespunzator, conform prevederilor din norme;
e) autoritatea fiscala competenta a primit garantia pentru plata accizelor aferente produsului.

Documentul administrativ de însotire

Art. 187. - (1) Deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv este permisa numai atunci când sunt însotite de documentul administrativ de însotire. Modelul documentului administrativ de însotire va fi prevazut în norme.
(2) În cazul deplasarii produselor accizabile între doua antrepozite fiscale în regim suspensiv, acest document se întocmeste în 5 exemplare, utilizate dupa cum urmeaza:
a) primul exemplar ramâne la antrepozitul fiscal expeditor;
b) exemplarele 2, 3 si 4 ale documentului însotesc produsele accizabile pe parcursul miscarii pâna la antrepozitul fiscal primitor. La sosirea produselor în antrepozitul fiscal primitor, acestea trebuie sa fie certificate de catre autoritatea fiscala competenta, în raza careia îsi desfasoara activitatea antrepozitul fiscal primitor, cu exceptiile prevazute în norme. La sosirea produselor în antrepozitul fiscal primitor, exemplarul 2 se pastreaza de catre acesta. Exemplarul 3 este transmis de catre antrepozitul fiscal primitor la antrepozitul fiscal expeditor. Exemplarul 4 se transmite si ramâne la autoritatea fiscala competenta, în raza careia îsi desfasoara activitatea antrepozitul fiscal primitor;
c) exemplarul 5 se transmite de catre antrepozitul fiscal expeditor, la momentul expedierii produselor, autoritatii fiscale competente în raza careia îsi desfasoara activitatea.

Primirea produselor accizabile aflate în regim suspensiv

Art. 188. - Pentru un produs în regim suspensiv care este deplasat, acciza continua sa fie suspendata la primirea produsului în antrepozitul fiscal, daca sunt satisfacute urmatoarele cerinte:
a) produsul accizabil este plasat în antrepozitul fiscal sau expediat catre alt antrepozit fiscal, potrivit cerintelor prevazute la art. 186;
b) antrepozitul fiscal primitor indica, pe fiecare copie a documentului administrativ de însotire, tipul si cantitatea fiecarui produs accizabil primit, precum si orice discrepanta între produsul accizabil primit si produsul accizabil indicat de documentele administrative de însotire, semnând si înscriind data pe fiecare copie a documentului;
c) antrepozitul fiscal primitor trebuie sa obtina de la autoritatea fiscala competenta certificarea documentului administrativ de însotire a produselor accizabile primite, cu exceptiile prevazute în norme;
d) în termen de 10 zile de la primirea produselor, antrepozitul fiscal primitor returneaza o copie a documentului administrativ de însotire persoanei care a expediat produsul.

Obligatia de plata a accizelor pe durata deplasarii

Art. 189. - (1) În cazul oricarei abateri de la cerintele prevazute la art. 186-188, acciza se datoreaza de catre persoana care a expediat produsul accizabil.
(2) Orice persoana care expediaza un produs accizabil aflat în regim suspensiv este exonerata de obligatia de plata a accizelor pentru acel produs, daca primeste de la antrepozitul fiscal primitor un document administrativ de însotire, certificat în mod corespunzator.
(3) Daca o persoana care a expediat un produs accizabil aflat în regim suspensiv nu primeste documentul administrativ de însotire certificat în termen de 30 de zile de la data expedierii produsului, are datoria de a înstiinta în urmatoarele 3 zile autoritatea fiscala competenta cu privire la acest fapt si de a plati accizele pentru produsul respectiv în termen de 5 zile de la data expirarii termenului de primire a acelui document.

Deplasarea uleiurilor minerale prin conducte fixe

Art. 190. - În cazul uleiurilor minerale deplasate în regim suspensiv, prin conducte fixe, pe lânga prevederile art. 188 si 189, antrepozitul fiscal expeditor are obligatia de a asigura autoritatilor fiscale competente, la cererea acestora, informatii exacte si actuale cu privire la deplasarea uleiurilor minerale.

Deplasarea unui produs accizabil între un antrepozit
fiscal si un birou vamal

Art. 191. - În cazul deplasarii unui produs accizabil între un antrepozit fiscal si un birou vamal de iesire din România sau între un birou vamal de intrare în România si un antrepozit fiscal, acciza se suspenda, daca sunt îndeplinite conditiile prevazute de norme. Aceste conditii sunt în conformitate cu principiile prevazute la art. 186-190.

Momentul exigibilitatii accizelor

Art. 192. - (1) Pentru orice produs accizabil, acciza devine exigibila la data când produsul este eliberat pentru consum în România.
(2) Un produs accizabil este eliberat pentru consum în România, în conditiile prevazute la art. 166.
(3) În cazul pierderilor sau lipsurilor, acciza pentru un produs accizabil devine exigibila la data când se constata o pierdere sau o lipsa a produsului accizabil.
(4) Prevederea alin. (3) nu se aplica si plata accizei nu se datoreaza daca pierderea sau lipsa intervine în perioada în care produsul accizabil se afla într-un regim suspensiv si sunt îndeplinite oricare dintre urmatoarele conditii:
a) produsul nu este disponibil pentru a fi folosit în România datorita varsarii, spargerii, incendierii, inundatiilor sau altor cazuri de forta majora, dar numai în situatia în care autoritatii fiscale competente i se prezinta dovezi satisfacatoare cu privire la evenimentul respectiv, împreuna cu informatia privind cantitatea de produs care nu este disponibila pentru a fi folosita în România;
b) produsul nu este disponibil pentru a fi folosit în România datorita evaporarii sau altor cauze care reprezinta rezultatul natural al producerii, detinerii sau deplasarii produsului, dar numai în situatia în care cantitatea de produs care nu este disponibila pentru a fi folosita în România nu depaseste limitele prevazute în norme.
(5) În cazul unui produs accizabil, care are dreptul de a fi scutit de accize, acciza devine exigibila la data la care produsul este utilizat în orice scop care nu este în conformitate cu scutirea.
(6) În cazul unui ulei mineral, pentru care acciza nu a fost anterior exigibila, acciza devine exigibila la data la care uleiul mineral este oferit spre vânzare sau la care este utilizat drept combustibil sau carburant.
(7) În cazul unui produs accizabil, pentru care acciza nu a fost anterior exigibila si care este depozitat într-un antrepozit fiscal pentru care se revoca sau se anuleaza autorizatia, acciza devine exigibila la data revocarii sau anularii autorizatiei.
(8) Accizele se calculeaza în cota si rata de schimb în vigoare, la momentul în care acciza devine exigibila.

SECTIUNEA a 6-a
Obligatiile platitorilor de accize

Plata accizelor la bugetul de stat

Art. 193. - (1) Accizele se platesc la bugetul de stat pâna la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei în care acciza devine exigibila.
(2) În cazul importului unui produs accizabil, care nu este plasat într-un regim suspensiv, prin derogare de la alin. (1), momentul platii accizelor este momentul înregistrarii declaratiei vamale de import.

Depunerea declaratiilor de accize

Art. 194. - (1) Orice antrepozitar autorizat are obligatia de a depune la autoritatea fiscala competenta o declaratie de accize pentru fiecare luna în care este valabila autorizatia de antrepozit fiscal, indiferent daca se datoreaza sau nu plata accizei pentru luna respectiva.
(2) Declaratiile de accize se depun la autoritatea fiscala competenta de catre antrepozitarii autorizati pâna la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei la care se refera declaratia.
(3) În situatiile prevazute la art. 166 alin. (1) lit. b) si e) trebuie sa se depuna imediat o declaratie de accize la autoritatea fiscala competenta si, prin derogare de la art. 193, acciza se plateste a doua zi dupa depunerea declaratiei.

Documente fiscale

Art. 195. - (1) Pentru produsele accizabile, altele decât cele marcate, care sunt transportate sau detinute în afara antrepozitului fiscal sau a unui antrepozit vamal, originea trebuie sa fie dovedita folosindu-se un document care va fi stabilit prin norme. Documentul nu poate fi mai vechi de 6 zile. Aceasta prevedere nu este aplicabila pentru produsele accizabile transportate sau detinute de catre alte persoane decât comerciantii, în masura în care aceste produse sunt ambalate în pachete destinate vânzarii cu amanuntul.
(2) Toate transporturile de produse accizabile sunt însotite de un document, astfel:
a) miscarea produselor accizabile în regim suspensiv este însotita de documentul administrativ de însotire;
b) miscarea produselor accizabile eliberate pentru consum este însotita de factura fiscala ce va reflecta cuantumul accizei, modelul acesteia fiind precizat în norme;
c) transportul de produse accizabile, când acciza a fost platita, este însotit de factura sau aviz de însotire.

Evidente contabile

Art. 196. - Orice antrepozitar autorizat are obligatia de a tine registre contabile precise, care sa contina suficiente informatii pentru ca autoritatile fiscale sa poata verifica respectarea prezentului titlu, conform legislatiei în vigoare.

Responsabilitatile antrepozitarilor autorizati si ale
autoritatilor fiscale competente

Art. 197. - (1) Orice antrepozitar autorizat, obligat la plata accizelor, poarta raspunderea pentru calcularea corecta si plata la termenul legal a accizelor catre bugetul de stat si pentru depunerea la termenul legal a declaratiilor de accize la autoritatea fiscala competenta, conform prezentului titlu si cu legislatia vamala în vigoare.
(2) Accizele se administreaza de autoritatile fiscale competente si de autoritatile vamale, pe baza competentelor lor, asa cum sunt precizate în prezentul titlu si în legislatia vamala în vigoare.

Garantii

Art. 198. - (1) Dupa acceptarea conditiilor de autorizare a antrepozitului fiscal, antrepozitarul autorizat depune la autoritatea fiscala competenta o garantie, conform prevederilor din norme, care sa asigure plata accizelor care pot deveni exigibile.
(2) Garantiile pot fi: depozite în numerar, ipoteci, garantii reale si personale.
(3) Modul de calcul, valoarea si durata garantiei vor fi prevazute în norme.
(4) Valoarea garantiei va fi analizata periodic, pentru a reflecta orice schimbari în volumul afacerii, în activitatea antrepozitarilor autorizati sau în nivelul de accize datorat.

SECTIUNEA a 7-a
Scutiri la plata accizelor

Scutiri generale

Art. 199. - (1) Produsele accizabile sunt scutite de plata accizelor, atunci când sunt destinate pentru:
a) livrarea în contextul relatiilor consulare sau diplomatice;
b) organizatiile internationale recunoscute ca atare de catre autoritatile publice ale României, în limitele si în conditiile stabilite prin conventiile internationale, care pun bazele acestor organizatii, sau prin acorduri încheiate la nivel statal sau guvernamental;
c) fortele armate apartinând oricarui stat-parte la Tratatul Atlanticului de Nord, cu exceptia Fortelor Armate ale României;
d) rezerva de stat si rezerva de mobilizare, pe perioada în care au acest regim.
(2) Modalitatea si conditiile de acordare a scutirilor prevazute la alin. (1) vor fi reglementate prin norme.
(3) Accizele nu se aplica pentru importul de produse accizabile aflate în bagajul calatorilor si al altor persoane fizice, cu domiciliul în România sau în strainatate, în limitele si în conformitate cu cerintele prevazute de legislatia vamala în vigoare.

Scutiri pentru alcool etilic si alte produse alcoolice

Art. 200. - (1) Sunt scutite de plata accizelor alcoolul etilic si alte produse alcoolice atunci când sunt:
a) denaturate conform prescriptiilor legale si utilizate pentru producerea de produse care nu sunt destinate consumului uman;
b) utilizate pentru producerea otetului;
c) utilizate pentru producerea de medicamente;
d) utilizate pentru producerea de arome alimentare, pentru alimente sau bauturi nealcoolice ce au o concentratie ce nu depaseste 1,2% în volum;
e) utilizate în scop medical în spitale si farmacii;
f) utilizate direct sau ca element al produselor semifabricate pentru producerea de alimente cu sau fara crema, cu conditia ca în fiecare caz concentratia de alcool sa nu depaseasca 8,5 litri de alcool pur la 100 kg de produs ce intra în compozitia ciocolatei si 5 litri de alcool pur la 100 kg de produs ce intra în compozitia altor produse;
g) esantioane pentru analiza sau teste de productie necesare sau în scopuri stiintifice;
h) utilizate în procedee de fabricatie, cu conditia ca produsul finit sa nu contina alcool;
i) utilizate pentru producerea unui element care nu este supus accizei;
j) utilizate în industria cosmetica.
(2) Modalitatea si conditiile de acordare a scutirilor prevazute la alin. (1), precum si produsele utilizate pentru denaturarea alcoolului vor fi reglementate prin norme.

Scutiri pentru uleiuri minerale

Art. 201. - (1) Sunt scutite de la plata accizelor:
a) uleiurile minerale folosite în orice alt scop decât drept combustibil sau carburant;
b) uleiurile minerale livrate în vederea utilizarii drept carburant pentru aeronave, altele decât aviatia turistica în scop privat. Prin aviatie turistica în scop privat se întelege utilizarea unei aeronave, de catre proprietarul sau sau de catre persoana fizica sau juridica care o detine cu titlu de închiriere sau cu un alt titlu, în alte scopuri decât cele comerciale si în special altele decât transportul de persoane sau de marfuri sau prestari de servicii cu titlu oneros ori pentru nevoile autoritatilor publice;
c) uleiurile minerale livrate în vederea utilizarii drept carburant pentru navigatia maritima internationala si pentru navigatia pe caile navigabile interioare, altele decât navigatiile de agrement în scop privat. Prin navigatie de agrement în scop privat se întelege utilizarea oricarei ambarcatiuni, de catre proprietarul sau sau de catre persoana fizica sau juridica care o detine cu titlu de închiriere sau cu un alt titlu, în alte scopuri decât cele comerciale si în special altele decât transportul de persoane sau de marfuri ori prestari de servicii cu titlu oneros sau pentru nevoile autoritatilor publice;
d) uleiurile minerale utilizate în cadrul productiei de electricitate si în centralele electrocalogene;
e) uleiurile minerale utilizate în scopul testarii aeronavelor si vapoarelor;
f) uleiurile minerale injectate în furnale sau în alte agregate industriale în scop de reducere chimica, ca aditiv la cocsul utilizat drept combustibil principal;
g) uleiurile minerale care intra în România în rezervorul standard al unui autovehicul cu motor, destinat utilizarii drept combustibil pentru acel autovehicul;
h) orice ulei mineral care este scos de la rezerva de stat sau rezerva de mobilizare, fiind acordat gratuit în scop de ajutor umanitar;
i) orice ulei mineral achizitionat direct de la agenti economici producatori sau importatori, utilizat drept combustibil pentru încalzirea spitalelor, sanatoriilor, azilelor de batrâni si orfelinatelor;
j) orice ulei mineral utilizat de catre persoane fizice drept combustibil pentru încalzirea locuintelor;
k) orice ulei mineral achizitionat direct de la agenti economici producatori sau importatori, utilizat drept combustibil în scop tehnologic sau pentru producerea de agent termic si apa calda;
l) orice ulei mineral achizitionat direct de la agenti economici producatori sau importatori, utilizat în scop industrial;
m) uleiurile minerale utilizate drept combustibil neconventional (bio-diesel).
(2) Modalitatea si conditiile de acordare a scutirilor prevazute la alin. (1) vor fi reglementate prin norme.

SECTIUNEA a 8-a
Marcarea produselor alcoolice si a produselor din tutun

Reguli generale

Art. 202. - (1) Prevederile prezentului capitol se aplica urmatoarelor produse accizabile:
a) produse intermediare si alcool etilic, cu exceptiile prevazute prin norme;
b) produse din tutun.
(2) Nu este supus obligatiei de marcare orice produs accizabil scutit de la plata accizelor.
(3) Produsele accizabile prevazute la alin. (1) pot fi eliberate pentru consum sau pot fi importate pe teritoriul României numai daca acestea sunt marcate conform prevederilor prezentei sectiuni.

Responsabilitatea marcarii

Art. 203. - (1) Responsabilitatea marcarii produselor accizabile revine antrepozitarilor autorizati sau importatorilor.
(2) Importatorul transmite producatorului extern marcajele, sub forma si în maniera prevazute în norme, în vederea aplicarii efective a acestora pe produsele accizabile contractate.

Proceduri de marcare

Art. 204. - (1) Marcarea produselor se efectueaza prin timbre, banderole sau etichete.
(2) Dimensiunea si elementele ce vor fi inscriptionate pe marcaje vor fi stabilite prin norme.
(3) Antrepozitarul autorizat sau importatorul este obligat sa aplice marcajele la loc vizibil, pe ambalajul individual al produsului accizabil, respectiv pe pachet, cutie sau sticla, astfel încât deschiderea ambalajului sa deterioreze marcajul.
(4) Produsele accizabile marcate cu timbre, banderole sau etichete deteriorate sau marcate altfel decât s-a prevazut la alin. (3) vor fi considerate ca nemarcate.

Eliberarea marcajelor

Art. 205 - 1) Autoritatea fiscala competenta are obligatia de a elibera marcajele, potrivit prevederilor prezentului articol si normelor.
(2) Eliberarea marcajelor se face catre:
a) persoanele care importa produsele accizabile prevazute la art. 202, în baza autorizatiei de importator. Autorizatia de importator se acorda de catre autoritatea fiscala competenta, în conditiile prevazute în norme;
b) antrepozitarii autorizati care produc sau îmbuteliaza produsele accizabile prevazute la art. 202.
(3) Solicitarea marcajelor se face prin depunerea unei cereri la autoritatea fiscala competenta, sub forma si în maniera prevazute în norme.
(4) Eliberarea marcajelor se face de catre unitatea specializata, autorizata de autoritatea fiscala competenta pentru tiparirea acestora, în conditiile prevazute în norme.
(5) Contravaloarea timbrelor pentru marcarea tigaretelor si a altor produse din tutun se asigura de la bugetul de stat, din valoarea accizelor aferente acestor produse, conform prevederilor din norme.

Confiscarea produselor din tutun

Art. 206. - (1) Prin derogare de la prevederile în vigoare care reglementeaza modul si conditiile de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privata a statului, produsele din tutun confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privata a statului se predau de catre organul care a dispus confiscarea, pentru distrugere, antrepozitarilor autorizati pentru productia de produse din tutun sau importatorilor de astfel de produse, dupa cum urmeaza:
a) sortimentele care se regasesc în nomenclatorul de fabricatie al antrepozitarilor autorizati sau în nomenclatorul de import al importatorilor se predau în totalitate acestora;
b) sortimentele care nu se regasesc în nomenclatorul de fabricatie al antrepozitarilor autorizati sau în nomenclatorul de import al importatorilor se predau în custodie de catre organele care au procedat la confiscare antrepozitarilor autorizati pentru productia de produse din tutun, a caror cota de piata reprezinta peste 5%.
(2) Repartizarea fiecarui lot de produse din tutun confiscate, preluarea acestora de catre antrepozitarii autorizati si importatori, precum si procedura de distrugere se efectueaza conform normelor.
(3) Fiecare antrepozitar autorizat si importator are obligatia sa asigure pe cheltuiala proprie preluarea în custodie, transportul si depozitarea cantitatilor de produse din lotul confiscat care i-a fost repartizat.

CAPITOLUL II
Alte produse accizabile

Sfera de aplicare

Art. 207. - Urmatoarele produse sunt supuse accizelor:
a) cafea verde cu codurile NC 0901 11 00 si 0901 12 00;
b) cafea prajita, inclusiv cafea cu înlocuitori, cu codurile: NC 0901 21 00; 0901 22 00 si 0901 90 90;
c) cafea solubila, inclusiv amestecuri cu cafea solubila, cu codurile NC 2101 11 si 2101 12;
d) confectii din blanuri naturale cu codurile: NC 4303 10 10; 4303 10 90 si 6506 92 00, cu exceptia celor de iepure, oaie, capra;
e) articole din cristal cu codurile: NC 7009 91 00; 7009 92 00; 7013 21; 7013 31; 7013 91; 7018 90; 7020 00 80; 9405 10 50; 9405 20 50; 9405 50 00 si 9405 91;
f) bijuterii din aur si/sau din platina cu codul NC 7113 19 00, cu exceptia verighetelor;
g) autoturisme si autoturisme de teren, inclusiv din import rulate, cu codurile: NC 8703 21; 8703 22; 8703 23 19; 8703 23 90; 8703 24; 8703 31; 8703 32 19; 8703 32 90; 8703 33 19 si 8703 33 90;
h) produse de parfumerie cu codurile NC 3303 00 10 si 3303 00 90;
i) aparate video de înregistrat sau de reprodus, chiar incorporând un receptor de semnale videofonice cu codul NC 8521; combine audio cu codurile: NC 8519; 8520 si 8527;
j) dublu radiocasetofoane cu redare de pe banda magnetica sau compact disc cu codul NC 8527;
k) aparate de luat imagini fixe si alte camere video cu înregistrare cu codul NC 8525 40; aparate fotografice numerice cu codul NC 8525 40;
l) cuptoare cu microunde cu codul NC 8516 50 00;
m) aparate pentru conditionat aer, de perete sau de ferestre, formând un singur corp, cu codul NC 8415 10 10;
n) arme de vânatoare si arme de uz individual, altele decât cele de uz militar sau de sport, cu codurile: NC 9302 00; 9303; 9304 00 00 si 9307 00 00;
o) iahturi si barci cu motor pentru agrement cu codurile: NC 8903 10; 8903 91; 8903 92 si 8903 99.

Nivelul si calculul accizei

Art. 208. - (1) În cazul cafelei verzi, acciza este egala cu echivalentul în lei a 850 euro pe tona.
(2) În cazul cafelei prajite, inclusiv al cafelei cu înlocuitori, acciza este egala cu echivalentul în lei a 1.250 euro pe tona.
(3) În cazul cafelei solubile, inclusiv al amestecurilor cu cafea solubila, acciza este egala cu echivalentul în lei a 5 euro pe kilogram.
(4) Nivelul accizelor pentru alte produse:
+------------------------------------------------------------------------------+¦Nr. ¦ Denumirea produsului ¦Acciza¦¦crt. ¦ sau a grupei de produse ¦ (%) ¦+-----+-----------------------------------------------------------------+------¦¦ 1. ¦Confectii din blanuri naturale (cu exceptia celor de iepure, ¦ ¦¦ ¦oaie, capra) ¦ 40 ¦+-----+-----------------------------------------------------------------+------¦¦ 2. ¦Articole din cristal1) ¦ 50 ¦+-----+-----------------------------------------------------------------+------¦¦ 3. ¦Bijuterii din aur si/sau din platina, cu exceptia verighetelor ¦ 20 ¦+-----+-----------------------------------------------------------------+------¦¦ 4. ¦Produse de parfumerie ¦ ¦+-----+-----------------------------------------------------------------+------¦¦ ¦4.1. Parfumuri, ¦ 30 ¦¦ ¦din care: ¦ ¦¦ ¦- ape de parfum ¦ 20 ¦+-----+-----------------------------------------------------------------+------¦¦ ¦4.2. Ape de toaleta, ¦ 10 ¦¦ ¦din care: ¦ ¦¦ ¦- ape de colonie ¦ 5 ¦+-----+-----------------------------------------------------------------+------¦¦ 5. ¦Aparate video de înregistrat sau de reprodus, chiar încorporând ¦ ¦¦ ¦un receptor de semnale videofonice; combine audio2) ¦ 15 ¦+-----+-----------------------------------------------------------------+------¦¦ 6. ¦Dublu radiocasetofoane cu redare de pe banda magnetica sau ¦ ¦¦ ¦compact disc ¦ 15 ¦+-----+-----------------------------------------------------------------+------¦¦ 7. ¦Aparate de luat imagini fixe si alte camere video cu ¦ ¦¦ ¦înregistrare; aparate fotografice numerice ¦ 25 ¦¦ 8. ¦Cuptoare cu microunde ¦ 15 ¦¦ 9. ¦Aparate pentru conditionat aer, de perete sau de ferestre, ¦ ¦¦ ¦formând un singur corp ¦ 15 ¦¦10. ¦Arme de vânatoare si arme de uz individual, altele decât ¦ ¦¦ ¦cele de uz militar sau de sport ¦ 50 ¦¦11. ¦Iahturi si barci cu motor pentru agrement ¦ 25 ¦+------------------------------------------------------------------------------+

1) Prin cristal se întelege sticla având un continut minim de monoxid de plumb de 24% din greutate.
2) Combinele audio sunt produse ce reunesc (în aceeasi carcasa sau în module) cel putin patru aparate sau functiuni diferite, dintre care cel putin trei sunt functiuni audio (receptie, înregistrare pe banda magnetica, înregistrare pe compact disc, reproducere disc patefon, reproducere compact disc, reproducere banda magnetica etc.).

(5) Nivelul accizelor pentru autoturisme sau autoturisme de teren, inclusiv din import rulate:
+---------------------------------------------------------------------------------+¦ ¦Acciza pentru¦ Acciza ¦¦ Tipul autoturismului ¦ autoturisme ¦ pentru ¦¦ ¦ noi ¦autoturisme¦¦ ¦ (%) ¦rulate (%) ¦+-------------------------------------------------------+-------------+-----------¦¦1. Autoturisme echipate cu motor cu benzina: ¦ ¦ ¦¦ a) cu capacitate cilindrica sub 1.601 cm3 ¦ 0 ¦ 1,5 ¦¦ b) cu capacitate cilindrica între 1.601 si 1.800 cm3¦ 1,5 ¦ 4,5 ¦¦ c) cu capacitate cilindrica între 1.801 si 2.000 cm3¦ 3 ¦ 9 ¦¦ d) cu capacitate cilindrica între 2.001 si 2.500 cm3¦ 6 ¦ 18 ¦¦ e) cu capacitate cilindrica de peste 2.500 cm3 ¦ 9 ¦ 27 ¦+-------------------------------------------------------+-------------+-----------¦¦2. Autoturisme echipate cu motor Diesel: ¦ ¦ ¦¦ a) cu capacitate cilindrica sub 1.601 cm3 ¦ 0 ¦ 1,5 ¦¦ b) cu capacitate cilindrica între 1.601 si 2.000 cm3¦ 1,5 ¦ 4,5 ¦¦ c) cu capacitate cilindrica între 2.001 si 2.500 cm3¦ 3 ¦ 9 ¦¦ d) cu capacitate cilindrica între 2.501 si 3.100 cm3¦ 6 ¦ 18 ¦¦ e) cu capacitate cilindrica de peste 3.100 cm3 ¦ 9 ¦ 27 ¦+---------------------------------------------------------------------------------+

(6) Pentru cafea, cafea cu înlocuitori si cafea solubila, inclusiv amestecuri cu cafea solubila, accizele se datoreaza o singura data si se calculeaza prin aplicarea sumelor fixe pe unitatea de masura, asupra cantitatilor importate.
(7) În cazul produselor prevazute la alin. (4) si (5), accizele preced taxa pe valoarea adaugata si se calculeaza o singura data prin aplicarea cotelor procentuale prevazute de lege asupra bazei de impozitare, care reprezinta:
a) pentru produsele din productia interna - preturile de livrare, mai putin accizele, respectiv pretul producatorului, care nu poate fi mai mic decât suma costurilor ocazionate de obtinerea produsului respectiv;
b) pentru produsele din import - valoarea în vama stabilita potrivit legii, la care se adauga taxele vamale si alte taxe speciale, dupa caz.

Platitori de accize

Art. 209. - (1) Platitori de accize pentru produsele prevazute la art. 207, cu exceptia celor prevazute la lit. a)-c), sunt agentii economici - persoane juridice, asociatii familiale si persoane fizice autorizate - care produc sau importa astfel de produse.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), pentru produsele prevazute la art. 207 lit. a)-c), platitori de accize sunt agentii economici importatori.
(3) Platitori de accize sunt si persoanele fizice care introduc în tara autoturisme si autoturisme de teren, inclusiv rulate.

Scutiri

Art. 210. - (1) Sunt scutite de la plata accizelor:
a) produsele exportate direct de agentii economici producatori sau prin agenti economici care îsi desfasoara activitatea pe baza de comision. Beneficiaza de regimul de scutire numai produsele exportate, direct sau prin agenti economici comisionari, de catre producatorii care detin în proprietate utilajele si instalatiile de productie necesare pentru realizarea acestor produse;
b) produsele aflate în regimuri vamale suspensive, conform prevederilor legale în domeniu. Pentru produsele aflate în aceste regimuri, scutirea se acorda cu conditia depunerii de catre agentul economic importator a unei garantii egale cu valoarea accizelor aferente. Aceasta garantie va fi restituita agentului economic numai cu conditia încheierii în termen a regimului vamal acordat. Nu intra sub incidenta acestor prevederi bunurile prevazute la art. 208 alin. (5), atunci când aceste bunuri sunt plasate în baza unor contracte de leasing ce se deruleaza în conditiile prevazute de lege, în regim vamal de tranzit, de admitere temporara sau de import, pe durata contractului de leasing;
c) orice produs importat, provenit din donatii sau finantat direct din împrumuturi nerambursabile, precum si din programe de cooperare stiintifica si tehnica, acordat institutiilor de învatamânt, sanatate si cultura, ministerelor, altor organe ale administratiei publice, structurilor patronale si sindicale reprezentative la nivel national, asociatiilor si fundatiilor de utilitate publica, de catre guverne straine, organisme internationale si organizatii nonprofit si de caritate;
d) produsele livrate la rezerva de stat si la rezerva de mobilizare, pe perioada în care au acest regim.
(2) Agentii economici exportatori de cafea prajita, obtinuta din operatiuni proprii de prajire a cafelei verzi importate direct de acestia, pot solicita autoritatilor fiscale competente, pe baza de documente justificative, restituirea accizelor platite în vama, aferente numai cantitatilor de cafea verde utilizata ca materie prima pentru cafeaua exportata.
(3) Modalitatea de acordare a scutirilor prevazute la alin. (1) si (2) este stabilita în norme.

Exigibilitatea

Art. 211. - Momentul exigibilitatii accizei intervine:
a) pentru produsele din productia interna, la data efectuarii livrarii, la data acordarii produselor ca dividende sau ca plata în natura, la data la care au fost consumate pentru reclama si publicitate si, respectiv, la data înstrainarii ori utilizarii în oricare alt scop decât comercializarea;
b) pentru produsele importate, la data înregistrarii declaratiei vamale de import.

Plata accizelor la bugetul de stat

Art. 212. - (1) Accizele se platesc la bugetul de stat pâna la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei în care acciza devine exigibila.
(2) Pentru alte produse accizabile, provenite din import, plata se face la momentul înregistrarii declaratiei vamale de import.

Regimul documentelor fiscale pierdute, distruse sau deteriorate

Art. 213. - (1) Agentii economici platitori de accize, care au efectuat tranzactii cu produse supuse accizelor prin documente fiscale care ulterior au fost pierdute, distruse sau deteriorate, au obligatia ca, în termen de 30 de zile calendaristice din momentul înregistrarii pierderii, distrugerii sau deteriorarii, sa reconstituie, pe baza evidentelor contabile, accizele aferente acestor tranzactii.
(2) În situatia nereconstituirii obligatiilor fiscale de catre agentul economic, autoritatea fiscala competenta va stabili suma acestora prin estimare, înmultind numarul documentelor pierdute, distruse sau deteriorate cu media accizelor înscrise în facturile de livrare pe ultimele 6 luni de activitate, înainte de data constatarii pierderii, distrugerii sau deteriorarii documentelor fiscale.

Declaratiile de accize

Art. 214. - (1) Orice agent economic platitor de accize are obligatia de a depune la autoritatea fiscala competenta o declaratie de accize pentru fiecare luna, indiferent daca se datoreaza sau nu plata accizei pentru luna respectiva.
(2) Declaratiile de accize se depun la autoritatea fiscala competenta, de catre agentii economici platitori, pâna la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei la care se refera declaratia.

CAPITOLUL III
Impozitul la titeiul si la gazele naturale din productia interna

Dispozitii generale

Art. 215. - (1) Pentru titeiul si gazele naturale din productia interna, agentii economici autorizati, potrivit legii, datoreaza bugetului de stat impozit în momentul livrarii.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), nu se datoreaza impozit pentru cantitatile de titei si gaze naturale livrate cu titlu de redeventa.
(3) Impozitul datorat este:
a) pentru titei - 4 euro/tona;
b) pentru gazele naturale - 7,40 euro/1.000 m3.
(4) Impozitul datorat se calculeaza prin aplicarea sumelor fixe prevazute la alin. (3), asupra cantitatilor livrate.
(5) Momentul exigibilitatii impozitului la titeiul si la gazele naturale din productia interna intervine la data efectuarii livrarii.

Scutiri

Art. 216. - Sunt scutite de plata acestor impozite cantitatile de titei si gaze naturale din productia interna, exportate direct de agentii economici producatori.

Declaratiile de impozit

Art. 217. - (1) Orice agent economic, platitor de impozit la titeiul si la gazele naturale din productia interna, are obligatia de a depune la autoritatea fiscala competenta o declaratie de impozit pentru fiecare luna, indiferent daca se datoreaza sau nu plata impozitului pentru luna respectiva.
(2) Declaratiile de impozit se depun la autoritatea fiscala competenta de catre agentii economici platitori, pâna la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei la care se refera declaratia.

CAPITOLUL IV
Dispozitii comune

Conversia în lei a sumelor exprimate în euro

Art. 218. - Valoarea în lei a accizelor si impozitelor datorate bugetului de stat, stabilite potrivit prezentului titlu în echivalent euro pe unitatea de masura, se determina prin transformarea sumelor exprimate în echivalent euro la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a României pentru ultima zi a lunii care precede începutul trimestrului calendaristic. Acest curs se utilizeaza pe toata durata trimestrului urmator.

Obligatiile platitorilor

Art. 219. - (1) Agentii economici platitori de accize si de impozit la titeiul si la gazele naturale din productia interna sunt obligati sa se înregistreze la autoritatea fiscala competenta, conform dispozitiilor legale în materie.
(2) Agentii economici au obligatia sa calculeze accizele si impozitul la titeiul si la gazele naturale din productia interna, dupa caz, sa le evidentieze distinct în factura si sa le verse la bugetul de stat la termenele stabilite, fiind raspunzatori pentru exactitatea calculului si varsarea integrala a sumelor datorate.
(3) Platitorii au obligatia sa tina evidenta accizelor si a impozitului la titeiul si la gazele naturale din productia interna, dupa caz, conform prevederilor din norme.

Decontarile între agentii economici

Art. 220. - (1) Decontarile între agentii economici, furnizori de produse accizabile, si agentii economici, cumparatori ai acestor produse, se vor face integral prin unitati bancare.
(2) Nu intra sub incidenta prevederilor alin. (1):
a) livrarile de produse supuse accizelor catre agentii economici care comercializeaza astfel de produse în sistem en detail;
b) livrarile de produse supuse accizelor, efectuate în cadrul sistemului de compensare a obligatiilor fata de bugetul de stat, aprobate prin acte normative speciale. Sumele reprezentând accizele nu pot face obiectul compensarilor, daca actele normative speciale nu prevad altfel.

CAPITOLUL V
Dispozitii tranzitorii

Derogari

Art. 221. - (1) Prin derogare de la prevederile art. 178 alin. (2), pâna la data de 1 ianuarie 2007 depozitarea uleiurilor minerale în regim suspensiv de accize este permisa numai într-un antrepozit fiscal de productie.
(2) Prin derogare de la art. 192 si 193, pâna la data de 1 ianuarie 2007, livrarea uleiurilor minerale din antrepozitele fiscale de productie se efectueaza numai în momentul în care cumparatorul prezinta documentul de plata care sa ateste virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantitatii ce urmeaza a fi facturata. Cu ocazia depunerii declaratiei lunare de accize se vor regulariza eventualele diferente dintre valoarea accizelor virate la bugetul de stat de catre beneficiarii produselor si valoarea accizelor aferente cantitatilor de uleiuri minerale efectiv livrate de agentii economici producatori, în decursul lunii precedente.
(3) În cazul importurilor de produse supuse marcarii, potrivit prezentului titlu, pâna la data de 1 ianuarie 2007, fiecare comanda de marcaje va fi aprobata de catre autoritatea fiscala competenta numai daca importatorul va prezenta dovada platii în contul bugetului de stat a unei sume echivalente cu valoarea accizelor corespunzatoare cantitatilor de produse pentru care s-au solicitat marcaje.

TITLUL VIII
Masuri speciale privind supravegherea productiei, importului si circulatiei unor produse accizabile

CAPITOLUL I
Sistemul de supraveghere a productiei de alcool etilic

Sfera de aplicare

Art. 222. - Sistemul de supraveghere se aplica tuturor antrepozitarilor autorizati pentru productia de alcool etilic nedenaturat si distilate.

Supraveghetorii fiscali

Art. 223. - (1) Pentru fiecare antrepozit fiscal de productie de alcool etilic si de distilate vor fi desemnati reprezentanti permanenti ai autoritatii fiscale competente, denumiti în continuare supraveghetori fiscali. Prezenta supraveghetorilor fiscali va fi asigurata pe tot parcursul desfasurarii procesului de productie, respectiv pe cele trei schimburi si în zilele de sarbatori legale.
(2) Antrepozitarii autorizati pentru productia de alcool etilic si de distilate vor întocmi si vor depune la autoritatea fiscala competenta, o data cu cererea de autorizare, un program de lucru defalcat pe luni, care sa prevada cantitatea estimata a se obtine într-un an, în functie de capacitatea instalata.

Mijloace de masurare a productiei de alcool

Art. 224. - (1) În vederea înregistrarii corecte a întregii productii de alcool etilic si de distilate obtinute, fiecare antrepozit fiscal de productie de alcool etilic si de distilate trebuie sa fie dotat obligatoriu de catre antrepozitarul autorizat cu mijloace de masurare, denumite în continuare contoare, avizate de Biroul Român de Metrologie Legala, necesare pentru determinarea cantitatii de alcool etilic si de distilate, precum si cu mijloace de masurare legale pentru determinarea concentratiei alcoolice pentru fiecare sortiment de alcool etilic si de distilate. Mijloacele de masurare si masuratorile efectuate cu acestea se supun, în mod obligatoriu, controlului metrologic al statului, conform legii în domeniu.
(2) În cazul antrepozitarilor autorizati pentru productia de alcool etilic, contoarele vor fi amplasate la iesirea din coloanele de distilare pentru alcoolul brut, la iesirea din coloanele de rafinare pentru alcoolul etilic rafinat si la iesirea din coloanele aferente alcoolului tehnic, astfel încât sa fie contorizate toate cantitatile de alcool rezultate.
(3) În cazul antrepozitarilor autorizati pentru productia de distilate, contoarele vor fi amplasate la iesirea din coloanele de distilare sau, dupa caz, la iesirea din instalatiile de distilare.
(4) Folosirea conductelor mobile, a furtunurilor elastice sau a altor conducte de acest fel, utilizarea rezervoarelor necalibrate, precum si amplasarea înaintea contoarelor a unor canele sau robinete, prin care se pot extrage cantitati de alcool sau distilate necontorizate, sunt interzise.

Certificate de calibrare

Art. 225. - Antrepozitarii autorizati pentru productia de alcool si de distilate sunt obligati sa prezinte supraveghetorilor fiscali certificate de calibrare, eliberate de un laborator de metrologie agreat de Biroul Român de Metrologie Legala, pentru toate rezervoarele si recipientele în care se depoziteaza alcoolul, distilatele si materiile prime din care provin acestea, indiferent de natura lor.

Sigilii

Art. 226. - (1) Pe întregul flux tehnologic de la iesirea alcoolului brut, rafinat si tehnic din coloanele de distilare, respectiv de rafinare, si pâna la contoare, inclusiv la acestea, se vor aplica sigilii. În cazul antrepozitarilor autorizati pentru productia de distilate, sigiliile se vor aplica la iesirea distilatelor din coloanele de distilare sau din instalatiile de distilare. În toate situatiile, sigiliile vor fi aplicate si pe toate elementele de asamblare-racordare ale aparatelor de masura si control, pe orice orificii si robineti existenti pe întregul flux tehnologic continuu sau discontinuu.
(2) Aparatele si piesele de pe tot circuitul coloanelor de distilare, rafinare, precum si de pe tot circuitul instalatiilor de distilare trebuie îmbinate în asa fel încât sa poata fi sigilate. Sigiliile apartin autoritatii fiscale competente, vor fi înseriate si vor purta, în mod obligatoriu, însemnele acesteia. Operatiunile de sigilare si desigilare se vor efectua de catre supraveghetorul fiscal desemnat, astfel încât sa nu se deterioreze aparatele si piesele componente. Amprentele sigiliilor aplicate trebuie sa fie mentinute intacte. Sigilarea si desigilarea vor fi consemnate într-un proces-verbal.
(3) Sigiliile prevazute la alin. (2) sunt complementare sigiliilor metrologice aplicate contoarelor, conform reglementarilor specifice stabilite de Biroul Român de Metrologie Legala.
(4) Stabilirea tipului de sigilii, prevazut la alin. (2), si a caracteristicilor acestora, uniformizarea si/sau personalizarea, precum si coordonarea tuturor operatiunilor ce se impun revin Ministerului Finantelor Publice, respectiv directiei cu atributii administrative.

Receptia materiilor prime

Art. 227. - (1) Receptia cantitativa a materiilor prime intrate în antrepozitul fiscal, precum si introducerea lor în procesul de fabricatie se fac cu mijloace de masurare legale.
(2) În cazul în care, pentru producerea alcoolului etilic si a distilatelor, se achizitioneaza materii prime de la persoane fizice, borderourile de achizitie si documentele de receptie se întocmesc în 2 exemplare si vor purta, în mod obligatoriu, viza supraveghetorului fiscal. Un exemplar al acestor documente ramâne la antrepozitul fiscal care a achizitionat materia prima, iar exemplarul 2, la persoana fizica furnizoare.

Obligatiile supraveghetorilor fiscali

Art. 228. - (1) Supraveghetorii fiscali au obligatia sa verifice:
a) existenta certificatelor de calibrare pentru rezervoarele si recipientele de depozitare a alcoolului, a distilatelor si a materiilor prime din care provin acestea;
b) înregistrarea corecta a intrarilor de materii prime;
c) înscrierea corecta a alcoolului si a distilatelor obtinute, în rapoartele zilnice de productie si în documentele de transfer-predare catre antrepozite de prelucrare sau de depozitare de produse finite, în concordanta cu înregistrarile mijloacelor de masurare;
d) concordanta dintre normele de consum de materii prime, consumul energetic lunar si productia de alcool si distilate obtinuta;
e) realitatea stocurilor zilnice de alcool brut, rafinat, alcool denaturat, tehnic si distilate, înscrise în evidentele operative ale antrepozitelor de depozitare de astfel de produse;
f) centralizatorul lunar al documentelor de transfer catre antrepozitele de prelucrare a alcoolului si a distilatelor;
g) concordanta dintre cantitatile de alcool si de distilate eliberate din antrepozitul fiscal de productie cu cele înscrise în documentele fiscale;
h) modul de calcul, de evidentiere si de virare a accizelor datorate pentru alcool si distilate, precum si pentru bauturile spirtoase realizate de catre antrepozitarul autorizat de productie, care îsi desfasoara activitatea în sistem integrat;
i) depunerea la termen, la organele fiscale teritoriale, a declaratiilor privind obligatiile de plata cu titlu de accize si a decontului de accize, în conformitate cu prevederile legale;
j) orice alte documente si operatiuni care sa conduca la determinarea exacta a obligatiilor catre bugetul de stat;
k) înregistrarea corecta a operatiunilor de import si export, în situatia în care antrepozitarul autorizat desfasoara astfel de operatiuni.
(2) De asemenea, supraveghetorii fiscali au obligatia de a înregistra, într-un registru special, toate cererile antrepozitarilor autorizati de productie sau ale organelor de control privind sigilarea sau desigilarea instalatiilor.
(3) În vederea certificarii realitatii tuturor operatiunilor reflectate în documentele aferente productiei de alcool si de distilate, începând de la intrarea materiei prime pâna la livrarea alcoolului si a distilatelor catre sectiile de prelucrare sau catre terti, toate documentele întocmite, inclusiv documentele fiscale, vor fi prezentate obligatoriu supraveghetorului fiscal desemnat pentru a fi vizate de acesta.

Desigilarea instalatiilor

Art. 229. - (1) Desigilarea aparatelor si a pieselor de pe tot fluxul tehnologic se face numai în baza unei solicitari scrise, justificate, din partea antrepozitului fiscal de productie de alcool si de distilate sau în situatii de avarie.
(2) Cererea de desigilare se transmite supraveghetorului fiscal cu cel putin trei zile înainte de termenul stabilit pentru efectuarea operatiunii propriu-zise, care va proceda la desigilare. La desigilare, supraveghetorul fiscal întocmeste un proces-verbal de desigilare. În procesul-verbal se vor consemna data si ora desigilarii, cantitatea de alcool si de distilate - în litri si în grade - înregistrata de contoare la momentul desigilarii, precum si stocul de alcool si de distilate, pe sortimente, aflat în rezervoare si în recipiente.
(3) Se interzice antrepozitarilor autorizati deteriorarea sigiliilor aplicate de catre supraveghetorul fiscal. În cazul în care sigiliul este deteriorat accidental sau în caz de avarie, antrepozitarul autorizat este obligat sa solicite prezenta supraveghetorului fiscal pentru constatarea cauzelor deteriorarii accidentale a sigiliului sau ale avariei.
(4) Daca antrepozitarul autorizat constata un incident sau o disfunctie în functionarea unui contor, acesta trebuie sa faca imediat o declaratie supraveghetorului fiscal, care va fi consemnata într-un registru special destinat acestui scop, procedându-se imediat la remedierea defectiunii. Totodata, antrepozitarul autorizat va solicita prezenta reprezentantului autorizat de catre Biroul Român de Metrologie Legala pentru activitati de reparatii ale mijloacelor de masurare din categoria respectiva, în vederea desigilarii mijloacelor de masurare, a repunerii lor în stare de functionare si a resigilarii.
(5) Contoarele defecte pot fi înlocuite, sub supraveghere metrologica, cu alte contoare de rezerva, cu specificarea, într-un proces-verbal de înlocuire, întocmit de supraveghetorul fiscal, a indicilor de la care se reia activitatea.
(6) Daca timpul de remediere a contoarelor depaseste 24 de ore, se suspenda activitatea de productie a alcoolului si a distilatelor. Instalatiile respective vor fi sigilate.
(7) Suspendarea se face în baza unui proces-verbal de suspendare, încheiat în 3 exemplare de catre supraveghetorul fiscal, în prezenta reprezentantului legal al antrepozitarului autorizat.
(8) În procesul-verbal încheiat se vor mentiona cauzele accidentului sau ale avariei care au generat întreruperea activitatii, data si ora întreruperii acesteia, stocul de alcool si de distilate existent la acea data si indicii înregistrati de contoare în momentul suspendarii activitatii.
(9) Originalul procesului-verbal de desigilare sau de suspendare, dupa caz, se depune la autoritatea fiscala competenta, în termen de 24 de ore de la încheierea acestuia. Al doilea exemplar al procesului-verbal ramâne la antrepozitarul autorizat, iar exemplarul al treilea se pastreaza de catre supraveghetorul fiscal.
(10) Reluarea activitatii dupa desigilarea instalatiilor respective se va face în baza unei declaratii de remediere a defectiunii, întocmita de antrepozitarul autorizat si vizata de supraveghetorul fiscal, însotita de un aviz eliberat de specialistul care a efectuat remedierea. Supraveghetorul fiscal va proceda la sigilarea întregului flux tehnologic.

CAPITOLUL II
Sistemul de supraveghere a circulatiei alcoolului etilic si a distilatelor în vrac din productia interna sau din import

Conditii de calitate

Art. 230. - Alcoolul etilic si distilatele livrate de catre antrepozitarii autorizati pentru productie, catre utilizatorii legali, trebuie sa se încadreze în prevederile standardelor legale în vigoare. Fiecare livrare va fi însotita de buletine de analiza completate conform standardelor legale în vigoare, eliberate de laboratorul propriu al producatorului, daca acesta a fost agreat, sau emise de alte laboratoare autorizate. Buletinele de analiza vor cuprinde cel putin 7 parametri fizico-chimici, prevazuti de standardele legale în vigoare.

Transportul în vrac

Art. 231. - (1) Toate cisternele si recipientele prin care se vor transporta cantitatile de alcool si de distilate vor purta sigiliul supraveghetorului fiscal si vor fi însotite de documentele fiscale prevazute la titlul VII.
(2) Supraveghetorul fiscal, care a procedat la sigilarea cisternelor sau a recipientelor de transport al alcoolului si al distilatelor în vrac, va comunica în aceeasi zi, la autoritatea fiscala competenta, data plecarii transportului de alcool si de distilate, numarul de înmatriculare al mijlocului de transport, cantitatea expediata si data aproximativa a sosirii acestuia.
(3) La sosirea efectiva a alcoolului si a distilatelor la destinatie, agentul economic beneficiar este obligat sa solicite autoritatii fiscale competente desemnarea unui reprezentant fiscal care, în maximum 24 de ore, va efectua verificarea documentelor de transport si a datelor înscrise în documentul de însotire, dupa care va proceda la desigilarea cisternelor sau a recipientelor.

Conditii de livrare

Art. 232. - (1) Livrarea alcoolului si a distilatelor în vrac se va face direct de la antrepozitarul autorizat pentru productie sau de la importator catre utilizatorii legali.
(2) Livrarea în vrac a alcoolului etilic si a distilatelor în scopul obtinerii de bauturi alcoolice altor beneficiari decât antrepozitarii autorizati pentru productia de astfel de bauturi este interzisa.
(3) Antrepozitarii autorizati pentru productie si importatorii pot livra alcool în vrac, pentru consum, direct spitalelor, farmaciilor si agentilor economici utilizatori legali de alcool, altii decât producatorii de bauturi alcoolice.
(4) Alcoolul etilic tehnic îmbuteliat poate fi comercializat numai de catre antrepozitarul autorizat pentru productia de alcool etilic si numai sub forma de alcool etilic tehnic denaturat, conform standardelor legale în vigoare.
(5) Comercializarea în vrac si utilizarea ca materie prima a alcoolului etilic si a distilatelor cu concentratia alcoolica sub 96,0% în volum, pentru fabricarea bauturilor alcoolice, este interzisa.
(6) Productia de alcool sanitar de catre alti producatori decât antrepozitarii autorizati pentru productia de alcool etilic este interzisa.
(7) Comercializarea pe piata interna a alcoolului sanitar în vrac este interzisa.

CAPITOLUL III
Sistemul de supraveghere pentru tuica si rachiuri de fructe

Mijloace de masurare

Art. 233. - (1) În vederea înregistrarii corecte a productiei de tuica si rachiuri de fructe, fiecare antrepozitar autorizat este obligat sa se doteze cu mijloace de masurare volumetrica, denumite contoare, avizate de Biroul Român de Metrologie Legala, precum si cu mijloace legale de masurare a concentratiei alcoolice a materiei prime si a produselor rezultate din prelucrarea acestora instalatiile de fabricatie fiind în mod obligatoriu sigilate în aceleasi conditii ca si în cazul antrepozitarilor autorizati pentru productia de alcool etilic sau de distilate.
(2) Cazanele individuale ale producatorilor de tuica si rachiuri de fructe, a caror productie este destinata vânzarii, vor fi livrate si vor fi dotate cu vase litrate de organele abilitate de Biroul Român de Metrologie Legala, precum si cu mijloace de masurare legala a concentratiei alcoolice a produselor obtinute.

Sigilarea si desigilarea instalatiilor

Art. 234. - (1) Pentru controlul cantitatilor de tuica si rachiuri de fructe, pe perioada de nefunctionare, instalatiile sau cazanele de fabricatie detinute de antrepozitarii autorizati vor fi sigilate suplimentar de catre autoritatea fiscala competenta.
(2) Dupa primirea materiei prime în vederea distilarii, detinatorii de astfel de instalatii sau cazane vor solicita, în scris, autoritatii fiscale competente desigilarea acestora. Data si ora desigilarii, precum si cantitatile si tipurile de materie prima ce urmeaza a se prelucra se vor consemna într-un registru de fabricatie, care va fi numerotat, vizat de autoritatea fiscala competenta si pastrat la producator. În acelasi timp, autoritatea fiscala competenta va consemna aceleasi date într-un proces-verbal.
(3) Desigilarea va fi solicitata în conditiile în care detinatorul de instalatii sau cazane are în stoc materie prima pentru utilizarea capacitatilor de productie pentru minimum 10 zile, procesul de productie fiind obligatoriu a se desfasura în mod continuu, pâna la terminarea materiei prime.
(4) În momentul desigilarii instalatiilor sau a cazanelor, reprezentantul autoritatii fiscale competente va verifica, prin probe de productie, timpii de fabricatie si randamentul în alcool pentru fiecare tip de materie prima în parte, stabilind numarul de fierberi în 24 de ore si întocmind un proces-verbal de constatare.
(5) Timpii de functionare ai instalatiilor sau ai cazanelor si randamentele stabilite vor fi utilizate pentru evidentierea productiei în registrul de fabricatie.
(6) În vederea opririi instalatiilor sau cazanelor, antrepozitarul autorizat pentru productie va anunta autoritatea fiscala competenta pentru resigilarea acestora cu 2 zile înaintea opririi productiei.
(7) Daca nu se solicita resigilarea cazanelor sau a celorlalte instalatii în momentul opririi acestora, se considera ca productia a continuat pe toata perioada de la desigilare.
(8) Momentul sigilarii va fi mentionat în registrul de fabricatie, întocmindu-se, de asemenea, un proces-verbal în care se va preciza cantitatea de productie realizata de la data desigilarii.

CAPITOLUL IV
Sistemul de supraveghere a importurilor de alcool, de distilate si de bauturi spirtoase, în vrac

Conditii de import

Art. 235. - Alcoolul, distilatele si bauturile spirtoase pot fi importate în vrac numai pe baza de contracte încheiate direct cu producatorii externi sau cu reprezentantii acestora si numai în scopul prelucrarii sau îmbutelierii directe de catre antrepozitarul autorizat pentru productie.

Procedura de supraveghere

Art. 236. - (1) La intrarea în tara a alcoolului în vrac, indiferent de natura acestuia, a distilatelor în vrac, precum si a bauturilor spirtoase în vrac, organele vamale de frontiera, dupa efectuarea formalitatilor de vamuire, vor aplica pe fiecare cisterna si recipient un sigiliu special, cu însemnele autoritatii vamale, desigilarea fiind interzisa pâna la destinatia finala a acestora.
(2) În momentul efectuarii operatiunii de vamuire se va preleva, în mod obligatoriu, o proba din fiecare cisterna sau recipient, în scopul verificarii autenticitatii datelor înscrise în documentele însotitoare, respectiv factura si certificatele de analize fizico-chimice.
(3) Prelevarea probei se face de catre delegatul laboratorului, agreat de autoritatea vamala sa efectueze expertize în vederea identificarii produselor.
(4) Prelevarea probei se face în prezenta autoritatii vamale, a delegatului permanent în vama din partea Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor si a importatorului. Daca importatorul depune o declaratie ca nu este interesat sa participe la prelevare, operatiunea respectiva se poate face în lipsa acestuia.
(5) Operatiunea de prelevare a probelor se efectueaza în conformitate cu normele românesti în vigoare privind esantionarea, analiza si inspectia unui lot de produse de catre delegatul laboratorului agreat.
(6) Din proba prelevata se vor constitui 3 esantioane identice, dintre care unul este destinat laboratorului, altul autoritatii vamale, iar al treilea importatorului.
(7) Esantioanele vor fi etichetate si vor fi sigilate de catre autoritatea vamala.
(8) Transmiterea esantioanelor prelevate catre laboratoare se efectueaza prin grija si sub responsabilitatea delegatului laboratorului agreat.
(9) Operatiunea de prelevare se încheie prin întocmirea unui proces-verbal de prelevare, conform modelului prezentat în norme.
(10) Rezultatele expertizei vor fi consemnate de catre laboratorul agreat în certificate de expertiza.
(11) Analiza produselor se face pe cheltuiala importatorilor si are ca scop determinarea concentratiei alcoolice si a cantitatilor reale, comparativ cu cele înscrise în documentele însotitoare, pentru corecta evaluare a accizelor datorate si a calitatii produsului.
(12) Termenul de efectuare a analizelor va fi, dupa caz:
a) pe loc, în cazul produselor fara continut de zahar;
b) în 24 de ore de la prelevarea probei, în cazul produselor cu continut de zahar.
(13) Termenul obligatoriu de pastrare a esantioanelor este de un an.
(14) Prevederile alin. (2) se aplica si cantitatilor de alcool, de distilate si de bauturi spirtoase în vrac, aduse în regim de import temporar.
(15) Cantitatile de alcool, de distilate si de bauturi spirtoase în vrac, provenite din import, vor fi sigilate de catre organul vamal de frontiera si în situatia în care marfa este tranzitata catre o vama de interior în vederea efectuarii operatiunii vamale de import. Marfa astfel sigilata, împreuna cu documentul de însotire a marfii, eliberat de autoritatea vamala de frontiera, în care se mentioneaza cantitatea de alcool, de distilate sau de bauturi spirtoase importata, în modul si sub forma prevazuta în norme, are liber de circulatie pâna la punctul vamal unde au loc operatiunea vamala de import si prelevarea de probe, potrivit alin. (2).
(16) În toate cazurile, la determinarile efectuate pe baza analizelor de laborator, abaterea admisa este de ± 0,3 grade volum.
(17) Desigilarea cisternelor si a recipientelor de alcool, de distilate si de bauturi spirtoase în vrac provenite din import, ajunse la destinatia finala, se va face în prezenta unui reprezentant al autoritatii fiscale competente, desemnat la solicitarea scrisa a importatorilor.
(18) Importatorul are obligatia sa evidentieze într-un registru special, conform modelului prezentat în norme, vizat de reprezentantul organului fiscal teritorial în a carui raza teritoriala îsi desfasoara activitatea, toate cantitatile de alcool, de distilate si de bauturi spirtoase în vrac - în litri si în grade - pe tipuri de produs si pe destinatii ale acestora.

CAPITOLUL V
Dispozitii comune de supraveghere aplicate productiei si importului de alcool, distilate si bauturi spirtoase

Situatii privind modul de valorificare

Art. 237. - (1) Lunar, pâna la data de 15 a fiecarei luni, pentru luna precedenta, antrepozitarii autorizati pentru productie si importatorii de alcool si de distilate vor depune la organele fiscale teritoriale o situatie continând informatii privind modul de valorificare a acestor produse prin vânzare sau prelucrare, si anume: destinatia, denumirea si adresa beneficiarului, numarul si data facturii, cantitatile, pretul unitar si valoarea totala, din care, dupa caz, valoarea accizei, conform modelului prezentat în norme. Aceasta situatie va fi însotita în mod obligatoriu de un exemplar al listelor de inventar întocmite pentru stocurile de materii prime si produse finite înregistrate la sfârsitul lunii. Listele de inventar se întocmesc în doua exemplare si vor fi vizate de catre antrepozitarul autorizat pentru productie sau de catre importator. În cazul antrepozitarilor autorizati pentru productie, listele de inventar vor fi vizate si de catre supraveghetorul fiscal. Al doilea exemplar se pastreaza de catre antrepozitarul autorizat de productie si de catre importator.
(2) Lunar, pâna în ultima zi a lunii, pentru luna precedenta, organele fiscale teritoriale vor transmite Ministerului Finantelor Publice - Directia generala a tehnologiei informatiei situatia centralizatoare pentru fiecare judet privind modul de valorificare a alcoolului si a distilatelor, conform modelului prezentat în norme.
(3) Necomercializarea de catre antrepozitarii autorizati pentru productia de alcool etilic si/sau distilate, pe o perioada de 3 luni consecutive, a unei cantitati egale cu cel putin 20% din cantitatea estimata a se realiza pe o perioada de un an atrage revocarea autorizatiei si sigilarea instalatiilor de productie pe termen de 3 luni. Pentru antrepozitarii autorizati care lucreaza în sistem integrat, la calcularea procentului de 20% se va avea în vedere si cantitatea produselor rezultate din prelucrarea alcoolului si/sau a distilatelor.

Preturi minime

Art. 238. - (1) Pentru alcool, distilate si bauturi alcoolice distilate se vor stabili preturi minime care se vor practica pentru comercializarea acestora pe piata interna.
(2) Pretul minim va cuprinde, în mod obligatoriu, pretul producatorului si acciza legala aferenta, dupa caz.
(3) Preturile minime vor fi stabilite de catre asociatiile patronale ale producatorilor de alcool si bauturi alcoolice distilate legal înfiintate, existente în România, si vor fi consemnate într-un protocol semnat de reprezentantii acestor asociatii. O copie de pe acest protocol si listele cuprinzând preturile astfel stabilite vor fi comunicate Ministerului Finantelor Publice si vor fi publicate, prin grija celor care le-au stabilit, în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu minimum 5 zile înainte de data intrarii în vigoare a acestor preturi.
(4) Produsele, inclusiv cele în vrac, pentru care s-au stabilit preturi minime nu pot fi comercializate pe piata interna la preturi mai mici decât preturile minime publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(5) Ori de câte ori se intentioneaza modificarea preturilor minime stabilite, asociatiile patronale ale producatorilor de alcool si bauturi alcoolice au obligatia sa notifice noile preturi, indiferent daca modificarea intervine la unul sau mai multe produse. Notificarea preturilor se face în conditiile prevazute la alin. (3).

CAPITOLUL VI
Masuri speciale privind productia, importul si circulatia uleiurilor minerale

Restrictii

Art. 239. - Se interzice orice operatiune comerciala cu uleiuri minerale care nu provin din antrepozite fiscale de productie.

Conditii de comercializare

Art. 240. - (1) Uleiurile minerale neaccizabile, rezultate din prelucrarea titeiului sau a altor materii prime, care au punctul de inflamabilitate sub 85° C, se vor comercializa direct catre utilizatorii finali, care folosesc aceste produse în scop industrial. În caz contrar, antrepozitarul fiscal autorizat va vira la bugetul de stat accizele aferente, calculate la nivelul accizelor datorate pentru benzinele cu plumb. În categoria utilizatorilor finali nu sunt inclusi comerciantii în sistem angro.
(2) Se interzice comercializarea, prin pompele statiilor de distributie, a altor uleiuri minerale decât cele din categoria gazelor petroliere lichefiate, benzinelor si motorinelor auto, care corespund standardelor nationale de calitate.

Conditii de calitate

Art. 241. - Se interzice importul de uleiuri minerale de tipul benzinelor si motorinelor care nu corespund standardelor nationale si prevederilor legale referitoare la calitatea benzinelor.

Procedura de import

Art. 242. - (1) Efectuarea formalitatilor vamale de import, aferente uleiurilor minerale prevazute la art. 241, se face prin birourile vamale de control si vamuire la frontiera, stabilite prin decizia autoritatii vamale, care va fi publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Efectuarea formalitatilor vamale de import este conditionata de prelevarea de probe în punctul vamal, în vederea efectuarii analizelor de laborator.
(3) Analizele de laborator prevazute la alin. (2) vor fi efectuate numai de laboratoare agreate de autoritatea vamala, care vor elibera expertizele tehnice.
(4) Cheltuielile ocazionate de analizele de laborator si stationarea mijloacelor de transport pâna la finalizarea acestora sunt în sarcina importatorului.
(5) La efectuarea formalitatilor vamale de import, importatorul sau reprezentantul legal al acestuia va prezenta în mod obligatoriu expertizele tehnice emise pentru mostrele prelevate, în vederea identificarii felului marfurilor, potrivit alin. (2) si (3).

CAPITOLUL VII
Alte masuri speciale

Conditii de cesionare si înstrainare

Art. 243. - (1) Cesionarea ori înstrainarea, sub orice forma, a actiunilor, a partilor sociale sau activelor fixe ale antrepozitarilor autorizati ori ale unui antrepozitar a carui autorizatie a fost anulata sau revocata conform titlului VII va fi adusa la cunostinta autoritatii fiscale competente cu cel putin 60 de zile înainte de realizarea acestei operatiuni, în vederea efectuarii controlului financiar-fiscal.
(2) Cedarea sau înstrainarea activelor imobilizate ale antrepozitarului autorizat ori ale unui antrepozitar a carui autorizatie a fost anulata sau revocata conform titlului VII se va putea face numai dupa ce s-au achitat la bugetul de stat toate obligatiile fiscale sau dupa ce persoana care urmeaza sa preia activele respective a confirmat posibilitatea platii tuturor debitelor catre bugetul de stat prin depunerea unei scrisori de garantie bancara.

Întârzieri la plata accizelor

Art. 244. - Întârzierea la plata a accizelor cu mai mult de 30 de zile de la termenul legal atrage revocarea autorizatiei antrepozitarului autorizat si închiderea activitatii pâna la plata sumelor restante.

CAPITOLUL VIII
Sanctiuni

Infractiuni

Art. 245. - (1) Constituie infractiuni urmatoarele fapte savârsite de administratorul, directorul sau reprezentantul legal al antrepozitarului autorizat sau al societatii:
a) cesionarea ori înstrainarea, sub orice forma, a actiunilor, a partilor sociale sau a activelor fixe ale antrepozitarilor autorizati ori ale unui antrepozitar a carui autorizatie a fost anulata sau revocata conform titlului VII, fara a fi adusa la cunostinta autoritatii fiscale competente cu cel putin 60 de zile înainte de realizarea acestei operatiuni, în vederea efectuarii controlului financiar-fiscal;
b) achizitionarea de alcool etilic si de distilate de la alti furnizori decât antrepozitarii autorizati pentru productie sau importatorii autorizati de astfel de produse, potrivit titlului VII;
c) utilizarea alcoolului brut, alcoolului etilic de sinteza si a alcoolului tehnic ca materie prima pentru fabricarea bauturilor alcoolice de orice fel;
d) achizitionarea de uleiuri minerale rezultate din prelucrarea titeiului sau a altor materii prime, de la alti furnizori decât antrepozitarii autorizati pentru productie sau importatori autorizati potrivit titlului VII;
e) livrarea de uleiuri minerale de catre antrepozitarii autorizati pentru productie fara prezentarea de catre cumparator, persoana juridica, a documentului de plata, care sa ateste virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantitatii ce urmeaza a fi facturata;
f) comercializarea uleiurilor minerale neaccizabile, rezultate din prelucrarea titeiului sau a altor materii prime, care au punctul de inflamabilitate sub 85° C, altfel decât direct catre utilizatorii finali, care folosesc aceste produse în scop industrial;
g) comercializarea, prin pompele statiilor de distributie, a altor uleiuri minerale decât cele din categoria gazelor petroliere lichefiate, benzinelor si motorinelor auto care corespund standardelor nationale de calitate.
(2) Infractiunile prevazute la alin. (1) se pedepsesc astfel:
a) cu închisoare de la 1 an la 3 ani, cele prevazute la lit. b), c), d), f) si g);
b) cu închisoare de la 2 la 7 ani, cea prevazuta la lit. e);
c) cu închisoare de la 6 luni la 2 ani, cea prevazuta la lit. a).

Contraventii si sanctiuni

Art. 246. - (1) Constituie contraventii urmatoarele fapte:
a) producerea de produse accizabile ce intra sub incidenta sistemului de antrepozitare fiscala, în afara unui antrepozit fiscal autorizat de catre autoritatea fiscala competenta;
b) detinerea de produse accizabile în afara regimului suspensiv, care nu au fost introduse în sistemul de accizare conform titlului VII;
c) neanuntarea autoritatii fiscale competente, în termenul legal, despre modificarile aduse datelor initiale avute în vedere la eliberarea autorizatiei;
d) comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcarii, potrivit titlului VII, fara a fi marcate sau marcate necorespunzator ori cu marcaje false sau contrafacute;
e) detinerea, în afara antrepozitelor fiscale de productie, a produselor supuse marcarii, care sunt nemarcate, sau detinerea de astfel de produse, care sunt marcate cu marcaje false ori contrafacute;
f) practicarea, de catre producatori sau de catre importatori, de preturi de vânzare mai mici decât costurile ocazionate de producerea sau importul produselor accizabile vândute, la care se adauga acciza si taxa pe valoarea adaugata;
g) neînscrierea distincta în facturi a valorii accizelor sau a impozitului la titeiul si gazele naturale din productia interna, în cazurile prevazute la titlul VII;
h) neutilizarea documentelor fiscale prevazute de titlul VII;
i) neefectuarea, prin unitati bancare, a decontarilor între furnizori si cumparatori, ca persoane juridice, de produse accizabile;
j) amplasarea mijloacelor de masurare a productiei si a concentratiei de alcool si distilate în alte locuri decât cele prevazute expres în prezentul titlu sau deteriorarea sigiliilor aplicate de catre supraveghetorul fiscal si nesesizarea organului fiscal în cazul deteriorarii lor;
k) nesolicitarea desemnarii supraveghetorului fiscal în vederea desigilarii cisternelor sau recipientelor în care se transporta alcoolul si distilatele în vrac;
l) transportul de alcool etilic si de distilate, efectuat prin cisterne sau recipiente care nu poarta sigiliile supraveghetorului fiscal, au sigilii deteriorate sau nu sunt însotite de documentul de însotire prevazut la titlul VII;
m) fabricarea de alcool sanitar de catre alte persoane decât antrepozitarii autorizati pentru productie de alcool etilic;
n) comercializarea în vrac, pe piata interna, a alcoolului sanitar;
o) circulatia si comercializarea în vrac a alcoolului etilic rafinat si a distilatelor în alte scopuri decât cele expres prevazute în prezentul titlu;
p) neevidentierea corecta în registrul special a cantitatilor de alcool si distilate importate în vrac;
q) nedepunerea la organele fiscale teritoriale a situatiilor privind modul de valorificare a alcoolului si distilatelor;
r) nesolicitarea organului fiscal teritorial în vederea desigilarii instalatiilor de fabricatie, precum si neevidentierea în registrul destinat acestui scop a informatiilor privind capacitatile reale de distilare, data si ora sigilarii si desigilarii cazanelor sau a celorlalte instalatii de fabricatie a tuicii si a rachiurilor de fructe;
s) practicarea de preturi de vânzare cu amanuntul mai mici decât preturile minime stabilite pe produse, potrivit prezentului titlu, la care se adauga taxa pe valoarea adaugata;
t) comercializarea, la preturi mai mari decât preturile maxime de vânzare cu amanuntul declarate, a produselor pentru care s-au stabilit astfel de preturi;
u) comercializarea produselor ce nu se regasesc în listele cuprinzând preturile maxime de vânzare cu amanuntul declarate de catre agentii economici producatori si importatori;
v) refuzul agentilor economici producatori de tigarete de a prelua si de a distruge, în conditiile prevazute de lege, cantitatile de produse din tutun confiscate;
x) folosirea conductelor mobile, a furtunurilor elastice sau a altor conducte de acest fel, utilizarea rezervoarelor necalibrate, precum si amplasarea înaintea contoarelor a unor canele sau robinete prin care se pot extrage cantitati de alcool sau distilate necontorizate;
y) comercializarea în vrac si utilizarea ca materie prima, pentru fabricarea bauturilor alcoolice, a alcoolului etilic si a distilatelor cu concentratia alcoolica sub 96,0% în volum.
(2) Contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza cu amenda de la 200.000.000 lei la 1.000.000.000 lei, precum si cu:
- confiscarea produselor, iar în situatia în care acestea au fost vândute, confiscarea sumelor rezultate din aceasta vânzare, în cazurile prevazute la lit. a), b), d), e), l), m), n) si o);
- confiscarea cisternelor si recipientelor, precum si a mijloacelor de transport utilizate în transportul alcoolului etilic si al distilatelor, în cazul prevazut la lit. l);
- retragerea autorizatiei sau oprirea activitatii pentru o perioada de 1-3 luni, dupa caz, pentru situatiile prevazute la lit. d), e), j), l), m), n), o) si x).
(3) În situatia în care amenzile aplicate sunt achitate în termen de 48 de ore de la încheierea procesului-verbal de constatare, cuantumul acestora va reprezenta 50% din minimul amenzii prevazut în prezentul titlu pentru fapta constatata.
(4) Constatarea si sanctionarea faptelor ce constituie contraventie potrivit prezentului titlu se fac de personalul de specialitate din cadrul Ministerului Finantelor Publice si al unitatilor sale teritoriale.
(5) Contraventiilor prevazute în prezentul titlu li se aplica prevederile legii.
(6) Solutionarea contestatiilor asupra sumelor constatate privind accizele, respectiv impozitul la titeiul si la gazele naturale din productia interna, si a altor masuri aplicate prin actele de control sau de impunere ale organelor Ministerului Finantelor Publice se face potrivit reglementarilor legale în materie.

TITLUL IX
Impozite si taxe locale

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Definitii

Art. 247. - În întelesul prezentului titlu, expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) rangul unei localitati - rangul atribuit unei localitati conform legii;
b) zone din cadrul localitatii - zone stabilite de consiliul local, în functie de pozitia terenului fata de centrul localitatii, de retelele edilitare, precum si de alte elemente specifice fiecarei unitati administrativ-teritoriale, conform documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism, registrelor agricole, evidentelor specifice cadastrului imobiliar-edilitar sau altor evidente agricole sau cadastrale care pot afecta valoarea terenului.

Impozite si taxe locale

Art. 248. - Impozitele si taxele locale sunt dupa cum urmeaza:
a) impozitul pe cladiri;
b) impozitul pe teren;
c) taxa asupra mijloacelor de transport;
d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor;
e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate;
f) impozitul pe spectacole;
g) taxa hoteliera;
h) taxe speciale;
i) alte taxe locale.

CAPITOLUL II
Impozitul pe cladiri

Reguli generale

Art. 249. - (1) Orice persoana care are în proprietate o cladire situata în România datoreaza anual impozit pentru acea cladire, exceptând cazul în care în prezentul titlu se prevede diferit.
(2) Impozitul prevazut la alin. (1), numit în continuare impozit pe cladiri, se datoreaza catre bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale în care este amplasata cladirea.
(3) În cazul unei cladiri, aflata în administrarea sau în folosinta, dupa caz, a altei persoane si pentru care se datoreaza chirie în baza unui contract de închiriere, impozitul pe cladiri se datoreaza de catre proprietar.
(4) În cazul în care o cladire se afla în proprietatea comuna a doua sau mai multe persoane, fiecare dintre proprietarii comuni ai cladirii datoreaza impozitul pentru spatiile situate în partea din cladire aflata în proprietatea sa. În cazul în care nu se pot stabili partile individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar în comun datoreaza o parte egala din impozitul pentru cladirea respectiva.
(5) În întelesul prezentului titlu, cladire este orice constructie care serveste la adapostirea de oameni, de animale, de obiecte, de produse, de materiale, de instalatii si de altele asemenea.

Scutiri

Art. 250. - (1) Impozitul pe cladiri nu se datoreaza pentru:
1. cladirile institutiilor publice si cladirile care fac parte din domeniul public si privat al unei unitati administrativ-teritoriale, cu exceptia incintelor care sunt folosite pentru activitati economice;
2. cladirile care, potrivit legislatiei în vigoare, sunt considerate monumente istorice, de arhitectura sau arheologice, muzee sau case memoriale, cu exceptia incintelor care sunt folosite pentru activitati economice;
3. cladirile care, prin destinatie, constituie lacasuri de cult, apartinând cultelor religioase recunoscute de lege si partile lor componente locale, cu exceptia incintelor care sunt folosite pentru activitati economice;
4. cladirile institutiilor de învatamânt preuniversitar sau universitar, autorizate provizoriu sau acreditate, cu exceptia incintelor care sunt folosite pentru activitati economice;
5. cladirile unitatilor sanitare de interes national care nu au trecut în patrimoniul autoritatilor locale;
6. cladirile aflate în domeniul public al statului si în administrarea Regiei Autonome "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat", cu exceptia incintelor care sunt folosite pentru activitati economice;
7. cladirile aflate în domeniul privat al statului si în administrarea Regiei Autonome "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat", atribuite conform legii;
8. constructiile si amenajarile funerare din cimitire, crematorii;
9. cladirile sau constructiile din parcurile industriale, stiintifice si tehnologice, potrivit legii;
10. cladirile trecute în proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale în lipsa de mostenitori legali sau testamentari;
11. oricare dintre urmatoarele constructii speciale:
a) sonde de titei, gaze, sare;
b) platforme de foraj marin;
c) orice centrala hidroelectrica, centrala termoelectrica, centrala nuclearoelectrica, statie de transformare si de conexiuni, cladire si constructie speciala anexa a acesteia, post de transformare, retea aeriana de transport si distributie a energiei electrice si stâlpii aferenti acesteia, cablu subteran de transport, instalatie electrica de forta;
d) canalizatii si retele de telecomunicatii subterane si aeriene;
e) cai de rulare, de incinta sau exterioare;
f) galerii subterane, planuri înclinate subterane si rampe de put;
g) puturi de mina;
h) cosuri de fum;
i) turnuri de racire;
j) baraje si constructii accesorii;
k) diguri, constructii-anexe si cantoane pentru interventii la apararea împotriva inundatiilor;
l) constructii hidrometrice, oceanografice, hidrometeorologice, hidrotehnice, de îmbunatatiri funciare, porturi, canale navigabile cu ecluzele si statiile de pompare aferente canalelor;
m) poduri, viaducte, apeducte si tuneluri;
n) retele si conducte pentru transportul sau distributia apei, produselor petroliere, gazelor si lichidelor industriale, retele si conducte de termoficare si retele de canalizare;
o) terasamente;
p) cheiuri;
q) platforme betonate;
r) împrejmuiri;
s) instalatii tehnologice, rezervoare si bazine pentru depozitare;
t) constructii de natura similara stabilite prin hotarâre a consiliului local.
(2) Constructiile de natura similara celor de la alin. (1) pct. 11 lit. a)-s), avizate prin hotarâre a consiliilor locale, sunt scutite de impozit pe cladire pe durata existentei constructiei, pâna când intervin alte modificari.
(3) Impozitul pe cladiri nu se datoreaza pentru cladirea unei persoane fizice daca:
a) cladirea este o locuinta noua realizata în conditiile Legii locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare; sau
b) cladirea este realizata pe baza de credite, în conformitate cu Ordonanta Guvernului nr. 19/1994 privind stimularea investitiilor pentru realizarea unor lucrari publice si constructii de locuinte, aprobata si modificata prin Legea nr. 82/1995, cu modificarile si completarile ulterioare.
(4) Scutirea de impozit prevazuta la alin. (3) se aplica pentru o cladire timp de 10 ani de la data dobândirii acesteia. În cazul înstrainarii cladirii, scutirea de impozit nu se aplica noului proprietar al cladirii.

Calculul impozitului pentru persoane fizice

Art. 251. - (1) În cazul persoanelor fizice, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea cotei de impozitare la valoarea impozabila a cladirii.
(2) Cota de impozitare este de 0,2% pentru cladirile situate în mediul urban si de 0,1% pentru cladirile din mediul rural.
(3) Valoarea impozabila a unei cladiri se determina prin înmultirea suprafetei construite desfasurate a cladirii, exprimata în metri patrati, cu valoarea corespunzatoare din tabelul urmator:
+------------------------------------------------------------------------------------------------+¦ ¦Cladire cu instalatii ¦Cladire fara instalati¦¦ ¦ de apa, canalizare, ¦ de apa, canalizare, ¦¦ Tipul cladirii ¦electrice si încalzire¦ electricitate ¦¦ ¦ (lei/m2) ¦ sau încalzire ¦¦ ¦[conditii cumulative] ¦ (lei/m2) ¦+--------------------------------------------------+----------------------+----------------------¦¦1. Cladiri cu pereti sau cadre din beton armat, ¦ ¦ ¦¦caramida arsa, piatra naturala sau alte materiale ¦ ¦ ¦¦asemanatoare ¦ 5.300.000 ¦ 3.100.000 ¦+--------------------------------------------------+----------------------+----------------------¦¦2. Cladiri cu pereti din lemn, caramida nearsa, ¦ ¦ ¦¦paianta, valatuci, sipci sau alte materiale ¦ ¦ ¦¦asemanatoare ¦ 1.400.000 ¦ 900.000 ¦+--------------------------------------------------+----------------------+----------------------¦¦3. Constructii anexe corpului principal al unei ¦ ¦ ¦¦cladiri, având peretii din beton, caramida arsa, ¦ ¦ ¦¦piatra sau alte materiale asemanatoare ¦ 900.000 ¦ 800.000 ¦+--------------------------------------------------+----------------------+----------------------¦¦4. Constructii anexe corpului principal al unei ¦ ¦ ¦¦cladiri, având peretii din lemn, caramida nearsa, ¦ ¦ ¦¦valatuci, sipci sau alte materiale asemanatoare ¦ 500.000 ¦ 300.000 ¦+--------------------------------------------------+----------------------+----------------------¦¦5. Subsol, demisol sau mansarda utilizata ca ¦ 75% din suma care ¦ 75% din suma care ¦¦locuinta ¦ s-ar aplica cladirii ¦ s-ar aplica cladirii ¦+--------------------------------------------------+----------------------+----------------------¦¦6. Subsol, demisol sau mansarda utilizata cu alte ¦ 50% din suma care ¦ 50% din suma care ¦¦scopuri decât cel de locuinta ¦ s-ar aplica cladirii ¦ s-ar aplica cladirii ¦+------------------------------------------------------------------------------------------------+

(4) Suprafata construita desfasurata a unei cladiri se determina prin însumarea suprafetelor sectiunilor tuturor nivelurilor cladirii, inclusiv ale balcoanelor, logiilor sau ale celor situate la subsol, exceptând suprafetele podurilor care nu sunt utilizate ca locuinta si suprafetele scarilor si teraselor neacoperite.
(5) Valoarea impozabila a cladirii se ajusteaza în functie de amplasarea cladirii, prin înmultirea sumei determinate conform alin. (3) cu coeficientul de corectie corespunzator, prevazut în urmatorul tabel:
+------------------------------------------------------------------------------+¦ Zona în cadrul localitatii ¦ Rangul localitatii ¦+---------------------------------+--------------------------------------------¦¦ ¦ O ¦ I ¦ II ¦ III ¦ IV ¦ V ¦+---------------------------------+------+------+-------+-------+-------+------¦¦ A ¦ 1,30 ¦ 1,25 ¦ 1,20 ¦ 1,15 ¦ 1,10 ¦ 1,05 ¦+---------------------------------+------+------+-------+-------+-------+------¦¦ B ¦ 1,25 ¦ 1,20 ¦ 1,15 ¦ 1,10 ¦ 1,05 ¦ 1,00 ¦+---------------------------------+------+------+-------+-------+-------+------¦¦ C ¦ 1,20 ¦ 1,15 ¦ 1,10 ¦ 1,05 ¦ 1,00 ¦ 0,95 ¦+---------------------------------+------+------+-------+-------+-------+------¦¦ D ¦ 1,15 ¦ 1,10 ¦ 1,05 ¦ 1,00 ¦ 0,95 ¦ 0,90 ¦+------------------------------------------------------------------------------+

(6) În cazul unui apartament amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri si 8 apartamente, coeficientul de corectie prevazut la alin. (5) se reduce cu 0,10.
(7) În cazul unei cladiri finalizate înainte de 1 ianuarie 1951, valoarea impozabila se reduce cu 15%.
(8) În cazul unei cladiri finalizate dupa 31 decembrie 1950 si înainte de 1 ianuarie 1978, valoarea impozabila se reduce cu 5%.
(9) Daca dimensiunile exterioare ale unei cladiri nu pot fi efectiv masurate pe conturul exterior, atunci suprafata construita desfasurata a cladirii se determina prin înmultirea suprafetei utile a cladirii cu un coeficient de transformare de 1,20.

Majorarea impozitului datorat de persoanele fizice
ce detin mai multe cladiri

Art. 252. - (1) Daca o persoana fizica are în proprietate doua sau mai multe cladiri utilizate ca locuinta, care nu sunt închiriate unei alte persoane, impozitul pe cladiri se majoreaza dupa cum urmeaza:
a) cu 15% pentru prima cladire în afara celei de la adresa de domiciliu;
b) cu 50% pentru cea de-a doua cladire în afara celei de la adresa de domiciliu;
c) cu 75% pentru cea de-a treia cladire în afara celei de la adresa de domiciliu;
d) cu 100% pentru cea de-a patra cladire si urmatoarele în afara celei de la adresa de domiciliu.
(2) În cazul detinerii a doua sau mai multe cladiri în afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul majorat se determina în functie de ordinea în care proprietatile au fost dobândite, asa cum rezulta din documentele ce atesta calitatea de proprietar.
(3) Persoanele fizice prevazute la alin. (1) au obligatia sa depuna o declaratie speciala la compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale în raza carora îsi au domiciliul, precum si la cele în raza carora sunt situate celelalte cladiri ale acestora. Modelul declaratiei speciale va fi cel prevazut prin norme metodologice aprobate prin hotarâre a Guvernului.

Calculul impozitului datorat de persoanele juridice

Art. 253. - (1) În cazul persoanelor juridice, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a cladirii.
(2) Cota de impozit se stabileste prin hotarâre a consiliului local si poate fi cuprinsa între 0,5% si 1%, inclusiv.
(3) Valoarea de inventar a cladirii este valoarea de intrare a cladirii în patrimoniu, înregistrata în contabilitatea proprietarului cladirii, conform prevederilor legale în vigoare.
(4) În cazul unei cladiri a carei valoare a fost recuperata integral pe calea amortizarii, valoarea impozabila se reduce cu 15%.
(5) În cazul unei cladiri care a fost reevaluata conform prevederilor legale în vigoare, valoarea de inventar a cladirii este valoarea înregistrata în contabilitatea proprietarului imediat dupa reevaluare;
(6) În cazul unei cladiri care a fost dobândita înainte de 1 ianuarie 1998 si care dupa aceasta data nu a fost reevaluata, cota impozitului pe cladiri este stabilita de consiliul local între 5% si 10% si se aplica la valoarea de inventar a cladirii, pâna la data primei reevaluari, înregistrata în contabilitatea persoanelor juridice.
(7) În cazul unei cladiri ce face obiectul unui contract de leasing financiar se aplica urmatoarele reguli:
a) impozitul pe cladire se datoreaza de proprietar;
b) valoarea care se ia în considerare la calculul impozitului pe cladiri este valoarea cladirii înregistrata în contractul de leasing financiar.
(8) Impozitul pe cladiri se aplica pentru orice cladire detinuta de o persoana juridica aflata în functiune, în rezerva sau în conservare, chiar daca valoarea sa a fost recuperata integral pe calea amortizarii.

Dobândirea, înstrainarea si modificarea cladirilor

Art. 254. - (1) În cazul unei cladiri care a fost dobândita sau construita de o persoana în cursul anului, impozitul pe cladire se datoreaza de catre persoana respectiva cu începere de la data de întâi a lunii urmatoare celei în care cladirea a fost dobândita sau construita.
(2) În cazul unei cladiri care a fost înstrainata, demolata sau distrusa, dupa caz, în cursul anului, impozitul pe cladire înceteaza a se mai datora de persoana respectiva cu începere de la data de întâi a lunii urmatoare celei în care cladirea a fost înstrainata, demolata sau distrusa.
(3) În cazurile prevazute la alin. (1) sau (2), impozitul pe cladiri se recalculeaza pentru a reflecta perioada din an în care impozitul se aplica acelei persoane.
(4) În cazul extinderii, îmbunatatirii, distrugerii partiale sau al altor modificari aduse unei cladiri existente, impozitul pe cladire se recalculeaza începând cu data de întâi a lunii urmatoare celei în care a fost finalizata modificarea.
(5) Orice persoana care dobândeste sau construieste o cladire are obligatia de a depune o declaratie de impunere la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale în termen de 30 de zile de la data dobândirii sau construirii.
(6) Orice persoana care extinde, îmbunatateste, demoleaza, distruge sau modifica în alt mod o cladire existenta are obligatia sa depuna o declaratie în acest sens la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale în termen de 30 de zile de la data la care s-au produs aceste modificari.

Plata impozitului

Art. 255. - (1) Impozitul pe cladiri se plateste anual, în patru rate egale, pâna la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15 noiembrie, inclusiv.
(2) Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe cladiri, datorat pentru întregul an de catre persoanele fizice, pâna la data de 15 martie a anului respectiv, se acorda o bonificatie de pâna la 10%, stabilita prin hotarâre a consiliului local.

CAPITOLUL III
Impozitul pe teren

Reguli generale

Art. 256. - (1) Orice persoana care are în proprietate teren situat în România datoreaza pentru acesta un impozit anual, exceptând cazurile în care în prezentul titlu se prevede altfel.
(2) Impozitul prevazut la alin. (1), denumit în continuare impozit pe teren, se plateste la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale în raza careia este situat terenul.
(3) În cazul unui teren, aflat în administrarea sau în folosinta, dupa caz, a altei persoane si pentru care se datoreaza chirie/arenda în baza unui contract de închiriere/arendare, impozitul pe teren se datoreaza de catre proprietar.
(4) În cazul terenului care este detinut în comun de doua sau mai multe persoane, fiecare proprietar datoreaza impozit pentru partea din teren aflata în proprietatea sa. În cazul în care nu se pot stabili partile individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar în comun datoreaza o parte egala din impozitul pentru terenul respectiv.

Scutiri

Art. 257. - Impozitul pe teren nu se datoreaza pentru:
a) terenul aferent unei cladiri, pentru suprafata de teren care este acoperita de o cladire;
b) orice teren al unui cult religios recunoscut de lege si al unei unitati locale a acestuia, cu personalitate juridica;
c) orice teren al unui cimitir, crematoriu;
d) orice teren al unei institutii de învatamânt preuniversitar si universitar, autorizata provizoriu sau acreditata;
e) orice teren al unei unitati sanitare de interes national care nu a trecut în patrimoniul autoritatilor locale;
f) orice teren detinut, administrat sau folosit de catre o institutie publica, cu exceptia suprafetelor folosite pentru activitati economice;
g) orice teren aferent unei cladiri a unei institutii publice sau unei cladiri care face parte din domeniul public sau privat al unei unitati administrativ-teritoriale, exceptând suprafetele acestuia folosite pentru activitati economice;
h) orice teren degradat sau poluat, inclus în perimetrul de ameliorare, pentru perioada cât dureaza ameliorarea acestuia;
i) terenurile care prin natura lor si nu prin destinatia data sunt improprii pentru agricultura sau silvicultura, orice terenuri ocupate de iazuri, balti, lacuri de acumulare sau cai navigabile, cele folosite pentru activitatile de aparare împotriva inundatiilor, gospodarirea apelor, hidrometeorologie, cele care contribuie la exploatarea resurselor de apa, cele folosite ca zone de protectie definite în lege, precum si terenurile utilizate pentru exploatarile din subsol, încadrate astfel printr-o hotarâre a consiliului local, în masura în care nu afecteaza folosirea suprafetei solului;
j) orice terenuri legate de sistemele hidrotehnice sau de navigatie, terenurile aferente infrastructurii portuare, canalelor navigabile, inclusiv ecluzele si statiile de pompare aferente acestora, precum si terenurile aferente lucrarilor de îmbunatatiri funciare;
k) terenurile ocupate de autostrazi, drumuri europene, drumuri nationale, drumuri principale administrate de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din România - S.A., zonele de siguranta a acestora, precum si terenurile din jurul pistelor reprezentând zone de siguranta;
l) terenurile parcurilor industriale, stiintifice si tehnologice, potrivit legii;
m) terenurile trecute în proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale în lipsa de mostenitori legali sau testamentari;
n) terenurile aferente cladirilor prevazute la art. 250 alin. (1) pct. 6 si 7, cu exceptia celor folosite pentru activitati economice.

Calculul impozitului

Art. 258. - (1) Impozitul pe teren se stabileste luând în calcul numarul de metri patrati de teren, rangul localitatii în care este amplasat terenul si zona si/sau categoria de folosinta a terenului, conform încadrarii facute de consiliul local.
(2) În cazul unui teren amplasat în intravilan, impozitul pe teren se stabileste prin înmultirea numarului de metri patrati ai terenului cu suma corespunzatoare prevazuta în urmatorul tabel:
+------------------------------------------------------------------------------+¦ Zona din cadrul localitatii ¦ Rangul localitatii (lei/m2) ¦+----------------------------------+-------------------------------------------¦¦ ¦ O ¦ I ¦ II ¦ III ¦ IV ¦ V ¦+----------------------------------+-------+-------+-------+-------+-----+-----¦¦ A ¦ 5,900 ¦ 4,900 ¦ 4,300 ¦ 3,700 ¦ 500 ¦ 400 ¦+----------------------------------+-------+-------+-------+-------+-----+-----¦¦ B ¦ 4,900 ¦ 3,700 ¦ 3,000 ¦ 2,500 ¦ 400 ¦ 300 ¦+----------------------------------+-------+-------+-------+-------+-----+-----¦¦ C ¦ 3,700 ¦ 2,500 ¦ 1,900 ¦ 1,200 ¦ 300 ¦ 200 ¦+----------------------------------+-------+-------+-------+-------+-----+-----¦¦ D ¦ 2,500 ¦ 1,200 ¦ 1,000 ¦ 700 ¦ 200 ¦ 100 ¦+------------------------------------------------------------------------------+

(3) În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la alta categorie de folosinta decât cea de terenuri cu constructii, impozitul pe teren se stabileste dupa cum urmeaza:
a) prin înmultirea numarului de metri patrati de teren cu suma corespunzatoare prevazuta la alin. (4);
b) prin înmultirea rezultatului de la lit. a) cu coeficientul de corectie corespunzator prevazut la alin. (5).
(4) Numarul de metri patrati de teren se înmulteste cu suma corespunzatoare prevazuta în urmatorul tabel:
+------------------------------------------------------------------------------+¦Nr. ¦ ¦ Zona (lei/m2) ¦¦crt.¦ Categoria de folosinta +----------------------------¦¦ ¦ ¦ I ¦ II ¦ III ¦ IV ¦+----+--------------------------------------------+-------+-------+------+-----¦¦ 1. ¦Teren arabil ¦ 15 ¦ 12 ¦ 10 ¦ 8 ¦+----+--------------------------------------------+-------+-------+------+-----¦¦ 2. ¦Pasune ¦ 12 ¦ 10 ¦ 8 ¦ 6 ¦+----+--------------------------------------------+-------+-------+------+-----¦¦ 3. ¦Fâneata ¦ 12 ¦ 10 ¦ 8 ¦ 6 ¦+----+--------------------------------------------+-------+-------+------+-----¦¦ 4. ¦Vie ¦ 25 ¦ 20 ¦ 15 ¦ 10 ¦+----+--------------------------------------------+-------+-------+------+-----¦¦ 5. ¦Livada ¦ 30 ¦ 25 ¦ 20 ¦ 15 ¦+----+--------------------------------------------+-------+-------+------+-----¦¦ 6. ¦Padure sau alt teren cu vegetatie forestiera¦ 15 ¦ 12 ¦ 10 ¦ 8 ¦+----+--------------------------------------------+-------+-------+------+-----¦¦ 7. ¦Teren cu apa ¦ 8 ¦ 6 ¦ 4 ¦ X ¦+----+--------------------------------------------+-------+-------+------+-----¦¦ 8. ¦Drumuri si cai ferate ¦ X ¦ X ¦ X ¦ X ¦+----+--------------------------------------------+-------+-------+------+-----¦¦ 9. ¦Teren neproductiv ¦ X ¦ X ¦ X ¦ X ¦+------------------------------------------------------------------------------+

(5) Suma stabilita conform alin. (4) se înmulteste cu coeficientul de corectie corespunzator prevazut în urmatorul tabel:
+------------------------------------------------------------------------------+¦ Rangul localitatii ¦ Coeficientul de corectie ¦+------------------------------------+-----------------------------------------¦¦ O ¦ 8,00 ¦+------------------------------------+-----------------------------------------¦¦ I ¦ 5,00 ¦+------------------------------------+-----------------------------------------¦¦ II ¦ 4,00 ¦+------------------------------------+-----------------------------------------¦¦ III ¦ 3,00 ¦+------------------------------------+-----------------------------------------¦¦ IV ¦ 1,10 ¦+------------------------------------+-----------------------------------------¦¦ V ¦ 1,00 ¦+------------------------------------------------------------------------------+

(6) În cazul unui teren amplasat în extravilan, indiferent de rangul localitatii, categoria de folosinta si zona unde este situat, impozitul pe teren este de 10.000 lei/ha.

Dobândiri si transferuri de teren, precum si alte
modificari aduse terenului

Art. 259. - (1) Pentru un teren dobândit de o persoana în cursul unui an, impozitul pe teren se datoreaza de la data de întâi a lunii urmatoare celei în care terenul a fost dobândit.
(2) Pentru orice operatiune juridica efectuata de o persoana în cursul unui an, care are ca efect transferul dreptului de proprietate asupra unui teren, persoana înceteaza a mai datora impozitul pe teren începând cu prima zi a lunii urmatoare celei în care a fost efectuat transferul dreptului de proprietate asupra terenului.
(3) În cazurile prevazute la alin. (1) sau (2), impozitul pe teren se recalculeaza pentru a reflecta perioada din an în care impozitul se aplica acelei persoane.
(4) Daca încadrarea terenului în functie de pozitie si categorie de folosinta se modifica în cursul unui an sau în cursul anului intervine un eveniment care modifica impozitul datorat pe teren, impozitul datorat se modifica începând cu data de întâi a lunii urmatoare celei în care a intervenit modificarea.
(5) Daca în cursul anului se modifica rangul unei localitati, impozitul pe teren se modifica pentru întregul teren situat în intravilan corespunzator noii încadrari a localitatii, începând cu data de 1 ianuarie a anului urmator celui în care a intervenit aceasta modificare.
(6) Orice persoana care dobândeste teren are obligatia de a depune o declaratie privind achizitia terenului la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale în termen de 30 de zile, inclusiv, care urmeaza dupa data achizitiei.
(7) Orice persoana care modifica folosinta terenului are obligatia de a depune o declaratie privind modificarea folosintei acestuia la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale în termen de 30 de zile, inclusiv, care urmeaza dupa data modificarii folosintei.

Plata impozitului

Art. 260. - (1) Impozitul pe teren se plateste anual, în patru rate egale, pâna la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15 noiembrie, inclusiv.
(2) Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe teren, datorat pentru întregul an de catre persoanele fizice, pâna la data de 15 martie a anului respectiv, se acorda o bonificatie de pâna la 10%, stabilita prin hotarâre a consiliului local.

CAPITOLUL IV
Taxa asupra mijloacelor de transport

Reguli generale

Art. 261. - (1) Orice persoana care are în proprietate un mijloc de transport care trebuie înmatriculat în România datoreaza o taxa anuala pentru mijlocul de transport, cu exceptia cazurilor în care în prezentul capitol se prevede altfel.
(2) Taxa prevazuta la alin. (1), denumita în continuare taxa asupra mijloacelor de transport, se plateste la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale unde persoana îsi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, dupa caz.
(3) În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, taxa asupra mijlocului de transport se datoreaza de locator.

Scutiri

Art. 262. - Taxa asupra mijloacelor de transport nu se aplica pentru:
a) autoturismele, motocicletele cu atas si mototriciclurile care apartin persoanelor cu handicap locomotor si care sunt adaptate handicapului acestora;
b) navele fluviale de pasageri, barcile si luntrele folosite pentru transportul persoanelor fizice cu domiciliul în Delta Dunarii, Insula Mare a Brailei si Insula Balta Ialomitei;
c) mijloacele de transport ale institutiilor publice;
d) mijloacele de transport ale persoanelor juridice, care sunt utilizate pentru servicii de transport public de pasageri în regim urban sau suburban, inclusiv transportul de pasageri în afara unei localitati, daca tariful de transport este stabilit în conditii de transport public.

Calculul taxei

Art. 263. - (1) Taxa asupra mijloacelor de transport se calculeaza în functie de tipul mijlocului de transport, conform celor prevazute în prezentul capitol.
(2) În cazul oricaruia dintre urmatoarele mijloace de transport cu tractiune mecanica, taxa asupra mijlocului de transport se calculeaza în functie de capacitatea cilindrica a acestora, prin înmultirea fiecarui 500 cm3 sau fractiune din aceasta cu suma corespunzatoare din tabelul urmator:
+--------------------------------------------------------------------------------------+¦ ¦Valoarea taxei¦¦ Mijloc de transport ¦ lei/500 cm3 ¦¦ ¦sau fractiune ¦+-----------------------------------------------------------------------+--------------¦¦1. Autoturisme cu capacitatea cilindrica de pâna la 2.000 cm3 inclusiv ¦ 58.000 ¦+-----------------------------------------------------------------------+--------------¦¦2. Autoturisme cu capacitatea cilindrica de peste 2.000 cm3 ¦ 72.000 ¦+-----------------------------------------------------------------------+--------------¦¦3. Autobuze, autocare, microbuze ¦ 117.000 ¦+-----------------------------------------------------------------------+--------------¦¦4. Alte vehicule cu tractiune mecanica cu masa totala maxima autorizata¦ ¦¦de pâna la 12 tone inclusiv ¦ 126.000 ¦+-----------------------------------------------------------------------+--------------¦¦5. Tractoare înmatriculate ¦ 78.000 ¦+-----------------------------------------------------------------------+--------------¦¦6. Motociclete, motorete si scutere ¦ 29.000 ¦+--------------------------------------------------------------------------------------+

(3) În cazul unui atas, taxa pe mijlocul de transport este de 50% din taxa pentru motocicletele, motoretele si scuterele respective.
(4) În cazul unui autovehicul de transport marfa cu masa totala autorizata de peste 12 tone, taxa asupra mijlocului de transport este egala cu suma corespunzatoare din tabelul urmator:
+-------------------------------------------------------------------------------------+¦ ¦ ¦ Taxa (lei) ¦¦ ¦ +-------------------------------¦¦ ¦ Numarul axelor si masa totala ¦ Vehicule cu sistem ¦Vehicule ¦¦ ¦ maxima autorizata ¦ de suspensie ¦ cu alt ¦¦ ¦ ¦ pneumatica sau un ¦sistem de¦¦ ¦ ¦echivalent recunoscut¦suspensie¦+---+-------------------------------------------------+---------------------+---------¦¦ I¦Vehicule cu doua axe ¦ ¦ ¦+---+-------------------------------------------------+---------------------+---------¦¦ ¦1.¦Masa peste 12 tone, dar nu mai mult de 13 tone¦ 1.000.000 ¦1.100.000¦¦ +--+----------------------------------------------+---------------------+---------¦¦ ¦2.¦Masa peste 13 tone, dar nu mai mult de 14 tone¦ 1.100.000 ¦1.200.000¦¦ +--+----------------------------------------------+---------------------+---------¦¦ ¦3.¦Masa peste 14 tone, dar nu mai mult de 15 tone¦ 1.200.000 ¦1.400.000¦¦ +--+----------------------------------------------+---------------------+---------¦¦ ¦4.¦Masa peste 15 tone ¦ 1.400.000 ¦2.800.000¦+---+-------------------------------------------------+---------------------+---------¦¦ II¦Vehicule cu trei axe ¦ ¦ ¦+---+-------------------------------------------------+---------------------+---------¦¦ ¦1.¦Masa peste 15 tone, dar nu mai mult de 17 tone¦ 1.100.000 ¦1.200.000¦¦ +--+----------------------------------------------+---------------------+---------¦¦ ¦2.¦Masa peste 17 tone, dar nu mai mult de 19 tone¦ 1.200.000 ¦1.300.000¦¦ +--+----------------------------------------------+---------------------+---------¦¦ ¦3.¦Masa peste 19 tone, dar nu mai mult de 21 tone¦ 1.300.000 ¦1.600.000¦¦ +--+----------------------------------------------+---------------------+---------¦¦ ¦4.¦Masa peste 21 tone, dar nu mai mult de 23 tone¦ 1.600.000 ¦2.500.000¦¦ +--+----------------------------------------------+---------------------+---------¦¦ ¦5.¦Masa peste 23 tone, dar nu mai mult de 25 tone¦ 2.500.000 ¦3.800.000¦¦ +--+----------------------------------------------+---------------------+---------¦¦ ¦6.¦Masa peste 25 tone ¦ 2.500.000 ¦3.800.000¦+---+-------------------------------------------------+---------------------+---------¦¦III¦Vehicule cu patru axe ¦ ¦ ¦+---+-------------------------------------------------+---------------------+---------¦¦ ¦1.¦Masa peste 23 tone, dar nu mai mult de 25 tone¦ 1.600.000 ¦1.700.000¦¦ +--+----------------------------------------------+---------------------+---------¦¦ ¦2.¦Masa peste 25 tone, dar nu mai mult de 27 tone¦ 1.700.000 ¦2.500.000¦¦ +--+----------------------------------------------+---------------------+---------¦¦ ¦3.¦Masa peste 27 tone, dar nu mai mult de 29 tone¦ 2.500.000 ¦4.000.000¦¦ +--+----------------------------------------------+---------------------+---------¦¦ ¦4.¦Masa peste 29 tone, dar nu mai mult de 31 tone¦ 4.000.000 ¦6.000.000¦¦ +--+----------------------------------------------+---------------------+---------¦¦ ¦5.¦Masa peste 31 tone ¦ 4.000.000 ¦6.000.000¦+-------------------------------------------------------------------------------------+

(5) În cazul unei combinatii de autovehicule (un autovehicul articulat sau tren rutier) de transport marfa cu masa totala maxima autorizata de peste 12 tone, taxa asupra mijlocului de transport este egala cu suma corespunzatoare din tabelul urmator:
+-------------------------------------------------------------------------------------+¦ ¦ ¦ Taxa (lei) ¦¦ ¦ +-------------------------------¦¦ ¦ Numarul axelor si masa totala ¦ Vehicule cu sistem ¦Vehicule ¦¦ ¦ maxima autorizata ¦ de suspensie ¦ cu alt ¦¦ ¦ ¦ pneumatica sau un ¦sistem de¦¦ ¦ ¦echivalent recunoscut¦suspensie¦+---+-------------------------------------------------+---------------------+---------¦¦I ¦Vehicule cu 2 + 1 axe ¦ ¦ ¦+---+-------------------------------------------------+---------------------+---------¦¦ ¦1.¦Masa peste 12 tone, dar nu mai mult de 14 tone¦ 1.000.000 ¦1.100.000¦¦ +--+----------------------------------------------+---------------------+---------¦¦ ¦2.¦Masa peste 14 tone, dar nu mai mult de 16 tone¦ 1.100.000 ¦1.200.000¦¦ +--+----------------------------------------------+---------------------+---------¦¦ ¦3.¦Masa peste 16 tone, dar nu mai mult de 18 tone¦ 1.200.000 ¦1.300.000¦¦ +--+----------------------------------------------+---------------------+---------¦¦ ¦4.¦Masa peste 18 tone, dar nu mai mult de 20 tone¦ 1.300.000 ¦1.400.000¦¦ +--+----------------------------------------------+---------------------+---------¦¦ ¦5.¦Masa peste 20 tone, dar nu mai mult de 22 tone¦ 1.400.000 ¦1.500.000¦¦ +--+----------------------------------------------+---------------------+---------¦¦ ¦6.¦Masa peste 22 tone, dar nu mai mult de 23 tone¦ 1.500.000 ¦1.600.000¦¦ +--+----------------------------------------------+---------------------+---------¦¦ ¦7.¦Masa peste 23 tone, dar nu mai mult de 25 tone¦ 1.600.000 ¦2.000.000¦¦ +--+----------------------------------------------+---------------------+---------¦¦ ¦8.¦Masa peste 25 tone ¦ 2.000.000 ¦3.400.000¦+---+-------------------------------------------------+---------------------+---------¦¦II ¦Vehicule cu 2 + 2 axe ¦ ¦ ¦+---+-------------------------------------------------+---------------------+---------¦¦ ¦1.¦Masa peste 23 tone, dar nu mai mult de 25 tone¦ 1.200.000 ¦1.300.000¦¦ +--+----------------------------------------------+---------------------+---------¦¦ ¦2.¦Masa peste 25 tone, dar nu mai mult de 26 tone¦ 1.300.000 ¦1.600.000¦¦ +--+----------------------------------------------+---------------------+---------¦¦ ¦3.¦Masa peste 26 tone, dar nu mai mult de 28 tone¦ 1.600.000 ¦2.000.000¦¦ +--+----------------------------------------------+---------------------+---------¦¦ ¦4.¦Masa peste 28 tone, dar nu mai mult de 29 tone¦ 2.000.000 ¦2.300.000¦¦ +--+----------------------------------------------+---------------------+---------¦¦ ¦5.¦Masa peste 29 tone, dar nu mai mult de 31 tone¦ 2.300.000 ¦3.700.000¦¦ +--+----------------------------------------------+---------------------+---------¦¦ ¦6.¦Masa peste 31 tone, dar nu mai mult de 33 tone¦ 3.700.000 ¦5.200.000¦¦ +--+----------------------------------------------+---------------------+---------¦¦ ¦7.¦Masa peste 33 tone, dar nu mai mult de 36 tone¦ 5.200.000 ¦7.900.000¦¦ +--+----------------------------------------------+---------------------+---------¦¦ ¦8.¦Masa peste 36 tone ¦ 5.200.000 ¦7.900.000¦+---+-------------------------------------------------+---------------------+---------¦¦III¦Vehicule cu 2 + 3 axe ¦ ¦ ¦+---+-------------------------------------------------+---------------------+---------¦¦ ¦1.¦Masa peste 36 tone, dar nu mai mult de 38 tone¦ 4.200.000 ¦5.700.000¦¦ +--+----------------------------------------------+---------------------+---------¦¦ ¦2.¦Masa peste 38 tone ¦ 5.700.000 ¦8.000.000¦+---+-------------------------------------------------+---------------------+---------¦¦IV ¦Vehicule cu 3 + 2 axe ¦ ¦ ¦+---+-------------------------------------------------+---------------------+---------¦¦ ¦1.¦Masa peste 36 tone, dar nu mai mult de 38 tone¦ 3.500.000 ¦5.000.000¦¦ +--+----------------------------------------------+---------------------+---------¦¦ ¦2.¦Masa peste 38 tone, dar nu mai mult de 40 tone¦ 5.000.000 ¦7.000.000¦¦ +--+----------------------------------------------+---------------------+---------¦¦ ¦3.¦Masa peste 40 tone ¦ 7.000.000 ¦7.900.000¦+---+-------------------------------------------------+---------------------+---------¦¦V ¦Vehicule cu 3 + 3 axe ¦ ¦ ¦+---+-------------------------------------------------+---------------------+---------¦¦ ¦1.¦Masa peste 36 tone, dar nu mai mult de 38 tone¦ 2.800.000 ¦3.100.000¦¦ +--+----------------------------------------------+---------------------+---------¦¦ ¦2.¦Masa peste 38 tone, dar nu mai mult de 40 tone¦ 3.100.000 ¦3.700.000¦¦ +--+----------------------------------------------+---------------------+---------¦¦ ¦3.¦Masa peste 40 tone ¦ 3.700.000 ¦7.500.000¦+-------------------------------------------------------------------------------------+

(6) În cazul unei remorci, al unei semiremorci sau rulote care nu face parte dintr-o combinatie de autovehicule prevazuta la alin. (5), taxa asupra mijlocului de transport este egala cu suma corespunzatoare din tabelul urmator:
+------------------------------------------------------------------------------+¦ Masa totala maxima autorizata ¦ Taxa (lei) ¦+----------------------------------------------------------+-------------------¦¦a) Pâna la 1 tona inclusiv ¦ 59.000 ¦+----------------------------------------------------------+-------------------¦¦b) Peste 1 tona, dar nu mai mult de 3 tone ¦ 194.000 ¦+----------------------------------------------------------+-------------------¦¦c) Peste 3 tone, dar nu mai mult de 5 tone ¦ 292.000 ¦+----------------------------------------------------------+-------------------¦¦d) Peste 5 tone ¦ 370.000 ¦+------------------------------------------------------------------------------+

(7) În cazul mijloacelor de transport pe apa, taxa pe mijlocul de transport este egala cu suma corespunzatoare din tabelul urmator:
+------------------------------------------------------------------------------+¦ ¦ Mijlocul de transport pe apa ¦Taxa (lei)¦+---+---------------------------------------------------------------+----------¦¦ 1.¦ Luntre, barci fara motor, scutere de apa, folosite pentru uz ¦ ¦¦ ¦ si agrement personal ¦ 100.000¦+---+---------------------------------------------------------------+----------¦¦ 2.¦ Barci fara motor, folosite în alte scopuri ¦ 300.000¦+---+---------------------------------------------------------------+----------¦¦ 3.¦ Barci cu motor ¦ 600.000¦+---+---------------------------------------------------------------+----------¦¦ 4.¦ Bacuri, poduri plutitoare ¦ 5.000.000¦+---+---------------------------------------------------------------+----------¦¦ 5.¦ Salupe ¦ 3.000.000¦+---+---------------------------------------------------------------+----------¦¦ 6.¦ Iahturi ¦15.000.000¦+---+---------------------------------------------------------------+----------¦¦ 7.¦ Remorchere si împingatoare ¦ ¦+---+---------------------------------------------------------------+----------¦¦ ¦ a) Pâna la 500 CP inclusiv ¦ 3.000.000¦+---+---------------------------------------------------------------+----------¦¦ ¦ b) Peste 500 CP, dar nu peste 2.000 CP ¦ 5.000.000¦+---+---------------------------------------------------------------+----------¦¦ ¦ c) Peste 2.000 CP, dar nu peste 4.000 CP ¦ 8.000.000¦+---+---------------------------------------------------------------+----------¦¦ ¦ d) Peste 4.000 CP ¦12.000.000¦+---+---------------------------------------------------------------+----------¦¦ 8.¦ Vapoare - pentru fiecare 1.000 tdw sau fractiune din acesta ¦ 1.000.000¦+---+---------------------------------------------------------------+----------¦¦ 9.¦ Ceamuri, slepuri si barje fluviale: ¦ ¦+---+---------------------------------------------------------------+----------¦¦ ¦ a) Cu capacitatea de încarcare pâna la 1.500 tone inclusiv ¦ 1.000.000¦+---+---------------------------------------------------------------+----------¦¦ ¦ b) Cu capacitatea de încarcare de peste 1.500 tone, dar nu ¦ ¦¦ ¦ peste 3.000 tone ¦ 1.500.000¦+---+---------------------------------------------------------------+----------¦¦ ¦ c) Cu capacitatea de încarcare de peste 3.000 tone ¦ 2.500.000¦+------------------------------------------------------------------------------+

(8) În întelesul prezentului articol, capacitatea cilindrica sau masa totala maxima autorizata a unui mijloc de transport se stabileste prin cartea de identitate a mijlocului de transport, prin factura de achizitie sau un alt document similar.

Dobândiri si transferuri ale mijloacelor de transport

Art. 264. - (1) În cazul unui mijloc de transport dobândit de o persoana în cursul unui an, taxa asupra mijlocului de transport se datoreaza de persoana de la data de întâi a lunii urmatoare celei în care mijlocul de transport a fost dobândit.
(2) În cazul unui mijloc de transport care este înstrainat de o persoana în cursul unui an sau este radiat din evidenta fiscala a compartimentului de specialitate al autoritatii de administratie publica locala, taxa asupra mijlocului de transport înceteaza sa se mai datoreze de acea persoana începând cu data de întâi a lunii urmatoare celei în care mijlocul de transport a fost înstrainat sau radiat din evidenta fiscala.
(3) În cazurile prevazute la alin. (1) sau (2), taxa asupra mijloacelor de transport se recalculeaza pentru a reflecta perioada din an în care impozitul se aplica acelei persoane.
(4) Orice persoana care dobândeste/transfera un mijloc de transport sau îsi schimba domiciliul/sediul/punctul de lucru are obligatia de a depune o declaratie cu privire la mijlocul de transport la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale pe a carei raza teritoriala îsi are domiciliul/sediul/punctul de lucru în termen de 30 de zile inclusiv, de la modificarea survenita.

Plata taxei

Art. 265. - (1) Taxa asupra mijlocului de transport se plateste anual, în patru rate egale, pâna la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15 noiembrie, inclusiv.
(2) Pentru plata cu anticipatie a taxei auto, datorata pentru întregul an de catre persoanele fizice, pâna la data de 15 martie a anului respectiv, se acorda o bonificatie de pâna la 10%, stabilita prin hotarâre a consiliului local.
(3) În cazul unui mijloc de transport detinut de un nerezident, taxa asupra mijlocului de transport se plateste integral în momentul înregistrarii mijlocului de transport la compartimentul de specialitate al autoritatii de administratie publica locala.

CAPITOLUL V
Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si a autorizatiilor

Reguli generale

Art. 266. - Orice persoana care trebuie sa obtina un certificat, aviz sau alta autorizatie prevazuta în prezentul capitol trebuie sa plateasca taxa mentionata în acest capitol la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale înainte de a i se elibera certificatul, avizul sau autorizatia necesara.

Taxa pentru eliberarea certificatelor de urbanism, a autorizatiilor
de construire si a altor avize asemanatoare

Art. 267. - (1) Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism, în mediul urban, este egala cu suma stabilita de consiliul local în limitele prevazute în tabelul urmator:
+------------------------------------------------------------------------------+¦ Suprafata pentru care se obtine certificatul de urbanism ¦ Taxa (lei) ¦+----------------------------------------------------------+-------------------¦¦a) Pâna la 150 m2 inclusiv ¦ 25.000-35.000 ¦+----------------------------------------------------------+-------------------¦¦b) Între 151 m2 si 250 m2 inclusiv ¦ 37.000-47.000 ¦+----------------------------------------------------------+-------------------¦¦c) Între 251 m2 si 500 m2 inclusiv ¦ 48.000-60.000 ¦+----------------------------------------------------------+-------------------¦¦d) Între 501 m2 si 750 m2 inclusiv ¦ 61.000-72.000 ¦+----------------------------------------------------------+-------------------¦¦e) Între 751 m2 si 1.000 m2 inclusiv ¦ 73.000-85.000 ¦+----------------------------------------------------------+-------------------¦¦f) Peste 1.000 m2 ¦85.000 + 130 pentru¦¦ ¦ fiecare m2 care ¦¦ ¦depaseste 1.000 m2 ¦+------------------------------------------------------------------------------+

(2) Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism pentru o zona rurala este egala cu 50% din taxa stabilita conform alin. (1).
(3) Taxa pentru eliberarea unei autorizatii de construire pentru o cladire care urmeaza a fi folosita ca locuinta sau anexa la locuinta este egala cu 0,5% din valoarea autorizata a lucrarilor de constructii.
(4) Taxa pentru eliberarea autorizatiei de foraje sau excavari necesara studiilor geotehnice, ridicarilor topografice, exploatarilor de cariera, balastierelor, sondelor de gaze si petrol, precum si altor exploatari se calculeaza înmultind numarul de metri patrati de teren afectat de foraj sau de excavatie cu o valoare stabilita de consiliul local de pâna la 50.000 lei.
(5) Taxa pentru eliberarea autorizatiei necesare pentru lucrarile de organizare de santier în vederea realizarii unei constructii, care nu sunt incluse în alta autorizatie de construire, este egala cu 3% din valoarea autorizata a lucrarilor de organizare de santier.
(6) Taxa pentru eliberarea autorizatiei de amenajare de tabere de corturi, casute sau rulote ori campinguri este egala cu 2% din valoarea autorizata a lucrarilor de constructie.
(7) Taxa pentru eliberarea autorizatiei de construire pentru chioscuri, tonete, cabine, spatii de expunere, situate pe caile si în spatiile publice, precum si pentru amplasarea corpurilor si a panourilor de afisaj, a firmelor si reclamelor este de pâna la 50.000 lei pentru fiecare metru patrat de suprafata ocupata de constructie.
(8) Taxa pentru eliberarea autorizatiei de construire pentru orice alta constructie decât cele prevazute în alt alineat al prezentului articol este egala cu 1% din valoarea autorizata a lucrarilor de constructie, inclusiv instalatiile aferente.
(9) Taxa pentru eliberarea autorizatiei de desfiintare, totala sau partiala, a unei constructii este egala cu 0,1% din valoarea impozabila a constructiei, stabilita pentru determinarea impozitului pe cladiri. În cazul desfiintarii partiale a unei constructii, taxa pentru eliberarea autorizatiei se modifica astfel încât sa reflecte portiunea din constructie care urmeaza a fi demolata.
(10) Taxa pentru prelungirea unui certificat de urbanism sau a unei autorizatii de construire este egala cu 30% din cuantumul taxei pentru eliberarea certificatului sau a autorizatiei initiale.
(11) Taxa pentru eliberarea unei autorizatii privind lucrarile de racorduri si bransamente la retele publice de apa, canalizare, gaze, termice, energie electrica, telefonie si televiziune prin cablu se stabileste de consiliul local si este de pâna la 75.000 lei pentru fiecare racord.
(12) Taxa pentru avizarea certificatului de urbanism de catre comisia de urbanism si amenajarea teritoriului, de catre primari sau de structurile de specialitate din cadrul consiliului judetean se stabileste de consiliul local în suma de pâna la 100.000 lei.
(13) Taxa pentru eliberarea certificatului de nomenclatura stradala si adresa se stabileste de catre consiliile locale în suma de pâna la 60.000 lei.
(14) Pentru taxele prevazute în prezentul articol, stabilite pe baza valorii autorizate a lucrarilor de constructie, se aplica urmatoarele reguli:
a) taxa datorata se stabileste pe baza valorii lucrarilor de constructie declarate de persoana care solicita avizul si se plateste înainte de emiterea avizului;
b) în termen de 15 zile de la data finalizarii lucrarilor de constructie, dar nu mai târziu de 15 zile de la data la care expira autorizatia respectiva, persoana care a obtinut autorizatia trebuie sa depuna o declaratie privind valoarea lucrarilor de constructie la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale;
c) pâna în cea de-a 15-a zi inclusiv, de la data la care se depune situatia finala privind valoarea lucrarilor de constructii, compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale are obligatia de a stabili taxa datorata pe baza valorii reale a lucrarilor de constructie;
d) pâna în cea de-a 15-a zi inclusiv, de la data la care compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale a emis valoarea stabilita pentru taxa, trebuie platita orice suma suplimentara datorata de catre persoana care a primit autorizatia sau orice suma care trebuie rambursata de autoritatea administratiei publice locale.
(15) În cazul unei autorizatii de construire emise pentru o persoana fizica, valoarea reala a lucrarilor de constructie nu poate fi mai mica decât valoarea impozabila a cladirii stabilita conform art. 251.

Taxa pentru eliberarea autorizatiilor pentru a desfasura o activitate
economica si a altor autorizatii similare

Art. 268. - (1) Taxa pentru eliberarea unei autorizatii pentru desfasurarea unei activitati economice este stabilita de catre consiliul local în suma de pâna la 100.000 lei, în mediul rural, si de pâna la 500.000 lei, în mediul urban.
(2) Taxa pentru eliberarea autorizatiilor sanitare de functionare se stabileste de consiliul local si este de pâna la 120.000 lei.
(3) Taxa pentru eliberarea de copii heliografice de pe planuri cadastrale sau de pe alte asemenea planuri, detinute de consiliile locale, se stabileste de catre consiliul local si este de pâna la 200.000 lei.
(4) Taxa pentru eliberarea certificatelor de producator se stabileste de catre consiliile locale si este de pâna la 500.000 lei.

Scutiri

Art. 269. - Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor nu se datoreaza pentru:
a) certificat de urbanism sau autorizatie de construire pentru lacas de cult sau constructie anexa;
b) certificat de urbanism sau autorizatie de construire pentru dezvoltarea, modernizarea sau reabilitarea infrastructurilor din transporturi care apartin domeniului public al statului;
c) certificat de urbanism sau autorizatie de construire, pentru lucrarile de interes public judetean sau local;
d) certificat de urbanism sau autorizatie de construire, daca beneficiarul constructiei este o institutie publica;
e) autorizatie de construire pentru autostrazile si caile ferate atribuite prin concesionare, conform legii.

CAPITOLUL VI
Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate

Taxa pentru serviciile de reclama si publicitate

Art. 270. - (1) Orice persoana, care beneficiaza de servicii de reclama si publicitate în România în baza unui contract sau a unui alt fel de întelegere încheiata cu alta persoana, datoreaza plata taxei prevazute în prezentul articol, cu exceptia serviciilor de reclama si publicitate realizate prin mijloacele de informare în masa scrise si audiovizuale.
(2) Taxa prevazuta în prezentul articol, denumita în continuare taxa pentru servicii de reclama si publicitate, se plateste la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale în raza careia persoana presteaza serviciile de reclama si publicitate.
(3) Taxa pentru servicii de reclama si publicitate se calculeaza prin aplicarea cotei taxei respective la valoarea serviciilor de reclama si publicitate.
(4) Cota taxei se stabileste de consiliul local, fiind cuprinsa între 1% si 3%.
(5) Valoarea serviciilor de reclama si publicitate cuprinde orice plata obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta pentru serviciile de reclama si publicitate, cu exceptia taxei pe valoarea adaugata.
(6) Taxa pentru servicii de reclama si publicitate se varsa la bugetul local, lunar, pâna la data de 10 a lunii urmatoare celei în care a intrat în vigoare contractul de prestari de servicii de reclama si publicitate.

Taxa pentru afisaj în scop de reclama si publicitate

Art. 271. - (1) Orice persoana care utilizeaza un panou, afisaj sau structura de afisaj pentru reclama si publicitate într-un loc public datoreaza plata taxei anuale prevazute în prezentul articol catre bugetul local al autoritatii administratiei publice locale în raza careia este amplasat panoul, afisajul sau structura de afisaj respectiva.
(2) Valoarea taxei pentru afisaj în scop de reclama si publicitate se calculeaza anual, prin înmultirea numarului de metri patrati sau a fractiunii de metru patrat a suprafetei afisajului pentru reclama sau publicitate cu suma stabilita de consiliul local, astfel:
a) în cazul unui afisaj situat în locul în care persoana deruleaza o activitate economica, suma este de pâna la 200.000 lei;
b) în cazul oricarui alt panou, afisaj sau structura de afisaj pentru reclama si publicitate, suma este de pâna la 150.000 lei.
(3) Taxa pentru afisaj în scop de reclama si publicitate se recalculeaza pentru a reflecta numarul de luni sau fractiunea din luna dintr-un an calendaristic în care se afiseaza în scop de reclama si publicitate.
(4) Taxa pentru afisajul în scop de reclama si publicitate se plateste anual, anticipat sau trimestrial, în patru rate egale, pâna la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15 noiembrie, inclusiv.
(5) Consiliile locale pot impune persoanelor care datoreaza taxa pentru afisaj în scop de reclama si publicitate sa depuna o declaratie anuala la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale.

Scutiri

Art. 272. - (1) Taxa pentru serviciile de reclama si publicitate si taxa pentru afisaj în scop de reclama si publicitate nu se aplica institutiilor publice, cu exceptia cazurilor când acestea fac reclama unor activitati economice.
(2) Taxa prevazuta în prezentul articol, denumita în continuare taxa pentru afisaj în scop de reclama si publicitate, nu se aplica unei persoane care închiriaza panoul, afisajul sau structura de afisaj unei alte persoane, în acest caz taxa prevazuta la art. 270 fiind platita de aceasta ultima persoana.
(3) Taxa pentru afisaj în scop de reclama si publicitate nu se datoreaza pentru afisele, panourile sau alte mijloace de reclama si publicitate amplasate în interiorul cladirilor.
(4) Taxa pentru afisaj în scop de reclama si publicitate nu se aplica pentru panourile de identificare a instalatiilor energetice, marcaje de avertizare sau marcaje de circulatie, precum si alte informatii de utilitate publica si educationale.
(5) Nu se datoreaza taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate pentru afisajul efectuat pe mijloacele de transport care nu sunt destinate, prin constructia lor, realizarii de reclama si publicitate.

CAPITOLUL VII
Impozitul pe spectacole

Reguli generale

Art. 273. - (1) Orice persoana care organizeaza o manifestare artistica, o competitie sportiva sau alta activitate distractiva în România are obligatia de a plati impozitul prevazut în prezentul capitol, denumit în continuare impozitul pe spectacole.
(2) Impozitul pe spectacole se plateste la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale în raza careia are loc manifestarea artistica, competitia sportiva sau alta activitate distractiva.

Calculul impozitului

Art. 274. - (1) Cu exceptiile prevazute la art. 275, impozitul pe spectacole se calculeaza prin aplicarea cotei de impozit la suma încasata din vânzarea biletelor de intrare si a abonamentelor.
(2) Cota de impozit se determina dupa cum urmeaza:
a) în cazul unui spectacol de teatru, ca de exemplu o piesa de teatru, balet, opera, opereta, concert filarmonic sau alta manifestare muzicala, prezentarea unui film la cinematograf, un spectacol de circ sau orice competitie sportiva interna sau internationala, cota de impozit este egala cu 2%;
b) în cazul oricarei alte manifestari artistice decât cele enumerate la lit. a), cota de impozit este egala cu 5%.
(3) Suma primita din vânzarea biletelor de intrare sau a abonamentelor nu cuprinde sumele platite de organizatorul spectacolului în scopuri caritabile, conform contractului scris intrat în vigoare înaintea vânzarii biletelor de intrare sau a abonamentelor.
(4) Persoanele care datoreaza impozitul pe spectacole stabilit în conformitate cu prezentul articol au obligatia de:
a) a înregistra biletele de intrare si/sau abonamentele la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale care îsi exercita autoritatea asupra locului unde are loc spectacolul;
b) a anunta tarifele pentru spectacol în locul unde este programat sa aiba loc spectacolul, precum si în orice alt loc în care se vând bilete de intrare si/sau abonamente;
c) a preciza tarifele pe biletele de intrare si/sau abonamente si de a nu încasa sume care depasesc tarifele precizate pe biletele de intrare si/sau abonamente;
d) a emite un bilet de intrare si/sau abonament pentru toate sumele primite de la spectatori;
e) a asigura, la cererea compartimentului de specialitate al autoritatii administratiei publice locale, documentele justificative privind calculul si plata impozitului pe spectacole;
f) a se conforma oricaror altor cerinte privind tiparirea, înregistrarea, avizarea, evidenta si inventarul biletelor de intrare si a abonamentelor, care sunt precizate în normele elaborate în comun de Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Administratiei si Internelor, contrasemnate de Ministerul Culturii si Cultelor si Agentia Nationala pentru Sport.

Reguli speciale pentru videoteci si discoteci

Art. 275. - (1) În cazul unei manifestari artistice sau al unei activitati distractive care are loc într-o videoteca sau discoteca, impozitul pe spectacole se calculeaza pe baza suprafetei incintei prevazute în prezentul articol.
(2) Impozitul pe spectacole se stabileste pentru fiecare zi de manifestare artistica sau de activitate distractiva, prin înmultirea numarului de metri patrati ai suprafetei incintei videotecii sau discotecii cu suma stabilita de consiliul local, astfel:
a) în cazul videotecilor, suma este de pâna la 1.000 lei;
b) în cazul discotecilor, suma este de pâna la 2.000 lei.
(3) Impozitul pe spectacole se ajusteaza prin înmultirea sumei stabilite, potrivit alin. (2), cu coeficientul de corectie corespunzator, precizat în tabelul urmator:
+------------------------------------------------------------------------------+¦ Rangul localitatii ¦ Coeficient de corectie ¦+------------------------------------+-----------------------------------------¦¦ O ¦ 8,00 ¦+------------------------------------+-----------------------------------------¦¦ I ¦ 5,00 ¦+------------------------------------+-----------------------------------------¦¦ II ¦ 4,00 ¦+------------------------------------+-----------------------------------------¦¦ III ¦ 3,00 ¦+------------------------------------+-----------------------------------------¦¦ IV ¦ 1,10 ¦+------------------------------------+-----------------------------------------¦¦ V ¦ 1,00 ¦+------------------------------------------------------------------------------+

(4) Persoanele care datoreaza impozitul pe spectacole stabilit în conformitate cu prezentul articol au obligatia de a depune o declaratie la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale privind spectacolele programate pe durata unei luni calendaristice. Declaratia se depune pâna la data de 15, inclusiv, a lunii precedente celei în care sunt programate spectacolele respective.

Scutiri

Art. 276. - Impozitul pe spectacole nu se aplica spectacolelor organizate în scopuri umanitare.

Plata impozitului

Art. 277. - (1) Impozitul pe spectacole se plateste lunar pâna la data de 15, inclusiv, a lunii urmatoare celei în care a avut loc spectacolul.
(2) Orice persoana care datoreaza impozitul pe spectacole are obligatia de a depune o declaratie la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale, pâna la data stabilita pentru fiecare plata a impozitului pe spectacole. Formatul declaratiei se precizeaza în normele elaborate în comun de Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Administratiei si Internelor.
(3) Persoanele care datoreaza impozitul pe spectacole raspund pentru calculul corect al impozitului, depunerea la timp a declaratiei si plata la timp a impozitului.

CAPITOLUL VIII
Taxa hoteliera

Reguli generale

Art. 278. - (1) Consiliul local poate institui o taxa pentru sederea într-o unitate de cazare, într-o localitate asupra careia consiliul local îsi exercita autoritatea, dar numai daca taxa se aplica conform prezentului capitol.
(2) Taxa pentru sederea într-o unitate de cazare, denumita în continuare taxa hoteliera, se încaseaza de catre persoanele juridice prin intermediul carora se realizeaza cazarea, o data cu luarea în evidenta a persoanelor cazate.
(3) Unitatea de cazare are obligatia de a varsa taxa colectata în conformitate cu alin. (2) la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale în raza careia este situata aceasta.

Calculul taxei

Art. 279. - (1) Taxa hoteliera se calculeaza prin aplicarea cotei stabilite la tarifele de cazare practicate de unitatile de cazare.
(2) Cota taxei se stabileste de consiliul local si este cuprinsa între 0,5% si 5%. În cazul unitatilor de cazare amplasate într-o statiune turistica, cota taxei poate varia în functie de clasa cazarii în hotel.
(3) Taxa hoteliera se datoreaza pentru întreaga perioada de sedere, cu exceptia cazului unitatilor de cazare amplasate într-o statiune turistica, atunci când taxa se datoreaza numai pentru o singura noapte, indiferent de perioada reala de cazare.

Scutiri

Art. 280. - Taxa hoteliera nu se aplica pentru:
a) persoanele fizice în vârsta de pâna la 18 ani inclusiv;
b) persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat ori persoanele invalide de gradul I sau II;
c) pensionarii sau studentii;
d) persoanele fizice aflate pe durata satisfacerii stagiului militar;
e) veteranii de razboi;
f) vaduvele de razboi sau vaduvele veteranilor de razboi care nu s-au recasatorit;
g) persoanele fizice prevazute la art. 1 al Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu începere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate în strainatate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare;
h) sotul sau sotia uneia dintre persoanele fizice mentionate la lit. b)-g), care este cazat/cazata împreuna cu o persoana mentionata la lit. b)-g).

Plata taxei

Art. 281. - (1) Unitatile de cazare au obligatia de a varsa taxa hoteliera la bugetul local, lunar, pâna la data de 10, inclusiv, a lunii urmatoare celei în care s-a colectat taxa hoteliera de la persoanele care au platit cazarea.
(2) Unitatile de cazare au obligatia de a depune lunar o declaratie la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale, pâna la data stabilita pentru fiecare plata a taxei hoteliere, inclusiv. Formatul declaratiei se precizeaza în normele elaborate în comun de Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Administratiei si Internelor.

CAPITOLUL IX
Taxe speciale

Taxe speciale

Art. 282. - (1) Pentru functionarea unor servicii publice locale create în interesul persoanelor fizice si juridice, consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, pot adopta taxe speciale.
(2) Domeniile în care consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, pot adopta taxe speciale pentru serviciile publice locale, precum si cuantumul acestora se stabilesc în conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 45/2003 privind finantele publice locale.

CAPITOLUL X
Alte taxe locale

Alte taxe locale

Art. 283. - (1) Consiliile locale sau consiliile judetene pot institui o taxa zilnica de pâna la 100.000 lei pentru utilizarea temporara a locurilor publice si pentru vizitarea muzeelor, a caselor memoriale sau a monumentelor istorice, de arhitectura si arheologice.
(2) Consiliul local sau consiliul judetean poate institui taxe zilnice de pâna la 100.000 lei pentru detinerea sau utilizarea echipamentelor destinate în scopul obtinerii de venit. Taxa se aplica claselor de echipamente precizate de consiliul local.
(3) Consiliul local poate stabili o taxa anuala de pâna la 300.000 lei pentru fiecare din urmatoarele vehicule lente:
1. autocositoare;
2. autoexcavator (excavator pe autosasiu);
3. autogreder sau autogreper;
4. buldozer pe pneuri;
5. compactor autopropulsat;
6. excavator cu racleti pentru sapat santuri, excavator cu rotor pentru sapat santuri sau excavator pe pneuri;
7. freza autopropulsata pentru canale sau pentru pamânt stabilizat;
8. freza rutiera;
9. încarcator cu o cupa pe pneuri;
10. instalatie autopropulsata de sortare-concasare;
11. macara cu greifer;
12. macara mobila pe pneuri;
13. macara turn autopropulsata;
14. masina autopropulsata pentru oricare din urmatoarele:
a) lucrari de terasamente;
b) constructia si întretinerea drumurilor;
c) decopertarea îmbracamintii asfaltice la drumuri;
d) finisarea drumurilor;
e) forat;
f) turnarea asfaltului;
g) înlaturarea zapezii;
15. sasiu autopropulsat cu ferastrau pentru taiat lemne;
16. tractor pe pneuri;
17. troliu autopropulsat;
18. utilaj multifunctional pentru întretinerea drumurilor;
19. vehicul pentru pompieri pentru derularea furtunurilor de apa;
20. vehicul pentru macinat si compactat deseuri;
21. vehicul pentru marcarea drumurilor;
22. vehicul pentru taiat si compactat deseuri.
(4) Taxele prevazute la alin. (1)-(3) se calculeaza si se platesc în conformitate cu procedurile elaborate de consiliul local.

CAPITOLUL XI
Scutiri si facilitati comune

Scutiri si facilitati pentru persoanele fizice

Art. 284. - (1) Impozitul pe cladiri, impozitul pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor, precum si alte taxe prevazute la art. 282 si art. 283 nu se aplica pentru:
a) veteranii de razboi;
b) persoanele fizice prevazute la art. 1 al Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu începere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate în strainatate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si în alte legi.
(2) Impozitul pe cladiri, impozitul pe teren si taxa asupra mijloacelor de transport nu se aplica persoanelor fizice prevazute la art. 6 si art. 10 alin. 1 lit. k) din Legea nr. 42/1990 privind cinstirea eroilor-martiri si acordarea unor drepturi urmasilor acestora, ranitilor, precum si luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Impozitul pe cladiri si impozitul pe teren nu se aplica vaduvelor de razboi si vaduvelor veteranilor de razboi care nu s-au recasatorit.
(4) Impozitul pe cladiri, impozitul pe teren, taxa pentru eliberarea autorizatiilor de functionare pentru activitati economice si viza anuala a acestora nu se aplica pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat si persoanele invalide de gradul I sau II.
(5) În cazul unei cladiri, al unui teren sau al unui mijloc de transport detinut în comun de o persoana fizica prevazuta la alin. (1), (2), (3) sau (4), scutirea fiscala se aplica integral pentru proprietatile detinute în comun de soti.
(6) Scutirea de la plata impozitului pe cladiri se aplica doar cladirii folosite ca domiciliu de persoanele fizice prevazute la alin. (1), (2), (3) sau (4).
(7) Scutirea de la plata impozitului pe teren se aplica doar terenului aferent cladirii utilizate ca domiciliu de persoanele fizice prevazute la alin. (1), (2), (3) sau (4).
(8) Scutirea de la plata impozitului prevazuta la alin. (1), (2), (3) sau (4) se aplica unei persoane începând cu prima zi a lunii urmatoare celei în care persoana depune documentele justificative în vederea scutirii.
(9) Persoanele fizice si/sau juridice române care reabiliteaza sau modernizeaza termic cladirile de locuit pe care le detin în proprietate, în conditiile Ordonantei Guvernului nr. 29/2000 privind reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice, aprobata cu modificari prin Legea nr. 325/2002, sunt scutite de impozitul pentru aceste cladiri pe perioada de rambursare a creditului obtinut pentru reabilitarea termica, precum si de taxele pentru eliberarea autorizatiei de construire pentru lucrarile de reabilitare termica.
(10) Impozitul pe cladiri, impozitul pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor, precum si alte taxe prevazute la art. 282 si 283 se reduc cu 50%, în conformitate cu Ordonanta Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea unor facilitati persoanelor care domiciliaza sau lucreaza în unele localitati din Muntii Apuseni si în Rezervatia Biosferei "Delta Dunarii", republicata, cu modificarile ulterioare, pentru persoanele fizice care domiciliaza si traiesc în localitatile precizate în:
a) Hotarârea Guvernului nr. 323/1996 privind aprobarea Programului special pentru sprijinirea dezvoltarii economico-sociale a unor localitati din Muntii Apuseni, cu modificarile ulterioare;
b) Hotarârea Guvernului nr. 395/1996 pentru aprobarea Programului special privind unele masuri si actiuni pentru sprijinirea dezvoltarii economico-sociale a judetului Tulcea si a Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii", cu modificarile ulterioare.
(11) Nu se datoreaza taxa asupra succesiunii prevazuta de Ordonanta Guvernului nr. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notariala, republicata, cu modificarile ulterioare, daca procedura succesorala se dezbate în termen de 1 an de la data decesului autorului bunurilor. De scutire beneficiaza si cei care solicita dezbaterea succesiunii în termen de 1 an de la intrarea în vigoare a prezentului act normativ.

Scutiri si facilitati pentru persoanele juridice

Art. 285. - (1) Impozitul pe cladiri, impozitul pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor, precum si alte taxe locale precizate la art. 282 si art. 283 nu se aplica:
a) oricarei institutii sau unitati care functioneaza sub coordonarea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, cu exceptia incintelor folosite pentru activitati economice;
b) fundatiilor testamentare constituite conform legii, cu scopul de a întretine, dezvolta si ajuta institutii de cultura nationala, precum si de a sustine actiuni cu caracter umanitar, social si cultural;
c) organizatiilor umanitare care au ca unica activitate întretinerea si functionarea caminelor de batrâni si a caselor pentru ocrotirea copiilor orfani si a copiilor strazii.
(2) Impozitul pe cladiri si impozitul pe teren se reduc cu 50% pentru acele cladiri si terenul aferent detinute de persoane juridice, care sunt utilizate exclusiv pentru prestarea de servicii turistice pe o perioada de maximum 5 luni pe durata unui an calendaristic.
(3) Impozitul pe cladiri se reduce cu 50% pentru cladirile nou construite detinute de cooperatiile de consum sau mestesugaresti, dar numai pentru primii 5 ani de la data achizitiei cladirii.

Scutiri si facilitati stabilite de consiliile locale

Art. 286. - (1) Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe cladiri sau o reducere a acestuia pentru o cladire folosita ca domiciliu de persoana fizica ce datoreaza acest impozit.
(2) Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe teren sau o reducere a acestuia pentru terenul aferent cladirii folosite ca domiciliu al persoanei fizice care datoreaza acest impozit.
(3) Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe cladiri si a impozitului pe teren sau o reducere a acestora pentru persoanele ale caror venituri lunare sunt mai mici decât salariul minim pe economie ori constau în exclusivitate din ajutor de somaj si/sau pensie de asistenta sociala.
(4) În cazul unei calamitati naturale, consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe cladiri, a impozitului pe teren, precum si a taxei pentru eliberarea certificatului de urbanism si autorizatiei de construire sau o reducere a acestora.
(5) Scutirea de la plata impozitelor sau reducerile acestora prevazute la alin. (1), (2), (3) sau (4) se aplica persoanei respective cu începere de la data de întâi a lunii urmatoare celei în care persoana depune documentele justificative în vederea scutirii sau reducerii.
(6) Consiliul local poate acorda scutirea de la plata impozitului pe teren sau reducerea acestuia pentru terenul aferent investitiilor derulate în conformitate cu Legea nr. 332/2001 privind promovarea investitiilor directe cu impact semnificativ în economie, cu modificarile ulterioare, pe toata perioada executarii acestora, pâna la punerea în functiune, dar nu mai mult de 3 ani de la data începerii lucrarilor.

CAPITOLUL XII
Alte dispozitii comune

Majorarea impozitelor si taxelor locale de consiliile locale
sau consiliile judetene

Art. 287. - Consiliul local sau consiliul judetean, dupa caz, poate majora anual cu maximum 20%, fata de nivelul stabilit pentru anul 2004, în functie de conditiile specifice zonei, orice impozit sau taxa locala prevazuta în prezentul titlu, cu exceptia taxelor prevazute la art. 295 alin. (11) lit. b)-d).

Deciziile consiliilor locale si judetene privind
impozitele si taxele locale

Art. 288. - (1) Consiliile locale si judetene adopta deciziile cu privire la stabilirea impozitelor si taxelor locale pentru un an calendaristic pâna la data de 31 mai inclusiv a anului calendaristic precedent.
(2) Primarii si presedintii consiliilor judetene asigura publicarea corespunzatoare a oricarei hotarâri a consiliului local sau judetean respectiv.

Accesul la informatii privind impozitele si taxele locale

Art. 289. - Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a asigura accesul gratuit la informatii privind impozitele si taxele locale.

Depunerea declaratiilor de persoanele juridice

Art. 290. - Orice persoana juridica care datoreaza plata impozitului pe cladiri, a impozitului pe teren sau a taxei asupra mijloacelor de transport are obligatia de a calcula impozitul sau taxa respectiva si de a depune o declaratie la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale pâna la data de 31 ianuarie inclusiv a anului calendaristic pentru care se calculeaza impozitul sau taxa.

Controlul si colectarea impozitelor si taxelor locale

Art. 291. - Autoritatile administratiei publice locale si organele speciale ale acestora, dupa caz, sunt responsabile pentru stabilirea, controlul si colectarea impozitelor si taxelor locale, precum si a amenzilor si penalizarilor aferente.

Indexarea impozitelor si taxelor locale

Art. 292. - (1) În cazul oricarui impozit sau taxe locale care consta într-o anumita suma în lei sau care este stabilita pe baza unei anumite sume în lei, sumele respective se indexeaza anual pentru a reflecta rata estimata a inflatiei pentru anul urmator, daca rata estimata a inflatiei depaseste 5%.
(2) Sumele indexate se initiaza în comun de Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Administratiei si Internelor si se aproba prin hotarâre a Guvernului, emisa pâna la data de 30 aprilie, inclusiv, a fiecarui an.

Elaborarea normelor

Art. 293. - Elaborarea normelor pentru prezentul titlu se face de catre Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Administratiei si Internelor.

CAPITOLUL XIII
Sanctiuni

Sanctiuni

Art. 294. - (1) Nerespectarea prevederilor prezentului titlu atrage raspunderea disciplinara, contraventionala sau penala, potrivit dispozitiilor legale în vigoare.
(2) Constituie contraventii urmatoarele fapte:
a) depunerea peste termen a declaratiilor de impunere prevazute la art. 254 alin. (5) si (6), art. 259 alin. (6) si (7), art. 264 alin. (4), art. 267 alin. (14) lit. b), art. 277 alin. (2), art. 281 alin. (2) si art. 290;
b) nedepunerea declaratiilor de impunere prevazute la art. 254 alin. (5) si (6), art. 259 alin. (6) si (7), art. 264 alin. (4), art. 267 alin. (14) lit. b), art. 277 alin. (2), art. 281 alin. (2) si art. 290.
(3) Contraventia prevazuta la alin. (2) lit. a) se sanctioneaza cu amenda de la 500.000 lei la 1.000.000. lei, iar cea de la lit. b) cu amenda de la 1.000.000 lei la 3.000.000 lei.
(4) Încalcarea normelor tehnice privind tiparirea, înregistrarea, vânzarea, evidenta si gestionarea, dupa caz, a abonamentelor si a biletelor de intrare la spectacole constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 2.000.000 lei la 10.000.000 lei.
(5) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre primari si persoane împuternicite din cadrul compartimentelor de specialitate ale autoritatii administratiei publice locale.
(6) În cazul persoanelor juridice, limitele minime si maxime ale amenzilor prevazute la alin. (3) si (4) se majoreaza cu 300%.
(7) Limitele amenzilor prevazute la alin. (1), (2) si (4) se actualizeaza prin hotarâre a Guvernului.
(8) Contraventiilor prevazute la alin. (1), (2) si (4) li se aplica dispozitiile legii.

CAPITOLUL XIV
Dispozitii finale

Implicatii bugetare ale impozitelor si taxelor locale

Art. 295. - (1) Impozitele si taxele locale, precum si amenzile si penalitatile aferente acestora constituie venituri la bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale.
(2) Impozitul pe cladiri, precum si amenzile si penalitatile aferente acestuia constituie venituri la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale în raza careia este situata cladirea respectiva.
(3) Impozitul pe teren, precum si amenzile si penalitatile aferente acestuia constituie venituri la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale în raza careia este situat terenul respectiv.
(4) Cu exceptiile prevazute la alin. (5), taxa asupra mijlocului de transport, precum si amenzile si penalitatile aferente acesteia constituie venituri la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale în raza careia trebuie înmatriculat mijlocul de transport respectiv.
(5) Veniturile provenite din taxa asupra mijlocului de transport stabilita în concordanta cu prevederile art. 263 alin. (4) si (5), precum si amenzile si penalizarile aferente se pot utiliza exclusiv pentru lucrari de întretinere, modernizare, reabilitare si construire a drumurilor locale si judetene, din care 60% constituie venituri la bugetul local si 40% constituie venituri la bugetul judetean. În cazul municipiului Bucuresti, taxa constituie venituri în proportie de 60% la bugetele sectoarelor si 40% la bugetul municipiului Bucuresti.
(6) Taxele locale prevazute la capitolul V din prezentul titlu constituie venituri ale bugetelor locale ale unitatilor administrativ-teritoriale. Pentru eliberarea certificatelor de urbanism si a autorizatiilor de construire de catre presedintii consiliilor judetene, cu avizul primarilor comunelor, taxele datorate constituie venit în proportie de 50% la bugetul local al comunelor si de 50% la bugetul local al consiliului judetean.
(7) Taxa pentru servicii de reclama si publicitate, precum si amenzile si penalizarile aferente constituie venituri la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale unde sunt prestate serviciile de reclama si publicitate. Taxa pentru afisaj în scop de reclama si publicitate, precum si amenzile si penalizarile aferente constituie venituri la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale unde este situat afisajul, panoul sau structura pentru afisajul în scop de reclama si publicitate.
(8) Impozitul pe spectacole, precum si amenzile si penalizarile aferente constituie venituri la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale unde are loc manifestarea artistica, competitia sportiva sau alta activitate distractiva.
(9) Taxa hoteliera, precum si amenzile si penalizarile aferente constituie venituri la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale unde este situat hotelul.
(10) Celelalte taxe locale prevazute la art. 283, precum si amenzile si penalizarile aferente constituie venituri la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale unde este situat locul public sau echipamentul respectiv sau unde trebuie înmatriculat vehiculul lent.
(11) Constituie venit la bugetul local sumele provenite din:
a) dobânda pentru plata cu întârziere a impozitelor si taxelor locale;
b) taxele judiciare de timbru prevazute de lege;
c) taxele de timbru prevazute de lege;
d) taxele extrajudiciare de timbru prevazute de lege.
(12) Sumele prevazute la alin. (11) se ajusteaza pentru a reflecta rata inflatiei în conformitate cu normele elaborate în comun de Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Administratiei si Internelor.

Dispozitii tranzitorii

Art. 296. - (1) Pâna la data de 31 decembrie 2004, nivelul impozitelor si taxelor prevazute în prezentul titlu este cel stabilit prin hotarârile consiliilor locale adoptate în anul 2003 pentru anul 2004, potrivit legii, cu exceptia taxelor prevazute la art. 267, 268 si art. 271.
(2) Pentru anul 2004, nivelul taxelor prevazute la art. 267, 268 si 271 va fi stabilit prin hotarâri ale consiliilor locale, adoptate în termen de 45 de zile de la data publicarii prezentului Cod fiscal în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3) Prevederile art. 258 alin. (6) se aplica începând cu data de 1 ianuarie 2004, iar prevederile art. 287, începând cu data de 1 ianuarie 2005.
(4) Taxele speciale adoptate de consiliile locale, pâna la data de 31 mai 2003, pentru anul fiscal 2004, care contravin prevederilor art. 282, îsi înceteaza valabilitatea la data intrarii în vigoare a prezentului cod.

TITLUL X
Dispozitii finale

Data intrarii în vigoare a Codului fiscal

Art. 297. - Prezentul cod intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2004, cu exceptia cazului în care în prezentul cod se prevede altfel.

Abrogarea actelor normative

Art. 298. - (1) La data intrarii în vigoare a prezentului Cod fiscal se abroga:
1. Articolul 73 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 752 din 15 octombrie 2002;
2. Articolul 17 din Legea apiculturii nr. 89/1998, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 30 aprilie 1998, cu modificarile ulterioare;
3. Articolul 13 si articolul 14 din Legea nr. 332/2001 privind promovarea investitiilor directe cu impact semnificativ în economie, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 356 din 3 iulie 2001, cu modificarile ulterioare;
4. Alineatul (3) al articolului 17 din Legea patronatelor nr. 356/2001, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 12 iulie 2001;
5. Alineatul (2) al articolului 41 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 24 iulie 2001;
6. Prevederile referitoare la accize din Legea nr. 423/2001 pentru sprijinirea sectorului de pescuit la Marea Neagra, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 23 iulie 2001;
7. Alineatul (8) al articolului 70 din Legea bibliotecilor nr. 334/2002, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 18 iunie 2002;
8. Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adaugata, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 15 septembrie 2003;
9. Articolul 67 din Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 27 iunie 2002, cu modificarile si completarile ulterioare;
10. Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 456 din 27 iunie 2002, cu modificarile si completarile ulterioare, inclusiv actele normative date în aplicarea legii;
11. Legea nr. 521/2002 privind regimul de supraveghere si autorizare a productiei, importului si circulatiei unor produse supuse accizelor, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 2 august 2002, cu modificarile si completarile ulterioare;
12. Literele b) si c) ale articolului 37 din Legea cinematografiei nr. 630/2002, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 9 decembrie 2002, cu modificarile si completarile ulterioare;
13. Ordonanta Guvernului nr. 22/1993 privind scutirea de plata a impozitului pe veniturile realizate de consultantii straini pentru activitatea desfasurata în România, în cadrul unor acorduri internationale guvernamentale sau neguvernamentale de finantare gratuita, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 30 august 1993, aprobata prin Legea nr. 102/1994;
14. Ordonanta Guvernului nr. 23/1995 privind instituirea sistemului de marcare pentru tigarete, produse din tutun si bauturi alcoolice, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 374 din 23 decembrie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare;
15. Ordonanta Guvernului nr. 26/1995 privind impozitul pe dividende, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 30 august 1995, aprobata cu modificari prin Legea nr. 101/1995, cu modificarile ulterioare;
16. Ordonanta Guvernului nr. 24/1996 privind impozitul pe veniturile reprezentantelor din România ale societatilor comerciale si organizatiilor economice straine, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 5 august 1996, aprobata cu modificari prin Legea nr. 29/1997, cu modificarile ulterioare;
17. Prevederile privind impozitul pe profit din articolul 47 din Ordonanta Guvernului nr. 39/1996 privind înfiintarea si functionarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 141 din 25 februarie 2002;
18. Literele e) si f) ale articolului 2 din Ordonanta Guvernului nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 12 ianuarie 2000;
19. Articolul 6, articolul 7 si alineatul (1) al articolului 10 din Ordonanta Guvernului nr. 46/1998 pentru stabilirea unor masuri în vederea îndeplinirii obligatiilor asumate de România prin aderarea la Conventia internationala EUROCONTROL privind cooperarea pentru securitatea navigatiei aeriene si la Acordul multilateral privind tarifele de ruta aeriana, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 26 ianuarie 2001;
20. Ordonanta Guvernului nr. 83/1998 privind impunerea unor venituri realizate din România de persoane fizice si juridice nerezidente, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 27 august 1998, cu modificarile ulterioare;
21. Prevederile referitoare la persoane juridice din alineatul (2) al articolului 9 din Ordonanta Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea si functionarea cabinetelor medicale, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 1 august 2002, cu completarile ulterioare;
22. Alineatul (4) al articolului 122 din Ordonanta Guvernului nr. 112/1999 privind calatoriile gratuite în interes de serviciu si în interes personal pe caile ferate române, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 31 august 1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 210/2003;
23. Alineatele (1) si (2) ale articolului 6 si articolul 8 din Ordonanta Guvernului nr. 126/2000 privind continuarea realizarii Unitatii 2 din cadrul obiectivului de investitii "Centrala Nuclearoelectrica Cernavoda - 5 x 700 Mwe", publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 2 septembrie 2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 335/2001, cu modificarile si completarile ulterioare;
24. Ordonanta Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 3 august 2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 493/2002, cu modificarile si completarile ulterioare;
25. Ordonanta Guvernului nr. 24/2001 privind impunerea microîntreprinderilor, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 17 august 2001, aprobata cu modificari prin Legea nr. 111/2003, cu modificarile si completarile ulterioare;
26. Literele b) si c) ale articolului 7 din Ordonanta Guvernului nr. 65/2001 privind constituirea si functionarea parcurilor industriale, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 din 1 septembrie 2001, aprobata cu modificari prin Legea nr. 490/2002;
27. Ordonanta Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele si taxele locale, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 10 septembrie 2002, cu modificarile si completarile ulterioare;
28. Articolul 162 din Ordonanta Guvernului nr. 39/2003 privind procedurile de administrare a creantelor bugetare locale, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 2 februarie 2003, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 358/2003;
29. Sectiunea a 2-a a capitolului I din Ordonanta Guvernului nr. 86/2003 privind reglementarea unor masuri în materie financiar-fiscala, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 624 din 31 august 2003;
30. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 66/1997 privind scutirea de plata a impozitelor pe salarii si/sau pe venituri realizate de consultanti straini pentru activitatile desfasurate în România în cadrul unor acorduri de împrumut, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 29 octombrie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare;
31. Prevederile referitoare la taxa pe valoarea adaugata din articolul 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 73/1999 pentru aprobarea continuarii lucrarilor si a finantarii obiectivului de investitii "Dezvoltarea si modernizarea Aeroportului International Bucuresti-Otopeni" si pentru aprobarea garantarii unui credit în favoarea Companiei Nationale "Aeroportul International Bucuresti-Otopeni" - S.A., publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 din 25 mai 1999, aprobata prin Legea nr. 21/2000;
32. Litera a) a alineatului 1 al articolului 38 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia speciala si încadrarea în munca a persoanelor cu handicap, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 310 din 30 iunie 1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 519/2002, cu modificarile ulterioare;
33. Literele b) si c) ale articolului 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 160/1999 privind instituirea unor masuri de stimulare a activitatii titularilor de acorduri petroliere si subcontractantilor acestora, care desfasoara operatiuni petroliere în perimetre marine ce includ zone cu adâncime de apa de peste 100 metri, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 28 octombrie 1999, aprobata cu modificari prin Legea nr. 399/2001;
34. Articolul 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2000 pentru abrogarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 67/1999 privind unele masuri pentru dezvoltarea activitatii economice, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 12 mai 2000, aprobata prin Legea nr. 302/2001, cu modificarile ulterioare;
35. Articolul 20 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 14 iulie 2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 200/2002;
36. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 208/2000 privind scutirea de taxa pe valoarea adaugata pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii prevazute în anexa la Hotarârea Guvernului nr. 211/2000 privind garantarea de catre Ministerul Finantelor a unor împrumuturi externe pentru Ministerul Apararii Nationale, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 22 noiembrie 2000, aprobata prin Legea nr. 134/2001;
37. Alineatul 2 al articolului 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 249/2000 privind constituirea si utilizarea Fondului special pentru produse petroliere, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 12 decembrie 2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 382/2002, cu modificarile ulterioare;
38. Articolul 16 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 119/2001 privind unele masuri pentru privatizarea Societatii Comerciale Combinatul Siderurgic "Sidex" - S.A. Galati, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 5 octombrie 2001, cu modificarile si completarile ulterioare;
39. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 30 noiembrie 2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 523/2002, cu modificarile si completarile ulterioare;
40. Prevederile referitoare la impozitul pe profit din alineatul (3) al articolului 145 si alineatul (2) al articolului 146 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele reglementate, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 9 aprilie 2002, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 525/2002, cu modificarile ulterioare;
41. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 12/2003 privind scutirea de la plata impozitului pe terenurile din extravilanul localitatilor, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 17 martie 2003, aprobata cu modificari prin Legea nr. 273/2003;
42. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 30/2003 pentru instituirea unor masuri speciale privind productia, importul si comercializarea uleiurilor minerale, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 25 aprilie 2003, cu modificarile ulterioare;
43. Hotarârea Guvernului nr. 582/1997 privind introducerea sistemului de marcare pentru bauturi alcoolice, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 7 octombrie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare;
44. Orice alte dispozitii contrare prezentului cod.
(2) Articolul 23 alineatul (2) îsi înceteaza aplicabilitatea începând cu data de 1 ianuarie 2006.