"Cotidianul" prezinta topul celor mai frumoase cladiri din tara, din perspectiva specialistilor romani. Castelul Peles, Ateneul Roman, Palatul de la Mogosoaia, Cazinoul din Constanta, Palatul Culturii din Tirgu Mures, Palatul Bánffy din Cluj si cel al Culturii din Iasi sint cele mai apreciate sapte constructii autohtone.

Palatele in top

"Cea mai frumoasa cladire din Romania ar trebui sa fie Castelul Peles: indeplineste cele mai multe criterii de evaluare a unei cladiri. E palat. Are vechime. E amplasat intr-o zona mirifica. Este intesat de opere de arta.

Are o arhitectura foarte frumoasa, decoratii, sculpturi, picturi, toate spatiile posibile de gasit intr-o cladire: hol de primire, salon, biblioteca, sala de teatru, sala de arme, sala de intruniri, gradina, lapidarium (cred ca doar piscina si jacuzzi nu are).

Arhitectul si constructorul nu sint romani si poate tocmai de aceea e singular", isi argumenteaza alegerea din "perspectiva unui profan" arhitectul iesean Andrei Ciuhodaru.

Alaturi de Peles, printre constructiile autohtone deosebite arhitectii au mai asezat Ateneul Roman, Palatul Bánffy din Cluj, Palatul Culturii din Iasi, Palatul Culturii din Tirgu Mures, Palatul de la Mogosoaia, Cazinoul din Constanta, Vila Bunescu din Bucuresti si Casa Herczeg din Timisoara.

Aproape noi si originale

"Cazinoul din Constanta, Ateneul Roman sau Palatul Culturii din Iasi, cladiri mai noi, se remarca prin orginalitate in cadrul unui anume stil, neoclasic pentru Ateneu si neogotic sau romantic pentru Palatul Culturii.

In aceste stiluri s-a construit in extenso in secolul al XIXlea, iar cladirile, desi respecta conventiile stilistice, reusesc sa se evidentieze", sustine arhitectul bucurestean Bogdan Pintilie.

Si Camelia Pojan, arhitect urbanist din Tirgu Mures, considera ca cele trei cladiri sint aproximativ de acelasi calibru, fiind reprezentative pentru arhitectura timpului in care au fost create.

Ea asaza insa in topul preferintelor Palatul Culturii din Tirgu Mures, cladire mentionata, de altfel, de mai multi specialisti, si care a ajuns in topul minunilor autohtone.
Tot in Transilvania, reprezentant al stilului baroc de data aceasta, Palatul Bánffy din Cluj completeaza lista cladirilor "sonore".

Necunoscute cu vino-ncoa'

Nu toate cladirile din clasament au o faima populara insa. "Vila Bunescu din Bucuresti, realizata de arhitectul Horia Creanga prin anii '30, este probabil cea mai frumoasa casa modernista din Bucuresti", isi motiveaza preferinta arhitectul Stefan Ghenciulescu, redactor-sef la revista "Arhitectura".

Si arhitecta Ariadna Zeck asaza aceasta cladire printre preferintele sale, alaturi de Casa Theodor Aman, tot din Capitala, si Conacul Cantacuzino din Pascani. O alta cladire cu faima cistigata mai mult printre specialistii din domeniu este Casa Herczeg din Timisoara, realizata de arhitectul Radu Mihailescu.

Ea este, de altfel, cea mai noua cladire din clasament si se afla, potrivit specialistilor, in rindul realizarilor arhitecturale occidentale.

Casa Herczeg este aleasa si de Augustin Ioan, arhitectul preferind o lista in care toate numele sint egale ca importanta, si nu o ierarhie: "Sapte cladiri moderne, in nici o ordine ierarhica, toate fiind de cea mai buna calitate, cu o buna prezenta urbana si cu un semnificativ rol educativ".

In afara de Casa Herczeg, celelalte preferinte ale arhitectului nu s-au suprapus peste mentiunile breslei: sediul Ministerului Industriilor de pe Calea Victoriei, Vila Modrogan, Turnul Connex din Piata Charles de Gaulle, Casa de cultura pentru tineret de la Slatina si Capela studentilor din Timisoara, Farul din Constanta si Biserica catolica din Orsova.

100% romanesc

Singura "minune" specific romaneasca este Palatul de la Mogosoaia. "Este un martor al unuia dintre cele mai importante stiluri arhitecturale autohtone, cel brincovenesc. Dupa cum templul grec se considera a fi o dezvoltare a locuintei mediteraneene originare - megaronul, la fel, Palatul de la Mogosoaia isi are sursele clare in arhitectura populara romaneasca.

Este, in acelasi timp, si arhitectura culta, pentru ca in construirea si restaurarea lui au fost implicati arhitecti pregatiti ca atare", arata Pintilie.

Sighisoara vizavi de Magheru

Ariadna Zeck ierarhizeaza cladirile in functie de opt categorii: asezari umane (orase, sate), spatii publice (piete, strazi, cartiere, ansambluri diverse), institutii publice, locuinte, parcuri si gradini, ansambluri cu caracter religios, edificii de cult si alte tipuri de cladiri (industriale, comerciale, de petrecere a timpului liber).

In ceea ce priveste ansamblurile, "alesele" arhitectilor au fost Cetatea Sighisoarei, Muzeul Satului, Piata Sfatului din Brasov si bulevardul Magheru din Bucuresti, "unul dintre cele mai importante ansambluri ale modernismului european", in opinia lui Ghenciulescu. In topul listei, cetatea medievala Sighisoara este fereastra romaneasca inspre lumea medievala.

Arhitectii au motivat alegerea ei si prin relatia dintre constructie si relieful in care este asezata, cetatea devenind astfel un relief artificial.

Geniul satesc

Andrei Ciuhodaru crede ca Muzeul Satului arata ca geniul constructiv al romanului s-a manifestat, din pacate, in special in arhitectura rurala, cu materiale perisabile. "Este cea mai mare concentrare de valori ale mestesugurilor si modului de trai romanesc. Felul in care sint aranjate, relatiile dintre ele precum si lacul din jur determina perceperea ansamblului ca o entitate de sine statatoare.

Nu imi place ca s-au distrus unele dintre obiectivele initiale: moara de vint, o serie de case, faptul ca spatiul aferent satului a fost restrins pentru a se amplasa mamutii din ziua de azi", apreciaza si Camelia Pojan.

Bogdan Pintilie face diferenta dintre estetic si utilitate. "Ar fi greu de ales o casa anume sau o biserica, pentru ca acestea nu au fost construite in ideea in care este alcatuit acest top. Desi preocuparea pentru frumos este evidenta, ea este in acelasi timp impletita cu utilitatea.

Arhitectura populara are specificitate locala - o casa din delta arata foarte diferit de una din Maramures - dar este in acelasi timp unitara, prin motive recurente in multe zone, prin tehnici similare. Diferenta este data in principal de adaptarea la conditiile de clima si viata din fiecare loc in parte", adauga acesta.

Alt mod de gindire

In ceea ce priveste bisericile si manastirile romanesti, lista celor mai frumoase este formata din biserica din Densus - Hunedoara, biserica fortificata din Biertan - Sibiu, Biserica reformata din Cluj, Manastirea Dragomirna - Suceava, biserica de lemn din Surdesti - Maramures, Biserica Sf. Nicolae Domnesc din Arges si Manastirea Hurezi - Vilcea.

"Manastirile bucovinene sint de un rafinament desavirsit. Nu se dezvaluie la prima vedere, iti trebuie rabdare, ceva cunostinte si dispozitie spre intelegerea unui alt mod de gindire - al unor oameni pentru care fiecare detaliu este important, nici un lucru nu este intimplator, ci rinduit, cu inteles.

Ce m-a izbit la ultima vizita este cu cit sint mai frumoase cele bucovinene fata de cele din Neamt. La distanta de 200-300 de ani regresul este considerabil", spune Pintilie.

Nominalizari controversate

Preferintele specialistilor s-au intersectat in foarte putine locuri, asa ca in afara clasamentului final au ramas zeci de cladiri preferate doar de unii arhitecti, unele dintre ele avind si o amprenta controversata, cum ar fi Podul Saligny de la Cernavoda, Coloana Infinitului sau Cimitirul de la Sapinta. "Podul a fost la vremea lui, pentru o perioada mica de timp, intr-un oarecare top in lume.

Este o minune ca s-a realizat intr-o tara si intr-o perioada in care nu prea se facea asa ceva", declara Ciuhodaru. Pe de alta parte, in opinia lui Pintilie, constructia este doar un proiect ingineresc remarcabil pentru perioada in care a fost construit si care, ca orice realizare inginereasca adaptata perfect scopului propus, a capatat valente estetice.

De asemenea, Cimitirul Vesel a fost caracterizat ca o "curiozitate", "lipsit de traditie" sau cel mult un tip de "arta populara care preia hazul taranului roman". Pe de alta parte, desi are o valoare estetica de necontestat in opinia arhitectilor, Coloana Infinitului, cu complexul brancusian de la Tirgu-Jiu, se incadreaza mai bine in operele de arta si mai putin in topul constructiilor.

Cotidianul, 10 mai 2006