Untitled Document
CoolPORTAL Cel mai coolportal de pe net-ul romanesc ! 
.: Utile :.
.: Articole :.
.: Articole :.
Untitled Document
> Home
> Chat
> Forum
> Jocuri
> Radio Online
> Program TV
> Relatii
> Horoscop
> Gratuitati
> Webcam Live
> Concerte
> CevaUtil - Blog
>

Parteneri

> Stiri
> Subtitrari
> Culinar
> Ziare/Reviste
> Bancuri
> Articole
> SMS
> Anunturi
> Download
 
 
.: Recomand :.
www.fashionlife.ro
www.sportingnews.ro

www.bloginvest.ro

www.glamcar.com
www.malefashion.rp
www.statusuri-belea.com

www.reduceri-incaltaminte.com

www.reduceri-haine.com
www.scoruri-live.com
www.gadgetswow.com
www.hotelulmeu.com
Home -> Articole -> George Enescu
 
George Enescu
 
         Compozitor, violonist si dirijor de frunte, mare pianist si pedagog, Enescu a fost poate cel mai cuprinzator înzestrat si cel mai multilateral muzician contemporan. Din multipla sa activitate, în care s-a afirmat cu egala stralucire, opera componistica reprezinta latura cea mai esentiala si, desigur, cea mai trainica a complexei sale personalitati artistice. Dar si interpretul a fost mare printre cei mari, fiindca în cântul sau a strabatut totdeauna suflul creator al artistului, care a fermecat generatiile de ascultatori, ducându-le spre tarâmurile luminate ale artei. Prin muzica sa, el a sintetizat un proces de creatie anterior, iar de alta parte, a deschis perspectivele dezvoltarii artistice viitoare.
         George Enescu era al optulea copil al parintilor sai, Costache si Maria Enescu, dar ramasese singurul, fiindca dintre ceilalti, doi murisera la o vârsta foarte frageda, iar cinci fusesera secerati de o molima în 1878. În ascendenta sa, întâlnim talentul si preocuparilor muzicale: strabunicul, Enea Galin, era cântaret de strana vestit pentru vocea sa, bunicul, Gheorghe Enescu, a fost si el preot; tatal sau, Costache Enescu, desi era si el înzestrat cu darul cântului, a rupt însa cu traditia familiei si n-a mai îmbratisat cariera preotiei, ci a devenit întâi învatator, apoi, luând în arenda o mosie, agricultor.
         Prima sa amintire muzicala despre care pomeneste, este aceea a unui taraf de lautari, compus din câteva viori, un nai, un tambal si un contrabas, si pe care l-a auzit într-o statiune balneara, la Baltatesti, prin partile Neamtului. Impresia a fost atât de puternica, încât copilul, care n-avea decât trei ani, si-a faurit singur o vioara dintr-o bucata de lemn pe care a întins o ata, din doua betigase a închipuit tambalul si astfel a încercat sa imite pe lautarii care-i aprinsesera imaginatia. O vioara adevarata a capatat micul muzician mai târziu, dupa ce mai obtinuse si o alta, pe care, nesatisfacut fiindca avea numai trei coarde, o aruncase în foc. Enescu reproducea cu exactitate melodiile cântate de lautarii chemati la petreceri sau la horele duminicale. Dupa câteva lectii cu Niculae Chioru, acesta nu mai avu ce sa arate minunatului copil. Costache Enescu îsi daduse copilul la profesorul si compozitorul Eduard Caudella, la Iasi: acesta recunoscu talentul si dadu sfatul, ca înainte de orice, copilul sa învete notele. Dupa putine lectii luate cu un inginer, vecin din sat, copilul citea usor pe portativ si scria micile piese ce-I erau date spre a fi învatate. De la o vreme, în casa de la Cracalia aparu si un pian. Având la îndemâna un instrument cu posibilitati sonore mai mari decât vioara, micul Enescu o lasa deoparte si îsi puse în gând sa devina compozitor.
         În 1888, micul Enescu este dus din nou la Iasi, unde cânta în fata lui Caudella. Cu o viziune sigura a posibilitatilor imense ale baiatului, dar si cu o justa apreciere a stadiului de atunci al învatamântului nostru muzical , Caudella îl sfatuieste pe Costache Enescu sa-ti trimita copilul sa îmvete muzica la Viena. La acea data, Viena era marele centru muzical care mai pastra urmele gloriei de odinioara. Pretutindeni întâlneai amintirea marii epoci a clasicismului, a vremurilor lui Haydn, Mozart, Beethoven, Schubert, traind nu numai în pitorescul strazilor si gradinilor vieneze, dar prezente în memoria oamenilor, unde trecutul si traditia erau înca vii si graitoare. Directorul Conservatorului din Viena, Joseph Hellmesberger-senior, al carui tata fusese contemporan cu Beethoven, povestea adesea micului elev din România despre obiceiurile, desprebfelul de a dirija al marelui compozitor. În orchestra Conservatorului vienez, unde Enescu, copil, detinea vioara prima, el a cântat adesea unele simfonii de Beethoven, dupa stime scrise de mâna, copiate desigur de muzicieni contemporani cu autorul.
         La 11 februarie 1900, la Paris, Enescu da primul sau mare concert public cu Orchestre Colonne, unde apare ca solist în Concertul de vioara de Beethoven care îi aduce consacrarea. De aici înainte, îsi va „lua vioara la subsuoara si va începe sa cutreiere”. De aici înainte, natura sa impetuoasa si independenta, îsi poate lua avântul, eliberata, în nazuintele ei spre marea arta a muzicii.

Printre cele mai importante creatii ale sale se numara:
Poema româna, Rapsodiile, Sonata a 3-a pentru vioara si pian,Trei melodii, Simfonia II si Simfonia III ,inspirate din tragedia razboiului, Sonata nr. 2 pentru violoncel si pian, Cvartetul de Coarde nr 2, poemul simfonic Vox Maris, Simfonia de camera s.a.m.d. (Materialul melodic pentru rapsodii este construit din cântece preluate din repertoriul lautaresc orasenesc.)
         Prin întreaga sa munca creatoare, Enescu si-a dobândit un loc de cinste în istoria poporului nostru în memoria marelui artist-cetatean si vrednic fiu al patriei sale, guvernul a instituit concursul international de vioara „George Enescu”, care are loc la Bucuresti din trei în trei ani. Satul natal al artistului si Filarmonica de Stat din Bucuresti au primit numele „George Enescu”, ca un semn al dragostei si recunostintei poporului pentru marele compozitor; casa în care s-a nascut a devenit casa memoriala, iar în Capitala a luat fiinta „Muzeul George Enescu”. Dar, dincolo de toate aceste, Enescu se înscrie, alaturi de Eminescu si Caragiale, de Grigorescu si Andreescu, de Luchian, Sadoveanu si Arghezi, printre marii fauritori de cultura ai tarii noastre.
         Prin opera sa, Enescu a pus bazele simfonismului românesc si a trasat drumurile de dezvoltare a muzicii noastre nationale, inspirata din viata si creatia artistica a poporului, din frumusetile peisajului patriei. Generoasa si nobila, realista prin trasaturile ei, umanista în spiritul ei, opera lui George Enescu este o înalta pilda de arta pentru muzicieni si compozitori. Patrunsa de dragostea pentru creatia si viata poporului, ea este o lectie pe care toti compozitorii nostri se straduiesc s-o urmeze în creatia si în toata activitatea lor pentru raspândirea culturii muzicale în masele largi populare.
         Opera lui George Enescu îsi împlineste marele si adevaratul ei destin în zilele noastre, când mesajul muzicii sale ajunge la milioanele de ascultatori, care iubesc si lupta pentru viata si cultura umanitatii.
 
Dreapta
Cei mai bogati romani
Apple Computers
Despre Google.com
Portretul unui hacker
Top500 facultati ...
...toate
.: Publicitate :.
 
 
.: Forum :.
Ai chef de vorba ? Subiectul saptamanii: Spuneti-va parerea despre Dacia Logan !
Intra pe forum !
.: Director web :.
Ai un site si vrei sa-l faci mai cunoscut ?
Atunci ai nimerit bine !
Adauga-l chiar acum in director-ul CoolPortal
Adauga URL
.: Parteneri :.
Esti webmaster ? Vrei sa devi partener al acestui site ? Trimite un mail cu propunerea ta.
Trimite mail
 
 
 
Untitled
  2003-2005 by AdStart Solutions Toate drepturile rezervate.  
 
Text Link Ads script error: local_97490.xml does not exist. Please create a blank file named local_97490.xml.